1,717 matches
-
fiind aruncați în râpa Tarpea de pe Muntele Taiget. footnote>, Hipocrat<footnote În opera lui apar informații cu privire la dezvoltarea vocii, dezvoltarea auzului, bolile creierului care condiționează dezvoltarea limbajului. footnote> și alți învățați din perioada antichității. În Codicele lui Justinian<footnote Împărat bizantin (527-565) originar din Iliria. În timpul domniei lui s-a codificat dreptul civil roman. > regăsim referiri despre atitudinile societății față de surzi și sunt stipulate drepturile pe care aceștia le aveau<footnote Dacă ei puteau vorbi, citi sau scrie aveau unele drepturi
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
de pedeapsă au variat de la o temniță la alta, în funcție de predispozițiile boierilor sau călugărilor care le administrau. În unele mînăstiri existau coduri de legi bizantine, traduse în slavonă. Pravila de la Neamț este o traducere după Syntagma de la 1335 a juristului bizantin Matei Vlăstari. Ea a fost tradusă în slavonă încă din 1342. Pravila de la Bisericani din 1512 și cea de la Putna din 1581 conțin Proheiron-ul, (manualul) împăratului Vasile Macedoneanul. În 1563 se tipărește pravila bisericească după canoanele patriarhului Ioan al Țarigradului
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de raporturile generale dintre religie și cultură și anume când neam ocupat de influența Bisericii, ca disciplină spirituală, asupra producției artistice. Am afirmat atunci că marile stiluri din cultura europeană sunt o creație a creștinismului. Goticul e creația romanocatolicismului, precum bizantinul e o creație a ortodoxiei. Stilul însă e o chestiune mult mai stufoasă care, considerată pe planuri deosebite, dă naștere la teorii variate în ce privește geneza și esența lui. Se poate vorbi, bunăoară, de un stil personal al singuraticilor creatori de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Stilul instituțional de care vorbim noi și care e prin excelență stilul sacru, există netăgăduit și în catolicism; el nu are însă acest caracter de neîntreruptă continuitate, de perenitate, pe care îl are stilul bizantin în ortodoxie. Există și în bizantin momente evolutive, momente de înflorire și de stagnare, dar peste orice modificări epocale, care sunt secundare și nu au nimic a face cu salturile de la stilul roman la cel gotic și de la acesta la cel baroc, a rămas unul și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
evolutive, momente de înflorire și de stagnare, dar peste orice modificări epocale, care sunt secundare și nu au nimic a face cu salturile de la stilul roman la cel gotic și de la acesta la cel baroc, a rămas unul și același bizantin identic cu el însuși în toată istoria Răsăritului. Cum se explică oare acest fenomen unic, care de la o vreme a început să fie considerat ca o minune chiar de cercetătorii și admiratorii lui din Occident? în teoriile despre artă cele
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
atâtor veacuri ar fi fost cu neputință ca puterea lui creatoare să nu ajungă la conștiința de sine. Căci stilul bizantin se creează mereu și nimic nu ne îndreptățește ca această reînnoire din veac în veac s-o atribuim abisului. Bizantinul nu e nici plăsmuire individuală și nici plăsmuire colecliv-națională, cum ar fi folclorul unui popor, ca să-1 putem atribui categoriilor abisale, personale sau etnice. Bizantinul n-a apărut o dată cu creștinismul ca să putem spune că e produsul unei spontaneități năvalnice, ce
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nimic nu ne îndreptățește ca această reînnoire din veac în veac s-o atribuim abisului. Bizantinul nu e nici plăsmuire individuală și nici plăsmuire colecliv-națională, cum ar fi folclorul unui popor, ca să-1 putem atribui categoriilor abisale, personale sau etnice. Bizantinul n-a apărut o dată cu creștinismul ca să putem spune că e produsul unei spontaneități năvalnice, ce și-ar muia rădăcinile în entuziasmul primar inconștient ori semiconștient. Arta primelor secole creștine, pitulată prin catacombe, e în totul diferită de el. Bizantinul s-
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
etnice. Bizantinul n-a apărut o dată cu creștinismul ca să putem spune că e produsul unei spontaneități năvalnice, ce și-ar muia rădăcinile în entuziasmul primar inconștient ori semiconștient. Arta primelor secole creștine, pitulată prin catacombe, e în totul diferită de el. Bizantinul s-a ivit relativ târziu, după ce ortodoxia ajunsese religia imperială. Stilul acesta s-a născut, așadar, din conștiința unei mari biruinți. Și el e într-adevăr expresia triumfală a unui duh imperial, sărbătoresc. Cât de puțin este el rezultatul unei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Stilul acesta s-a născut, așadar, din conștiința unei mari biruinți. Și el e într-adevăr expresia triumfală a unui duh imperial, sărbătoresc. Cât de puțin este el rezultatul unei elaborări inconștiente, se vede imediat din originile lui. La baza bizantinului, stă într-adevăr un conglomerat de influențe de cea mai eterogenă proveniență. Elemente grecești și elenistice, egiptene și romane, siriene, persane, arabe și armenești; adică toate formele frumoase ale continentelor și ale popoarelor, care făceau parte din marele imperiu, își
