1,112 matches
-
fi fost în siguranță, închis la pușcărie. — Cine-i Angelo? — Uite! N-am putut să-mi țin gura asta mare. Ce-am spus, Claude? — Ceva despre Angelo. — Maică Doamne, lasă-mă să mă duc să văd dacă Santa-i bine! Biata de ea. Poate s-a ars la sobă. Santa se frige tot timpu’. Nu-i atentă când umblă cu focu’, știi? — Ar fi țipat dacă s-ar fi ars. — Santa nu țipă. E plină de curaj fata asta. N-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
apocaliptică cu domnișoara O’Hara! — Ignatius, ce-ai primit? — O veste de la fufa de Myrna. — Ce mai vrea fata aia? — Amenință să se sinucidă dacă nu jur că inima mea îi aparține numai ei. — Groaznic! Pariez că ai înțesat capu’ bietei fete cu minciuni. Te cunosc eu, Ignatius. De cealaltă parte a ușii se auzeau zgomotele cuiva care se îmbracă; apoi păru să cadă o bucată de metal. — Unde te duci? întrebă doamna Reilly prin ușa scorojită. — Te rog, mamă, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ziarul sus, în dreptul fotografiei mamei ei, spuse: — Ei, cum îți place asta, fetițo? Cum îți place felu’ în care s-a descurcat nepotu’ tău, Angelo? Îți place, drăguțo? Arătă spre altă fotografie. Și cum îți place smintitu’ de băiat a bietei Irene, culcat jos în rigolă ca o balenă adusă de apă? Nu-i așa că-i trist? De data asta, Irene trebe să-l ia și să-l închidă undeva pe băiat. Crezi că se-nsoară vrun bărbat cu ea dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
pe deasupra unei pentagrame magice abia Începute. Dacă următoarele trei cărți nu se dovedeau a fi extrem de promițătoare, jocul de tarot de pe masă se Îndrepta În direcția unei prevestiri de rău augur. — Dar prefă-te că nu știi nimic, fiindcă altfel biata maică-ta va fi foarte supărată. Trebuie să fie o surpriză! — Cum ar putea ceva atât de previzibil să fie o surpriză? a mormăit Asya. Până atunci Învățase prea bine că faptul de a fi membră a familiei Kazanci Însemna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
și-l Închipuise Întotdeauna ca pe un căpcăun pe jumătate negru, pe jumătate alb ce avea În loc de ochi două zaruri rotitoare. Apoi a aruncat zarul: „trei doi“. La naiba! Neputând să mute și-a strâns pumnii și a bombănit nemulțumită. — Biata de tine! a exclamat Armanoush. Asya a pus piesele negre rămase pe margine pe când asculta un vânzător ambulant care țipa afară cât Îl țineau plămânii: — Stafide! Am stafide aurii. Pentru puști și bunici fără dinți, stafide aurii pentru toți! Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
l-a gătit pentru Mustafa avea să le fie servit jelitorilor lui? a spus mătușa Cevriye stând lângă plită. — Mda, mireasa americancă e și ea distrusă, a remarcat mătușa Feride, fără să ridice privirea de la o pată misterioasă de pe podea. Biata de ea. Vine la Istanbul pentru prima dată În viață și Își pierde soțul. Îți dă fiori, nu alta! Stând la masă și ascultându-le pe surorile ei În timp ce fuma o țigară, mătușa Zeliha a spus Încet: — Ei, presupun că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
s-o complimenteze pentru bunul ei gust: nu mă prefera ea tuturor acelor cîntăreți și chitariști din muzica pop englezească, mult mai bine clădiți decît mine? Mi-a trebuit o groază de timp ca să fiu iar În stare de atac. Biata Maureen, ce bătaie de cap i-am dat! Și ce regresie din partea mea, ce cădere! Devenisem unul dintre cei pe care tata Îi ponegrea În cărțile lui, unul din libertinii care, după el, confundă dragostea carnală cu animalitatea. Mă resemnasem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Atîta timp cît vorbește despre el, e interesant, ca Întotdeauna cînd cineva vorbește despre sine. Partea plicticoasă e cînd Începe să dea sfaturi Întregii planete despre modul de a face dragoste În cadrul căsătoriei și despre cum să-ți crești copiii. Biata Tina, nu știa cu al cui fiu se mărita ea, nici măcar după patru ani de logodnă. Începuserăm să ne sărutăm prin luna mai, iar la Începutul lui iulie lunga limuzină albă Cadillac a tatălui ei o aducea la stăreție, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
