3,363 matches
-
domnului și doamnei Feugère, administratorii editurii franco-belgiene pe care tatăl meu tocmai o Întemeiase. Belgia mi-a apărut ca al patruzeci și nouălea stat american (insulele Hawaii și Alaska nu erau Încă Încorporate În Uniune). Tata afirma că toată politica belgiană, atît externă, cît și internă, era dictată de Statele Unite. Hrana era mai abundentă și mai variată decît În Provența, iar biscuiții aveau nume americane. Pe stradă, treceam de la stupoare la stupefacție În fața permanentei defilări de mașini americane care nu semănau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Îi cresc. Un pașaport francez confirmă că m-am născut la Aix-en-Provence, duminică, 4 august 1941. Copiii născuți duminica au mai multe șanse să fie fericiți decît ceilalți, a zis, se pare, bunica În ziua aceea. Am obținut un pașaport belgian mult mai tîrziu, cînd tata ne-a pus să ne mutăm la Bruxelles. „Dar aș fi vrut să am un pașaport danez!“, i-am spus eu vecinului meu, ambasadorul danez, În Boeing-ul care ne aducea de la Montréal. Mi-a făgăduit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
avea și simțul suspansului și, ca unui copil, Îi plăcea să Încep cu Începutul, reamintind de prima proiecție a scurtmetrajului meu despre Provența care avusese loc În casa părinților Tinei, o casă comandată În 1911 de un magnat al finanțelor belgiene lui Henry Van de Velde pentru a-l consola că ratase comanda construirii la Paris a teatrului de pe Champs-Élysées. („Idioții!“ murmura Zscharnack, nescăpînd prilejul de a-mi aminti că poseda niște mobile desenate de Van de Velde, precum și niște ediții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
seara proiecției, a fost oferit un mare dineu. Tina s-a făcut nevăzută ca să se schimbe, după ce mă prezentase părinților ei care nu mi-au dat atenție, grăbindu-se să le iasă În Întîmpinare diplomaților din America Centrală și membrilor guvernului belgian. „După spusele Tinei, dumneata reprezinți viitorul celei de-a șaptea arte!“ Îmi spusese tatăl ei, fără să bănuiască nicidecum că i se adresa viitorului său ginere. Nu eram pentru el decît unul dintre ornamentele serii, un tînăr venit să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
mai intraductibil, dragostea este tot ce poate fi mai indefinibil. — Precum frumusețea Tinei! — Ia spune, era la curent cu povestea animatoarelor dumitale din cafenelele de la Gara de Nord? Am fost și eu acolo, Închipuie-ți. Se poate spune că e o specialitate belgiană, la fel ca Manneken-Pis și midiile! Te masturbează și asta e tot. Recunosc că sînt tare versate. Nu știu dacă am nimerit peste aceleași. Strada Binefacerii, așa e? Un titlu bun, Strada Binefacerii, pentru un băiat care suferă de agorafobie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
de ce avea să fie În anul viitor, deoarece aveam să-i las cu buzele umflate ca să mă duc la Paris. Ar fi trebuit să le vezi mutrele cînd le-am sugerat un ciclu de conferințe pe tema: „Există un erotism belgian?“. M-am uitat imediat la Tina. Cu pașaportul ei brazilian, pe ea n-o privea chestia asta. — Probabil că a fost surprinsă să te audă vorbind de erotism! Din partea dumitale, era ceva nou! Dar de flamanda cu pricina nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
la Tina. Cu pașaportul ei brazilian, pe ea n-o privea chestia asta. — Probabil că a fost surprinsă să te audă vorbind de erotism! Din partea dumitale, era ceva nou! Dar de flamanda cu pricina nu mai vorbești? — „Există un erotism belgian?“. Recunoaște că era bine țintit. Era ceva poznaș. Ai fi putut să ții singur toate conferințele. Dar, bine că veni vorba, n-ai pus-o niciodată pe logodnica dumitale să-ți mîngîie penisul? Și nătăfleței ăleia nu i-a dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Weyergraf junior: logodnă serioasă, o adevărată promisiune de căsătorie, cu dăruitul de către tînăr al unui inel de logodnă tinerei fete, inel al cărui preț de achiziționare reprezenta pe puțin vreo sută de ședințe de masturbare prin cafenelele unde triumfa erotismul belgian. CÎt timp au durat expedițiile căpitanului Cook În oceanul Pacific? Dr. Zscharnack nu era impresionat de durata mare a logodnei. Și Freud fusese logodit multă vreme. La fel și Kafka, o autoritate În materie! Cinci ani. Mai tare ca Magellan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
dumneavoastră“ sau: „Soția mea este evreică unguroaică, i-a plăcut nespus de mult cartea dumneavoastră, a regăsit constantele atît de deosebite ale umorului evreiesc“, vé-khoulé... Te exprimi acum În ebraică? Am putea intitula astfel un studiu asupra dumitale: „De la erotismul belgian la umorul evreiesc“. Din strada Binefacerii la Zidul Plîngerii! De pe colina Waterloo pe muntele Sinai! — Catolicismul și Providența mă definesc mai bine. Lasă chestiile astea În seama tatălui dumitale. Cu cît te vei ocupa mai puțin de el, cu atît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