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Atunci cum ne putem explica obținerea acestui stil unic în istoria artelor? Lucian Blaga, obligat să mențină linia consecventă a sistemului său, introduce aici un nou element explicativ și anume: ideea sofianică a „transcendentului care coboară”. Să observăm că fenomenul bizantinului fiind specific ortodox, noul element explicativ, introdus de filosoful nostru, e de asemenea specific ortodox și prin urmare, potrivit să răspundă nevoii noastre de lămurire. Numai că Lucian Blaga, de dragul ipotezei sale, face o distincție forțată și inadmisibilă. El desparte
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
luminoasă a conștiinței, trebuie să remarcăm că procesul stilului folcloric e cu totul altul decât al stilului sacru. Stilul vieții și al creației populare se naște ca o răsfrângere a vieții și a stilului bisericesc, dar stilul bisericesc, în speță bizantinul, nu e în nici un caz născut nici prin răsfrângere și nici din inconștient. Sofianicul, care dă într-adevăr nota fundamentală în unitatea stilului bizantin, nu este, după cele spuse până acum, o categorie abisală, ci o parte integrantă a celei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în antagonismul patimilor, și pune între noi și el distanța depășirii în zona neutră a spiritului pur. Ideea îngerească în Ioan Botezătorul e foarte familiară picturii bizantine. Între cele două moduri de reprezentare plastică e însă o mare deosebire. În bizantin elementul îngeresc al acestei figuri se exprimă simbolic prin aripile imense, ce cresc din umerii sfântului, pentru a-i da aceeași înfățișare stranie de personaj din această lume și de dincolo de ea. Geniul lui Leonardo da Vinci s-a încumetat
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Evul Mediu, despicăturile congenitale ale feței sunt privite ca produsul unor fapte diabolice, iar Renașterea caracterizată prin înflorirea științei și a culturii face încercări descriptive fantastice (Ambroise Paré, Licetus, Andromad)*). Callen, în cartea sa „Medicus” amintește de fisurile buzei, iar bizantinii Aetius, Mirepsos și Marcellus Empiricus folosesc termenii de “Labiorum fisurae și Labia rupta”*). Wilhelmus de Compenis și elevul său Yperman descriu fisurile unilaterale totale ale buzei și apare pentru prima dată denumirea de „buză de iepure”*). Urmează apoi o perioadă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
ordin istoric dintre culturi care a avut drept cauză popoarele migratoare a fost necesar de un liant între cele două civilizații. Din punct de vedere istoric această legătură a fost păstrată prin "importul" cultural din spațiul arab și din cel bizantin 71. Din punct de vedere cultural transferul este asigurat prin lucrările aristotelice. Redescoperirea acestora a reprezentat motivul dezvoltării din noi perspective a imaginii asupra lumii și readucerea în cadrul imaginarului oficial a unui număr de imagini "pierdute". Tot ca urmare a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
versiuni stilistice diferite ale aceluia?i proiect: Friedrich-Werdersche Kirche (1821-1830) de F. Schinkel. G. G. Scott (1811-1878), �n ceea ce-l prive?te, trebuie s? deseneze pentru noul minister al Afacerilor externe de la Londra (Foreign Office, 1858-1878) un proiect gotic, unul bizantin, apoi unul clasic italo-francez pentru a satisface gustul guvernelor succesive. Ne d?m seama astfel ?i de polivalen?a anumitor arhitec?i, ?i de vigoarea polemicii dintre adep?îi Evului Mediu ?i cei ai clasicismului; �nfruntarea pe care o g
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Moldova și Țara Românească (așadar este exclusă Transilvania, regiune catolică, deși și aceasta este detașată de regatul Ungariei) și următoarea însemnare: „Haec provincia plana est et deserta propter convivia paganorum contra christianos”. Încă de la mijlocul secolului al XV-lea, istoricul bizantin Laonic Chalcocondylas susținea că valahii moldoveni își trag obârșia de la romani: „limba dacilor este asemănătoare cu limba italienilor, dar atât de stricată și de deosebită, încât italienii pot înțelege doar cu greutate ce se rostește în cuvintele acestora”; subliniază însă
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
respingă pe otomani. Expedițiile organizate succesiv cele ale sîrbilor și bosniacilor (1389), cea a împăratului Sigismund în fruntea cavalerilor occidentali (1396) sau cea a regelui Ungariei, Ladislau al II-lea Jagello (1443) pentru a zdrobi încercuirea Constantinopolului sînt toate înfrînte. Bizantinii nu se pot hotărî să ceară ajutor Occidentului latin: "Mai degrabă preferăm să vedem turbanul turcesc în mijlocul capitalei decît mitra latină!" striga un înalt funcționar imperial. Aceasta se va întîmpla într-adevăr la 29 mai 1453. Imperiul bizantin a supraviețuit