proaspăt. — Nu pot să mănânc nimic, zise Desert Rose cu o voce slabă. — Vino oricum. O oră mai târziu, luau prânzul la un restaurant chinezesc de pe Montague Street, la câteva blocuri distanță de clădirea de cărămidă unde locuia Desert Rose. Biata de ea era atât de bolnavă, Încât nu se putea atinge de mâncare. Bău, În schimb, un ceainic Întreg de ceai verde fierbinte și culoarea Îi reveni În obrajii supți. Începu să-i povestească lui Kitty saga arestării ei. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
o teorie a nepotrivirilor, va spune că sigur mai sunt și alții care ar vrea să primească animalul, dar știm și că cealaltă jumătate va dori cu toată puterea să nu câștige prima, Cum le merge cu amorul, întrebă Marçal, Biata Isaura, bietul tata, De ce spui biata Isaura, bietul tata, Pentru că e clar că ea l-ar vrea, dar nu reușește să treacă peste bariera pe care el a ridicat-o, Și el, El, e din nou povestea cu cele două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
că sigur mai sunt și alții care ar vrea să primească animalul, dar știm și că cealaltă jumătate va dori cu toată puterea să nu câștige prima, Cum le merge cu amorul, întrebă Marçal, Biata Isaura, bietul tata, De ce spui biata Isaura, bietul tata, Pentru că e clar că ea l-ar vrea, dar nu reușește să treacă peste bariera pe care el a ridicat-o, Și el, El, e din nou povestea cu cele două jumătăți, una probabil nu se gândește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
mai duce-o dacă am avea presentimente ori de câte ori auzim un excavator, ca acel zgomot de mașină de cusut pe care ni se părea că-l auzim din peretele bucătăriei și despre care mama spunea că este semnalul condamnării unei croitorese, biata de ea, pentru păcatul de a fi lucrat duminica, Dar de astă dată se pare că am nimerit-o, Așa se pare, spuse Marta, repetând cuvintele soțului ei, O să vedem ce va avea de povestit când se va întoarce, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
săpate pe ele. Învățasem să mă descurc cât de cât cu alfabetul înainte de a mă duce la școală, de la un librar care mă punea să-i car pachete de cărți de la magazie, și mă distra să-mi pun la încercare bietele mele cunoștințe, de care eram foarte mândru. La numele complicate, mă împiedicam. Nu reușeam să le pronunț. Renunțam și treceam mai departe, căutând altele mai simple. Pietrele funerare erau în general modeste; cele mai multe, putrezite sau înverzite de licheni. La un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
întâmpla că făceam o gafă care strica totul și ne readucea pe poziția inițială de combatanți; el pentru a-și impune ideile cu forța, eu pentru a le lua în derâdere. Când mă certa, trânteam ușile prin toată casa până ce biata mama, care era din ce în ce mai bolnavă și abia se mai ridica din pat, izbucnea în plâns. Asta ne înstrăina și mai mult unul de altul și ne-a fost și mai ușor să ne șicanăm reciproc, cu rare izbucniri de tandrețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
ascundă lacrimile. Câteodată avea lungi discuții cu tata, pe care le ascultam acum lipindu-mi urechea de ușă. Îi vorbea despre mine, implorându-l să fie mai îngăduitor. „Poartă-te și tu mai atent cu el. E un copil, totuși”. Biata mama. Era îngrijorată din pricina mea. „Ce ghinion am avut să moară Dinu” era, aproape invariabil, răspunsul tatei. Aceste frânturi de discuție întretăiate de plânsetele mamei m-au înrăit și mai mult. Vroiam din tot sufletul să-i dau dreptate tatei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
totuși la o salină. Până reușește să combine ea ceva cu G. ca să fiu scos din cauză. Vrea să-mi dea impresia că se sacrifică pentru mine. Că de dragul meu, în interesul meu, se culcă cu el. O adevărată martiră, biata Augusta. Mi-a venit s-o pleznesc și să-i spun: „Du-te dracului cu G. cu tot. N-aveți decât să vă împreunați, dar, repede, până mă duc să iau puțin aer. Și să aerisești după aceea. Nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
