1,778 matches
-
heavy metal-ul atinge extremele teatralității și ale volumului". Se bazează pe tipare clasice, starea de tensiune artificială fiind creată de repetarea obsedanta a riff-urilor (interpretate la octava de chitare și de bass) și de forma muzicală construită din măsuri binare (doi timpi egali și exagerat accentuați de baterie). Sunetul este dominat de chitarele electrice care abundă de efecte, vocea este în forță și apelează în special la registrul acut. Pe parcursul evoluției genului, primele trupe de heavy, cum ar fi Led
Heavy metal () [Corola-website/Science/303563_a_304892]
-
dar romanul dă câteva detalii în ceea ce îl privește. Onos este soarele primar al planetei, aflat la 10 minute-lumină depărtare, distanță similară cu cea dintre Pământ și Soare. Se mai spune că distanța până la Tano și Sitha (un sistem stelar binar) este de aproximativ unsprezece ori mai mare decât cea până la Onos. În carte, Sabia lui Thargola este o filozofie care dictează ce să faci când te afli în fața unei serii de ipoteze. Ipoteza care este cea mai complexă e considerată
Căderea nopții () [Corola-website/Science/325457_a_326786]
-
prin program, fiind registre de lucru (de exemplu, registrul de instrucțiuni, care păstrează instrucțiunea curentă (cea care se execută la un moment dat). Unitatea de comandă și control (UCC) UCC coordonează activitatea calculatorului: - adresează și extrage din memoria principala instrucțiunile binare ale programului; - decodifica (interpretează) instrucțiunile și generează secvență semnalelor de comandă necesare către toate celelalte unități funcționale ale calculatorului; ca urmare a acestor semnale instrucțiunea curentă este executată; - în plus, UCC analizează semnalele de stare și sincronizare ce provin de la
Unitatea centrală de prelucrare () [Corola-website/Science/327292_a_328621]
-
generează. La terminarea execuției instrucțiunii curente, se trece la instrucțiunea următoare. Tot în cadrul UCC se includ și circuitele pentru generarea adreselor, care calculează adresele (pentru memoria principala, pentru porturi de I/O, pentru registrele interne ale UCP) pe baza informațiilor binare din corpul instrucțiunilor.
Unitatea centrală de prelucrare () [Corola-website/Science/327292_a_328621]
-
cu mască nu se mai folosesc. Un PROM gol poate fi programat prin scriere. În mod normal, pentru aceasta, este necesar un aparat special numit programator de dispozitive, programator de memorii ROM sau arzător de memorii ROM. Fiecare bit 1 binar poate fi considerat ca o siguranță fuzibilă intactă. Cele mai multe cipuri funcționează la 5 V, dar atunci când programăm un PROM, aplicăm o tensiune mai mare (de obicei 12 V) pe diferite adrese din cadrul cipului. Această tensiune mai ridicată topește (arde) fuzibilele
Memorie ROM () [Corola-website/Science/321157_a_322486]
-
a permite luminii ultraviolete să ajungă la pastila cipului, deoarece EPROM-ul poate fi șters prin expunere la o lumină ultravioletă intensă. Lumina ultravioletă șterge cipul prin provocarea unei reacții chimice care reface fuzibilele prin topire. Astfel, toate 0-urile binare din cip devin l, iar cipul este readus în starea inițială de fabricație, cu biți l în toate locațiile. Memoriile EEPROM pot fi șterse și reprogramate chiar în placa cu circuite în care sunt instalate, fară a necesita un echipament
Memorie ROM () [Corola-website/Science/321157_a_322486]
-
1,38 mase solare. Aceasta este masa maximă ce poate fi suportată de presiunea de degenerare electronică. Dincolo de această limită, piticele albe își încep colapsul gravitațional. Dacă o pitică albă adună prin acreție masă de la o stea-companion într-un sistem binar, se crede că miezul său își atinge temperatura de declanșare a fuziunii carbonului. Dacă pitica albă se unește cu o altă stea (eveniment foarte rar), ea depășește imediat limita și începe colapsul, crescând din nou temperatura peste punctul de declanșare
Supernovă de tip Ia () [Corola-website/Science/317408_a_318737]
-
perturbă steaua. Acest tip de supernovă diferă de o supernovă cu colaps al miezului, cauzată de explozia cataclismică a straturilor exterioare ale unei stele masive în timp ce miezul implodează. Un model de formare a acestei categorii de supernove este un sistem binar cu stele apropiate. Sistemul constă din stele din secvența principală, cea primară având masă mai mare decât cea secundară. Fiind de masă mai mare, cea primară este prima dintre cele două care evoluează în ramura asimptotică a gigantelor, unde straturile
Supernovă de tip Ia () [Corola-website/Science/317408_a_318737]
-
solitare în galaxia noastră doar o dată la 10-10 ani; mult mai puțin frecvent decât apariția novelor. Cu toate acestea, au loc mult mai frecvent coliziuni în regiunile dense ale centrelor clusterelor globulare. Un scenariu probabil este coliziunea cu un sistem binar, sau coliziunea a două sisteme binare cu pitice albe. O astfel de coliziune poate lăsa în urmă un sistem binar de două pitice albe apropiate. Orbita lor se restrânge și ele fuzionează prin straturile exterioare comune. Companioana pitică albă ar
