2,237 matches
-
sprijinul ei ca s-o lase să se dea bătută acum. — Sigur că avem. Ideea noastră e cu totul diferită. Vino, hai să facem și noi ceva pentru binele comunității. Întotdeauna îmi propun să donez sânge. Și primim ceai și biscuiți gratuit după aceea. — Sper că glumești. Sunt prea fricoasă pentru asta. În plus nu vor sugative inveterate ca mine. E prea mult sânge în alcoolul din venele mele. Du-te tu. Cozile se mai răriseră, oamenii se risipeau, mergând la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
era de-abia douăsprezece fără un sfert, la Tawny Beeches era ora prânzului și camera comună era pustie. — Dar e aberant de devreme. La ce oră serviți cina? o întrebă pe intendenta iritată. — Ceaiul se servește la patru și jumătate, biscuiții și cacaua la șapte. Dar tatăl meu detestă să mănânce devreme. E obișnuit să ia cina la nouă. Asta face foarte rău la digestie. Nimeni nu ar trebui să mănânce după ora șase, conform recomandării medicului. Fran trase cu ochiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
să mă gândesc la altele... s-aștept mesele... se deschide ușa, avem un locaș acolo, în gratia a doua. Dai castronul și-ți pune mâncarea. Dimineața, ceai, o feliuță de brânză din care poți să dai la păsărică, puțină margarină, biscuiți. Îmi place, nu-mi place, nu am altceva, că mănânc înainte de o țigară. A fost o perioadă când ne-a dat voie cu cafea, dar s-a interzis. Beau nes, dar nu-l frec, n-am răbdare. Vreau la aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
afară. Nu-mi place să mă serbez, că e între Crăciun și Revelion și eu serbam ori ca Crăciunul, ori ca Revelionul. Nu aveam ziua mea. Aici am început să ne facem ziua de naștere, asta înseamnă că strângem ceva biscuiți și niște materiale de tort, margarină, fulgi de cocos, ciocolată, ce avem. Nu ne îmbrăcăm altfel, nu mă simt bine. Dacă mă îmbrac bine înseamnă că mă schimb și nu vreau să mă schimb. Blend a med-ul Blend a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
n-ai auzit nimic, s-a lăudat el și restul călătoriei și-a depănat trista istorie. Se născuse într-o familie săracă. La vârsta de șaptesprăzece ani a spart un magazin și a furat niște suc și niște pachete de biscuiți. A fost prins și condamnat la un an de închisoare și trimis la penitenciaru Aiud. De regulă el făcea dintr-un an șase sau opt luni de închisoare după care trebuia să se libereze. După câteva luni băiatul a împlinit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
ianuarie, uitîndu-mă la programul oribil care se difuzează la televizor În timpul zilei (deși tot am nimerit pînă la urmă o chestie despre „coafuri de nuntă“, care s-ar putea să-mi prindă foarte bine), mîncînd Încet dintr-un pachet de biscuiți cu cremă (ultima mea șansă Înainte să trec la o dietă severă) și Întrebîndu-mă dacă există vreo posibilitate să găsesc o maseuză - una ca lumea - care să facă vizite la domiciliu În ultima clipă, pentru a-mi calma și Îndepărta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
mai ai și un copil mic? Eu de-abia găsesc vreme să mă spăl pe cap, iar tu coci prăjituri În fiecare zi lăsată de la Dumnezeu. Lisa clatină rușinată din cap, dar e adevărat. Nu numai că prepară prăjituri și biscuiți zilnic, dar mai face și de mîncare pentru prietenul ei de cîte ori vine la ea, adică, aparent, seară de seară. Fostul soț al Lisei (Îl cheamă Paul, dar este cunoscut Îndeobște drept Dezertorul) a părăsit-o cu trei luni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
se plînge de mine, dar sînt convinsă că o face. Normal că se văicărește, numai că soțul meu e prea inteligent ca să-mi spună. În dimineața asta, Dan l-a adus pe Tom la miculdejun, i-a dat biberonul și biscuiții Weetabix În timp ce i-a citit cu voce tare din Guardian, pe un ton cîntat, ca de copil, adăugînd și un comentariu personal unde era nevoie. — Ascultă ce zice aici, domnule T., spune el de obicei, citind cronica unui film. Ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