de picioare, că se zbate ca o iapă. Lasă-mă pe mine». Dar nici el n-a fost mai breaz. Ce credea, că dacă a trăit prin bordeluri asta îl ajută până la moarte? Stătea ca un păianjen uriaș pe trupul bietei fete și pentru că se făcea de rușine în fața celorlalți s-a înfuriat, a devenit violent și a lovit-o. Era ceva foarte scârbos, jur, domnule sculptor. Îmi venea să le strig: «Mă, nenorociților, dacă nu puteți lăsați fata în pace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Ciudatul cabinet al doctorului Dee Mult timp uit că eu sunt Talbot. De când am hotărât să mă numesc Kelley, cel puțin. În fond, nu făcusem decât să falsific niște hârtii. Toți fac asta. Oamenii reginei sunt nemiloși. Ca să-mi acopăr bietele-mi urechi tăiate, sunt constrâns să port calota asta neagră, și toți au murmurat că aș fi un mag. Ei, și? Doctorul Dee, dintr-un renume ca ăsta, prosperă. Am fost să-l vizitez la Mortlake și tocmai cerceta o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
și Wakefield bagă de seamă că, În privința asta, sînt ca mai toți americanii: să nu vezi nimic rău, să nu auzi nimic rău, să nu spui nimic rău. Viețile lor merg Înainte normal, dar nu și a lui Wakefield. Oh, biata mea casa, se lametează el În fiecare dimineață, cînd Începe bubuiala. Nu folosește cuvîntul englezesc house pentru că acesta nu descrie corect cuibul lui confortabil. O casă din America nu este asemeni unei maison din Franța sau unei casa spaniole; apartamentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
arsenalul. Servicii scumpe de porțelan, șervețele de in, lumânări. Masa arăta de parcă fusese comandată din catalogul de nuntă de la Harrods. Poate că îi ținea lui Fran o lecție de bun-gust, după cum simt soacrele că e de datoria lor să facă. Biata Camilla. Tocmai când voia să-i dea sfaturi pline de înțelepciune și spirit despre importanța așezării oaspeților, singurul lucru pe care dorea Fran să-l facă era să se retragă sus, în intimitatea băii, și să afle dacă viața ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
speranță că Stevie ar putea s-o înțeleagă. — Pentru că nu știu dacă e copilul lui sau al lui Jack. Reacția lui Stevie fu ultimul lucru la care se aștepta Fran. Nici urmă de șoc, oroare sau dezaprobare. Doar un zâmbet. — Biata de tine. Ai cam intrat în belea, nu? — Cam așa. Și acum nu știi dacă să mergi până la capăt cu nunta? — Nu pot dacă e copilul lui Jack, nu? Chestia e că există un test pe care l-aș putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
trecuse tatăl ei. — O să se obișnuiască cu timpul. Tonul defensiv al maică-sii fu un răspuns suficient. — Nu i-a plăcut deloc, nu-i așa? Oh, Doamne, bietul tata, nici nu pot să mă gândesc la asta. Cum rămâne cu Biata de Mine? Eu sunt cea care trebuie să aibă grija lui. De ce nu te gândești și la biata de mine? Fran nu-i putu spune maică-sii că, dacă ar fi fost mai puțin cârcotașă și acră înainte să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
i-a plăcut deloc, nu-i așa? Oh, Doamne, bietul tata, nici nu pot să mă gândesc la asta. Cum rămâne cu Biata de Mine? Eu sunt cea care trebuie să aibă grija lui. De ce nu te gândești și la biata de mine? Fran nu-i putu spune maică-sii că, dacă ar fi fost mai puțin cârcotașă și acră înainte să-i lovească necazul, ar fi avut parte de mai multă compătimire acum. După ce își luă la revedere cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
lui Laurence pare să-și fi găsit vocația în asta. Știu că sunt nora de coșmar și-mi dau toată silința. Pur și simplu nu pot să nu consider Fair Exchange mai fascinant decât prosoapele asortate și prăjitoarele de pâine. — Biata Camilla. Stevie îi aruncă lui Fran una din privirile ei crunte și neclintite, una din aceea care îi făcea pe reporteri să fugă să se-ascundă în toaletă. Fran era ca o fiică pentru ea și în atitudinea ei era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
în brațe lui Fran de îndată ce dădură colțul. — Mi se urcase inima în gât. Eram sigur că o să-și aducă aminte că i-am luat interviu la prânzul de la Camera de comerț sau o să ghicească imediat că detest fumatul sau că biata mama, Dumnezeu s-o odihnească, e moartă de zece ani. — Te-ai descurcat de minune, Sean. Bravo. Porniră grăbiți spre redacție, iar Fran încercă să-și alunge din minte gândul că n-or să aibă destulă hârtie să tipărească minunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]