Supernovă de tip Ia () [Corola-website/Science/317408_a_318737]
-
la 10-10 ani; mult mai puțin frecvent decât apariția novelor. Cu toate acestea, au loc mult mai frecvent coliziuni în regiunile dense ale centrelor clusterelor globulare. Un scenariu probabil este coliziunea cu un sistem binar, sau coliziunea a două sisteme binare cu pitice albe. O astfel de coliziune poate lăsa în urmă un sistem binar de două pitice albe apropiate. Orbita lor se restrânge și ele fuzionează prin straturile exterioare comune. Companioana pitică albă ar putea să adune prin acreție materie
Supernovă de tip Ia () [Corola-website/Science/317408_a_318737]
-
loc mult mai frecvent coliziuni în regiunile dense ale centrelor clusterelor globulare. Un scenariu probabil este coliziunea cu un sistem binar, sau coliziunea a două sisteme binare cu pitice albe. O astfel de coliziune poate lăsa în urmă un sistem binar de două pitice albe apropiate. Orbita lor se restrânge și ele fuzionează prin straturile exterioare comune. Companioana pitică albă ar putea să adune prin acreție materie și de la alte tipuri de companioane, printre care o subgigantă sau (dacă orbita este
Supernovă de tip Ia () [Corola-website/Science/317408_a_318737]
-
Întrucât piticele albe se formează la sfârșitul perioadei de evoluție a unei stele din secvența principală, un astfel de sistem solar cu viață lungă ar putea să ajungă foarte departe de regiunea în care s-a format. Astfel, un sistem binar cu stele apropiate poate rămâne în etapa de transfer de masă timp de încă un milion de ani (formând, eventual, explozii nova persistente) înainte ca situația să devină favorabilă unei supernove de tip Ia. Supernovele de tip Ia au o
Supernovă de tip Ia () [Corola-website/Science/317408_a_318737]
-
denumirii Bayer, este cea mai slabă stea din centura lui Orion. Este un sistem stelar multiplu, format dintr-o gigantă albastră de tip B și o stea albă mai masivă de tip P. Sistemul stelar Mintaka constituie o stea variabilă binară cu eclipsă, unde atunci când componenta principală este eclipsată de cea secundară, este constatată o scădere drastică a luminozității. Mintaka este cea mai vestică din centura lui Orion. Alnilam, cunoscută ca și "„Epsilon Orionis”" este o supergigantă albastră de tip B
Orion (constelație) () [Corola-website/Science/298756_a_300085]
-
de semnale de intrare. Cu toate acestea, ne putem gândi la stările de tranziție ca la nodurile unui arbore de la starea inițială la fiecare dintre stările de tranziție și confluență. În următorul arbore, secvența de intrări apare ca un șir binar după fiecare pas: De reținut: Automatul celular Codd (ACC) este un automat celular dezvoltat de către Edgar F. Codd în anul 1968. Automatul a fost conceput pentru a recrea ACvN, dar cu mai puține stări: 8 în locul celor 29. Codd a
Automate celulare () [Corola-website/Science/322819_a_324148]
-
aproximativ 3% din viteza luminii. Apare și o creștere semnificativă de luminozitate, până la magnitudinea absolută de -19.3 (de 5 miliarde de ori mai mare decât Soarele). Un model de formare a acestei categorii de supernove este un sistem solar binar cu două stele apropiate. Cea mai mare dintre cele două stele este prima care iese din secvența principală, și se mărește formând o gigantă roșie. Orbita comună a celor două stele începe acum să se micșoreze, întrucât cele două stele
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
ar fi Gamma Velorum WR 104, și cele din clusterul Quintuplet, sunt și ele considerate posibile precursoare ale unei supernove în viitorul apropiat. Cea mai apropiată stea-candidat de supernovă este IK Pegasi (HR 8210), aflată la 150 ani-lumină. Acest sistem binar cu orbită mică constă dintr-o stea din secvența principală și o pitică albă, aflate una de alta la o distanță de 31 milioane de kilometri. Pitica are o masă estimată de 1,15 ori masa Soarelui. Se estimează că
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
pentru diferitele eșantioane sunt apoi analizate statistic. Dificultatea de bază pe care toate metodele anterioare nu au reușit să o rezolve a fost, în fond, legată de definirea imprecisă a regimului de restricții a folosințelor. Din moment ce se adopta o logică binară, existau doar două situații posibile: Toate cazurile care se încadrează în cea de a doua categorie sunt considerate identice. Un an este considerat la fel de neasigurat dacă cantitatea de apă livrată este de 90% într-o singură perioadă de calcul sau
Probabilitatea de satisfacere a folosințelor în gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304294_a_305623]
-