merge țanțoș cu cîțiva pași În fața lui Wakefield, care se Întreabă de unde a apărut femeia asta, care i-a fost cîndva soție. Nu a bănuit nicicînd existența unei astfel de Mariane. La cîțiva metri de expoziția suedeză se află pavilionul belgian. Aici nu prea au noroc, pentru că nu se vede nicăieri nici țipenie de om. Belgia a venit cu o pușcărie futuristică total automatizată, În care fiecare celulă transparentă este echipată cu un calculator incorporat Într-o extensie a patului Îngust
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Apasă 4 pentru psihologie. Un profesor cu păr argintiu apare pe ecran. „Porniți calculatorul pentru a putea lua notițe“, dă el instrucțiuni. „Prima copilărie“. Un creier pe care sînt marcate anumite zone se rotește Încet alături de profesor. — Cred că pușcăriașii belgieni sînt un fel de enciclopedii ambulante, spune Wakefield. — Să mergem, răspunde Mariana morocănos. Oamenii ăștia nu au pic de milă. Cum nu are, după toate aparențele, nici cea mai mare superputere a globului. Designul american este reprezentat de un imens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
ei „folclorică” Capitolul VII. Revista Contimporanul și complexul periferiei Capitolul VIII. Între extremele politicii europene. O „avangardă estetică”? Capitolul IX. Periferii avangardiste. Mișcări artistice novatoare din țări central și est-europene în publicațiile românești de avangardă din anii ’20 Appendix: Avangarda belgiană și Belgia Orientului Capitolul X. În căutarea unei noi estetici teatrale Capitolul XI. Mitologiile cinematografice ale integralismului Capitolul XII. Receptarea avangardei românești de către critica modernistă. Breșe interbelice Capitolul XIII. Efectul Urmuz și mitul precursorului avangardist. Aventurile receptării. De la „centrul marginii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
puternic îndatorat romantismului și idealismului subiectiv german. Simptomatică este și nevoia nevrotică a legitimării externe: antidecadent declarat, deși adept - o vreme - al experiențelor simboliste și instrumentaliste, Macedonski întreține, încă de pe la 1880, relații apropiate cu reviste franceze, publică versuri în revista belgiană La Wallonie, din Liége, a lui Albert Mockel (1886), își editează la Paris Le calvaire deu feu (1896), publică, în franceză, volumul Bronzes, prefațat și stipendiat de Alexandru Bogdan-Pitești (1897), și încearcă toată viața - fără prea mult succes - să „cucerească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
film de Milița Petrașcu și numeroase decoruri avangardiste pentru spectacole de teatru... Numere speciale În perioada 1925-1927, Contimporanul a dedicat numere speciale arhitecturii moderne, teatrului și filmului nou, interiorului nou, suprarealismului francez, sculpturii lui Constantin Brâncuși, alături de grupaje consacrate avangardelor belgiană, poloneză, maghiară. A dezvoltat o întreagă rețea de relații și colaborări cu numeroși reprezentanți ai avangardelor europene și nu numai europene, promovînd creațiile și mișcările artistice înnoitoare din întreaga lume. În ciuda schimbărilor de formulă și a inconstanței aparițiilor, Contimporanul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
interiorului o intimitate specifică”, „estetica nouă, simplă”, în acord cu „cerințele higienice”, „interiorul, loc de odihnă, cere claritate”, „maximum de simplificare, maximum de confort”. Adevăratele atracții ale acestui număr sînt altele: un grupaj - mult mai bogat - de prezentare a avangardei belgiene, un fragment mai „avangardist” din romanul Tic-Tac al lui Ion Vinea (devenit, la apariția în volum, „Paradisul suspinelor“), primul capitol („Vine domnița!...“) din romanul Excelența Sa I.H.H. Pantelimon dintr-un roman „blasfemiatoriu” al lui N.D. Cocea (însoțit de o notă despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
că expoziția românească se prezintă sub o înfățișare individuală proprie. «Scoarțele basarabene complectînd podoaba sălii dau o imagine de drumul parcurs de ornamentația grafică română dela inspirația ei populară la starea ei de azi»”. Relațiile privilegiate ale Contimporanului cu avangarda belgiană sînt ilustrate inclusiv prin semnalarea ecourilor „expoziționale” românești în presa (socialistă) din Belgia: „La Wallonie (organ cotidian al democrației socialiste Liege), anunță participarea pictorilor belgieni la expoziția internațională a revistei Contimporanul la București. Sînt J. Peeters, Floquet, Maes și liegezul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
dela inspirația ei populară la starea ei de azi»”. Relațiile privilegiate ale Contimporanului cu avangarda belgiană sînt ilustrate inclusiv prin semnalarea ecourilor „expoziționale” românești în presa (socialistă) din Belgia: „La Wallonie (organ cotidian al democrației socialiste Liege), anunță participarea pictorilor belgieni la expoziția internațională a revistei Contimporanul la București. Sînt J. Peeters, Floquet, Maes și liegezul Marcel Darimont, unul din cei mai viguroși și măestriți xilografi ai Belgiei” (nr. 49). În nr. 72, un volum al lui Georges Linze - probabil, cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