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
la căderea lui a fost Imperiul romanilor (βασιλεια των Рωμαιν) sau România. După veacuri de relativă izolare, expedițiile cruciate au stabilit, pentru întîia oară de la prăbușirea jumătății apusene a Imperiului Roman sub loviturile populațiilor germanice (476), contacte strînse între Orientul bizantin și Occident. Sub înrîurirea cruciadelor, motive mai vechi, precum conflictul de doctrină dintre Imperiul bizantin și cel romano-german sau refacerea bisericii creștine sub obediența Romei, cunosc o puternică activizare. Cruciada a IV-a (1202-1204) și crearea unui imperiu latin pe
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
primitiv în Ungaria Mare sau Baskiria, situată între munții Urali și Volga, vecină cu regatul Morduanilor, având limita de nord străjuită de râurile Cama și Bielaia, iar cea de sud de Samaria. Arabii le cunoșteau țara sub denumirea de Maggarije, bizantinii îi ziceau Lebedia, după numele voievodului predecesor lui Arpad, iar ungurii Dentia. Strâmtorați de lipsuri și presați de pecenegi, o mare parte din locuitorii acestei țări își părăsește patria și se așează, cam pe la anii 888, în regiunea dintre Nipru
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
statură, barbari și sălbatici în năravuri și în limbă; un fel de monștri omenești”. Cum erau însă războinici, având și un bun conducător în persoana lui Arpad, fiul lui Almus, pe la anul 895, ei sunt chemați în ajutor de către împăratul bizantin Leon Filosoful (886-911) în contra bulgarilor, pe care-i obligă, printr-o rapidă campanie, să încheie pacea cu Bizanțul. Supărat de acest atac în spatele oastei sale, țarul Simeon (893-927), în dorința lui de răzbunare, trece în anul 896 Dunărea, Nistrul și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
departe de Isaccea), unde se afla în drum spre Bulgaria. În anul 972, însă, șeful peceneg Kurca distruge întreaga oaste rusească, la gurile Niprului, în frunte cu Sviatoslav, când acesta se întorcea, sleit de puteri, în urma cumplitei înfrângeri suferite de la bizantini, la Silistra. În Transilvania, după răpunerea lui Glad, la pârâul Căpuș, ungurii, în înaintarea lor spre răsărit, au întâmpinat rezistența opusă de români și pecenegi. Izvoarele maghiare menționează că tribul Gylas, opunându-se cu înverșunare timp de trei ani (1001-1003
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
anul 1241, și de la care Coroana Ungară ridicase veniturile fiscului, nu-i mai aparțineau în anul 1247. Nu poate fi nici o îndoială, în acest caz, că delegația tătarilor aflată în anul 1248 la Roma, cu propunerea de a lupta împotriva bizantinului Vatatzes, era plecată de la hanul care supraveghea și încasa veniturile fiscului din țările de la gurile Dunării. De altfel, de prezența efectivă a Hoardei de Aur asupra Moldovei și Țării Românești, de la care hanul ia și tribut, se plânge Bela al
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
O pradă imensă din prizonieri, turme nenumărate de vite și oi, trecute la nord de Istru, odată cu Izz-ed-din, a fost consecința acestor complicații politice din Orientul Apropiat. Desfășurarea forțelor tătărești de la nordul Dunării spre Constantinopol nu produse numai panică între bizantini, ci și neliniște la Roma. Lăsând la o parte îngrijorarea papei Urban, ce se desprinde din scrisoarea din 13 martie 1264 către arhidiaconul Ioan din Orăștie, că această localitate se afla lângă ținuturile tătărești lipsită de venituri, fiind pustie de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în Tracia și Dobrogea, el încercă să-i scoată pe mongoli din hotarele Imperiului pe căi lăturalnice, oferind lui Nogai în căsătorie pe fiica sa naturală Eufrosina. În schimbul înrudirii cu împăratul Bizanțului, Nogai despresura Constantinopolul, retrase oștile la granițele teritoriului bizantin și cedă și Vicina de pe malul drept al Dunării dobrogene. Mai mult încă, el interveni pentru aplanarea conflictului cu țarul bulgar Constantin Tihul și contribui astfel, indirect, la restaurarea Imperiului Bizantin pe linia Dunării. Tratativele duse au fost încununate de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
titlul de Camenița, dar cu reședința la Hotin. (Io vescovo di Chocina). E sigur că teama de repetarea invaziilor domina spiritele de la Vatican și din Ungaria, încă în acel an când Svetoslav, țarul bulgar, izbuti să impună voința sa împăratului bizantin Andronic al II-lea Paleologul, numai datorită ajutorului dat de tătarii care se arătau destul de amenințători prin Vidinul tributar. Așa se va prezenta situația raporturilor dintre români, unguri și tătari și în următorii doi ani. Și ea nu avea să
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]