clasică, un an (sau eventual un alt interval de timp) poate face parte fie din mulțimea anilor asigurați fie a celor neasigurați, existând o regulă precisă care delimitează cele două mulțimi, regulă numită matematic „funcție indicatoare” (indicator function). Spre deosebire de logica binară, care acceptă numai două situații opuse, o afirmație fiind fie adevărată, fie falsă (fără nicio posibilitate intermediară) , logica vagă sau fuzzy admite și diferite situații între cele două extreme. Logica vagă a fost pentru prima oară introdusă în 1965 de
Probabilitatea de satisfacere a folosințelor în gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304294_a_305623]
-
prin cuvinte ca "puțin", "mult", "foarte" s.a. În logica vagă (fuzzy) , se operează cu mulțimi vagi , iar teoria mulțimilor vagi permite stabilirea unei apartenențe graduale la cele două mulțimi, prin intermediul unei "funcții de apartenență" care înlocuiește funcția indicatoare din logica binară în stabilirea apartenenței unui element la una sau alta dintre mulțimi. Gospodărirea adaptivă se bazează pe principiul de a învăța din greșelile anterioare. În cazul proceselor de gospodărire a apelor, intervin atât elemente de cadrul natural cât și elemente de
Probabilitatea de satisfacere a folosințelor în gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304294_a_305623]
-
va trebui să editeze acest fișier în mod „manual” cu un editor simplu de texte sau cu o unealtă de traducere, cum e Poedit. Iată cum va arăta fișierul după completarea traducerii: În final fișierele .po sunt compilate în format binar (fișiere cu formatul .mo) cu ajutorul comenzii msgfmt, lucru ce face parte din compilarea programului și nu trebuie făcut de traducător. Utilizatorii de pe sisteme de tip Unix au această bibliotecă instalată în mod implicit. Prin setarea variabilei de mediu codice 1, programele
Gettext () [Corola-website/Science/311452_a_312781]
-
precum SHARE al căror scop era distribuirea gratuită de software. Toate acestea s-au schimbat o dată cu creșterea costului producerii programelor software. În anii 1970 au apărut primele măsuri de restricție a distribuirii programelor, cum ar fi distribuirea programelor în formă binară. Scopul acestora era să-i împiedice pe utilizatori să studieze și să modifice programele respective. În 1980 legea dreptului de autor a fost extinsă să includă și programele software. În 1983, Richard Stallman de la MIT Artificial Intelligence Laboratory a anunțat
Software liber () [Corola-website/Science/297186_a_298515]
-
cu mult dincolo de orbita Roche. Grosimea lui neobișnuită lasă să se creadă că ar fi rezultatul degazării vulcanice recente a satelitului Enceladus, cristalele de gheață produse astfel difuzându-se din ce în ce mai mult pe măsură ce se îndepărtează de satelit. Într-un sistem stelar binar, un lob Roche este regiunea din spațiu în care particulele sunt legate gravitațional de una sau de alta dintre cele două stele. <br> Aceste două regiuni, fiecare formând o „lacrimă” care înconjoară una dintre stele, se întâlnesc în Punctul Lagrange
Limită Roche () [Corola-website/Science/337598_a_338927]
-
la care se adaugă și faptul că gândesc nu doar la altceva, ci și altcumva "”acest altcumva a fost determinat de marile descoperiri științifice ale secolului al XX-lea care au demonstrat existența unor noi principii ce au răvășit logica binară permițând consacrarea logicii trinare”," autorul conchide că modul nostru de a gândi trebuie să evolueze de la "”sau asta sau cealaltă”" spre "”și asta și cealaltă”" și să acceptăm că logica trinară ne dezvăluie că totul este o mișcare permanentă de
Ioan Alexandru (jurist) () [Corola-website/Science/320648_a_321977]
-
eram mai tânăr, ascultam așa-numitele noi creații muzicale (din care turbo-folk-ul avea să evolueze) - mai mult ca o victimă a mass-media care le promova neîncetat. În contextul social al Iugoslaviei din anii ’80, această muzică funcționa în cadrul unor opoziții binare, reprezentând și idealizând viața rurală. În timp ce noile creații muzicale au căpătat amploare, această identitate a devenit din ce în ce mai alterată, iar turbo-folk-ul a transferat complet acest tip de muzică din mitologia rurală în contextul urban. În plus, rolul ei s-a schimbat
„Teatrul care face din actor o temă politică” () [Corola-website/Science/295792_a_297121]
-
fraza emblematică a lui Bender este insulta "„Bite my shiny metal ass”" ("„Să mă muști de fundul metalic lucios”") și cel mai îngrozitor coșmar al lui este o apariție a numărului "2", glumă ce face referire la sistemul de numerație binar. Serialul și-a format numeroși fani și datorită numeroaselor glume subtile, majoritatea îndreptate spre publicul educat. În comentariile de pe DVD-uri, David X. Cohen arată și uneori explică cele mai subtile glume. Printre aceste glume se numără unele matematice—cum
Futurama () [Corola-website/Science/310033_a_311362]