picătura care umpluse paharul fusese o pijama. Pe 22 decembrie luau micul dejun pe verandă, ca În toate diminețile de când cumpăraseră acel apartament din Carlo Alberto - cu un credit pe treizeci de ani, Îndatorați până În gât. Emma Întindea marmelada pe biscuiții lui Kevin, Valentina Își Îndulcea ceașca de Orzoro. Cafeaua are gust de cauciuc, spuse dintr-o dată Antonio. Emmei nu i se părea. Kevin mușcă biscuitul. Îi căzu o bucățică prea plină de gem cleios de afine, lipindu-se de uniforma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Alberto - cu un credit pe treizeci de ani, Îndatorați până În gât. Emma Întindea marmelada pe biscuiții lui Kevin, Valentina Își Îndulcea ceașca de Orzoro. Cafeaua are gust de cauciuc, spuse dintr-o dată Antonio. Emmei nu i se părea. Kevin mușcă biscuitul. Îi căzu o bucățică prea plină de gem cleios de afine, lipindu-se de uniforma grădiniței particulare. Nu poți fi atent? Îl admonestă Emma, abia l-am spălat - ce, ești focomelic? Ce Înseamnă focomelic? Întrebă Kevin. Filtrul e stricat, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
n-ai grijă de mine, n-ai grijă de noi, Își continuă morala Antonio. Nu te mai recunosc. Ce-ai făcut toată ziua? În casă e dezordine, e un balamuc Întreg, ți-e greață, uite, e praf până și pe biscuiți. Ce fac? explodă ea aprinsă la față, ai curajul să mă Întrebi ce fac? Antonio Îi spuse nu urla În fața copiilor. Emma țipă că ea nu urla. Ce tâmpenii, spuse Valentina și se duse să-și ia rucsacul. Mama, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
trei nopți. Învălătuci așternuturile umede, le puse pe jos și urcă băiatul pe saltea. Kevin se lăsă convins, doar cu condiția ca ea să se Întindă alături. Emma Își cufundă buzele În părul lui. Kevin mirosea a zbenguială și a biscuiți. „Hakuna matatta/ ce dulce poezie“ Începu să-i murmure la ureche. „Hakuna matatta/ numai frenezie/ fără griji Îți va fi viața/ și cine-o va căuta/ va găsi libertatea.“ Filosofia de viață a animalelor savanei din Regele Leu, desenul preferat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
bărbat mic Încă Îmi pare om, scrie filozoful, dar o femeie mică Îmi pare a aparține unei noi specii.” Cum să explici această afirmație stranie, contrastând atât de puternic cu obișnuitul bun-simț al Stagiritului? Cumpără whisky, conserve de ravioli și biscuiți cu ghimbir. Când porni spre camping, era noapte. Trecând prin dreptul bazinului cu jacuzzi, auzi șușoteli, un râs Înăbușit. Se opri cu punga Leclerc În mână, privi printre ramuri. Păreau să fie două sau trei cupluri: nu făceau zgomot, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
așteaptă sus, bătând nervoși darabana cu degetele, zicând „Unde naiba e nenorocitul ăla de ceai ?” Aprind iute la ceainic și îl umplu. Pun ceaiul pe o tavă, alături de cești și farfurioare și, după câteva clipe de reflecție, adaug și niște biscuiți. După care pornesc pe scări, mă aventurez pe coridorul tăcut și spre dormitorul lui Trish și al lui Eddie... și mă opresc în fața ușii. Și acum ce fac ? Dacă dorm și îi trezesc? Am să bat ușor în ușă, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Eddie intrând în cameră, cu sacou și cravată. O să am o întâlnire de afaceri în salon. Te rog să faci niște cafea și să ne-o aduci. — Da, domnule. Fac o reverență. Pentru câte persoane ? — Patru cu totul. Și niște biscuiți. Gustări. Ce vrei tu. — Sigur. Pare surescitat și îmbujorat. Mă întreb despre ce întâlnire o fi vorba. În drum spre bucătărie mă uit pe fereastră și văd un Mercedes Serie 5 necunoscut parcat pe alee, lângă un BMW decapotabil. Hmm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
În drum spre bucătărie mă uit pe fereastră și văd un Mercedes Serie 5 necunoscut parcat pe alee, lângă un BMW decapotabil. Hmm. Probabil că nu e vicarul din sat. Fac cafea, o pun pe tavă, adaug o farfurie cu biscuiți și niște brioșe pe care le-am cumpărat pentru ceai. După care pornesc spre salon și bat la ușă. — Intră ! Împing ușa pentru a o deschide și îl văd pe Eddie la masă înconjurat de trei bărbați, toți cu hârtii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
cel mai aproape de mine. — Cu lapte, te rog. Nici măcar nu ridică privirea spre mine. În timp ce torn cafeaua, mai arunc o privire ca din întâmplare. Pare o tranzacție de investiție imobiliară. Ce face Eddie, vrea să-și bage banii în ceva ? — Biscuiți ? întreb. — Sunt destul de dulce și așa. Tipul rânjește la mine, iar eu îi zâmbesc politicoasă. Ce japiță. — Deci, Eddie. Înțelegi acum ? tocmai zice individul cu cravată mov, cu un glas mieros și preocupat. E destul de limpede, o dată ce-ai prins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