volum al lui Georges Linze - probabil, cel mai apropiat colaborator extern al Contimporanului - este elogiat, fără a se omite locul de apariție a unora dintre poemele componente: „1930 de Georges Linze (Liége); colaboratorul nostru e un Sf. Paul al modernismului belgian. Poemele sale sînt tot atîtea manifeste concise, dure, rectilinii și pasionate. Unele poeme au apărut în Contimporanul”. Din nr. 73 aflăm că „La Bruxelles se deschide în curînd expoziția colaboratorului și prietenului nostru P. Floquet. Expoziția se anunță ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
al României (legitimarea externă a avangardei se vădește o dată mai mult). Un document relevant pentru atitudinea revistei față de colaborarea cu avangardele artistice din străinătate îl constituie publicarea, la rubrica de „Notițe” a numărului 4, a unui apel lansat de grupul belgian din jurul revistei 7 Arts și prezentat cu ocazia Expoziției de artă de la Paris. Protestînd față de marginalizarea/excluderea artei noi, grupul milita pentru o colaborare mai susținută între reprezentanții diferitelor avangarde europene (expoziții itinerante, cărți realizate în colaborare etc.). Acuzînd la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
între reprezentanții diferitelor avangarde europene (expoziții itinerante, cărți realizate în colaborare etc.). Acuzînd la rîndul lor administrația pentru cultură din România că, la aceeași expoziție, a promovat doar reprezentanți ai artei tradiționaliste autohtone, integraliștii își exprimă „adeziunea deplină” la inițiativa belgiană: „Considerăm oricum necesar, ca o legătură importantă, schimbul de mijloace de popularizare pe care le folosim, mijloace ce vor servi la crearea unei reciprocități de valori locale”. Într-un articol din numărul 12, Ilarie Voronca aduce însă și un vibrant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
vreme mai precară ca a noastră) s-a esprimat cel mai elocvent în formula lor suprematistă, care se pierde într-un complet neant formal pentru a pune numai problema materialului”. Numărul 59 semnalează un grupaj „consacrat constructivismului polonez” al revistei belgiene Anthologie din Liège, iar în nr. 65 este menționată elogios o importantă manifestare expozițional-arhitectonică internațională desfășurată la Varșovia: „Block 11 este un număr festiv consacrat expoziției de arhitectură modernă ce are loc actualmente în Varșovia. Au luat parte la această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în România). Semnificativă este însă și notița simpatetică despre gruparea postsimbolistă „Frații lui Serapion”, aflată în flagrantă contradicție cu ideologia Sovietelor. Despre limbajul zaum întîlnim o referire — la mîna a doua — într-o notiță din Contimporanul nr. 49 despre revista belgiană Het Oversicht (Anvers, caiet 210), „un studiu (...) asupra poetului rus Iliazd, inventatorul limbei zaum de muzicalitate rusă”, anticipată de o alta, în numărul 45, unde este prezentat Le dentu de Phare. De reținut analogia pe care Ribemont Dessaignes o face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
notă din care transpare frustrarea nerecunoașterii internaționale a mișcării moderne autohtone: „Der Sturm consacră ultimul număr mișcărei moderne din Slavonia. Plastică, arhitectură, tipografie, muzică și poezie modernă, acerb modernă și revoluționară cu vecinii noștri din Sud, și noi...”. Appendix: avangarda belgiană și Belgia Orientului Dintre avangardele „periferice” occidentale, de cea mai mare atenție s-a bucurat - de departe - avangarda belgiană, în special cea valonă. Referințele la aceasta le depășesc pe cele franceze, germane sau italiene, iar numărul revistelor belgiene comentate se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Slavonia. Plastică, arhitectură, tipografie, muzică și poezie modernă, acerb modernă și revoluționară cu vecinii noștri din Sud, și noi...”. Appendix: avangarda belgiană și Belgia Orientului Dintre avangardele „periferice” occidentale, de cea mai mare atenție s-a bucurat - de departe - avangarda belgiană, în special cea valonă. Referințele la aceasta le depășesc pe cele franceze, germane sau italiene, iar numărul revistelor belgiene comentate se situează - într-un clasament ipotetic - pe locul al treilea, după Franța și, la mică distanță, Italia. Preferințele poetice ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Appendix: avangarda belgiană și Belgia Orientului Dintre avangardele „periferice” occidentale, de cea mai mare atenție s-a bucurat - de departe - avangarda belgiană, în special cea valonă. Referințele la aceasta le depășesc pe cele franceze, germane sau italiene, iar numărul revistelor belgiene comentate se situează - într-un clasament ipotetic - pe locul al treilea, după Franța și, la mică distanță, Italia. Preferințele poetice ale lui Ion Vinea merg cu precădere înspre comilitonul Georges Linze, director al revistei Anthologie din Liége, ale cărui poeme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]