șuturi după maxim două minute. Și nu numai că le-aș arunca în față contractul, dar i-aș recomanda clientului meu să... — Samantha ? Revin brusc la realitate și îl văd pe Eddie încruntându-se ușor și arătând spre farfuria cu biscuiți. Din păcate, nu ne aflăm la Carter Spink. Eu port un halat de menajeră și servesc gustări. — Un biscuit de ciocolată ? Reușesc cumva să-mi iau un ton politicos în timp ce-i ofer farfuria individului brunet. Sau o brioșă ? Acesta înșfacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
clientului meu să... — Samantha ? Revin brusc la realitate și îl văd pe Eddie încruntându-se ușor și arătând spre farfuria cu biscuiți. Din păcate, nu ne aflăm la Carter Spink. Eu port un halat de menajeră și servesc gustări. — Un biscuit de ciocolată ? Reușesc cumva să-mi iau un ton politicos în timp ce-i ofer farfuria individului brunet. Sau o brioșă ? Acesta înșfacă una grăbit fără măcar să se uite la mine, și ajung la Eddie. Mintea îmi procesează la greu. Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
nu știu de ce, de data asta nu-mi mai pasă. Mă așez la masă cu Iris, curățând căpșuni și ascultând radioul până când vine momentul să punem tăvile în cuptor. După care Iris umple o tavă cu brânză, salată de fasole, biscuiți și căpșune și o luăm afară la o masă așezată la umbra unui copac. — Așa, spune, turnând niște ceai la gheață într-un pahar din sticlă marmorată. Ți-e mai bine ? — Da. Mersi, zic jenată. Îmi cer scuze pentru mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
primii pași în abordarea litigiilor. Fii atentă ce cuvinte complicate ! — Ăă... uau, spun politicoasă. — Ce-ar fi să ne faci mai întâi tuturor niște cafea ? Trish se întoarce către mine. O s-o bem pe terasă. Să ne aduci și niște biscuiți, te rog. — Sigur că da, doamnă Geiger, spun, făcând o reverență automată. — Poți, te rog, să mi-o faci pe a mea jumătate cu cofeină, jumătate fără ? aruncă Melissa peste umăr. Mi-e să nu m-apuce tremuriciul. Nu, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
cafele pentru ședință. La ora zece. Ce ceaiuri și cafele ? zic nedumerită. La ședința departamentului nostru nu se servește absolut nimic. De fapt, de regulă dacă se adună vreo șase amețiți. — Astăzi vom avea ceaiuri și cafele, spune el. Și biscuiți. Bine ? A, și vezi că vine și Jack Harper. — Poftim ? Mă holbez la el consternată. — Vine și Jack Harper, repetă Paul iritat. — Și trebuie neapărat să vin și eu ? spun Înainte de a mă putea opri. Poftim ? Paul mă fixează cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
mi-am făcut o idee de ansamblu. O, Doamne. Connor ăsta chiar nu-și dă seama că se străduiește prea tare ? Aranjez toate ceștile pe cărucior În stive aflate Într-un echilibru precar, după care Încep să adun ambalajele de la biscuiți. — Acum trebuie să ajung În studioul de design, spune Jack Harper, dar nu-mi amintesc deloc pe unde vine... — Emma ! strigă Paul săritor. Vrei, te rog, să-l conduci tu pe Jack ? Termini de strîns mai tîrziu. Îngheț, strîngînd În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
studioul de design, spune Jack Harper, dar nu-mi amintesc deloc pe unde vine... — Emma ! strigă Paul săritor. Vrei, te rog, să-l conduci tu pe Jack ? Termini de strîns mai tîrziu. Îngheț, strîngînd În mînă un ambalaj de la niște biscuiți cu cremă de portocale. Te rog, Doamne, nu. Sigur că da, reușesc să Îngaim Într-un final. Cu... plăcere. Pe aici. Ies stîngace din sală, urmată de Jack Harper și o pornim pe hol, unul lîngă celălalt. Simt că mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
cu echipa lui de creație. — Ce concept? — Nu știu. Nu mi-a zis. O să fie o chestie destul de intensă și probabil că n-o să aibă timp să mă sune. Dar o să-mi scrie pe mail În fiecare zi, adaug fericită. — Biscuiți ? spune Lissy, deschizînd cutia. — A, ăă... da. Mersi. Iau un biscuit digestiv și mușc din el, absentă. Știi, acum am o nouă teorie despre relații. Extrem de simplă. Toți oamenii ar trebui să fie mai sinceri unii cu alții. Și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]