857 matches
-
mai departe decât vodă (39, p. 11). Mai mult decât atât, în unele legende a apărut o inversare totală de situație, datorită schimbării radicale a mentalității. Vechiul scenariu mitico- ritual nu mai putea fi nici înțeles, nici acceptat. Dimpotrivă, fiind blamat, a fost înlocuit cu opusul său. Vechile credințe și practici au devenit incompatibile cu noua mentalitate și, ca urmare, cel considerat înainte ca fiind un erou care aplică întocmai legea pământului (sacrificiul ritual) a devenit - pentru noua mentalitate și deci
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
barba lui Solomon Și alte lucruri drăcești (131, p. 77). în primele secole ale erei noastre și în epoca bizantină, talismanele și cărțile atribuite lui Solomon au beneficiat de o carieră prodigioasă. În secolul al III-lea e.n., Origen îi blama pe creștinii care, imitându-i pe evrei, îl invocau pe Solomon contra demonilor. Pseudo-Plinius recomanda împotriva febrei o amuletă de pergament - legată de brațul drept al bolnavului - pe care trebuia scris : „Du-te de la [cutare], Solomon te urmărește” (121, p.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fi urcata pe masă, în public, să bată step. Ei au văzut scris în programul spectacolului, la această scenă, doar textul unui monolog de acoperire, pe care-l recita cineva în fața scenei (cred că chiar eu) și în care era blamat stilul de viata american, strigându-se tare: „mor sute de oameni ai muncii în țara lui Morgan și Ford, căci foamea le secera pruncii, ce în chinuri și vaiete mor” Așa da. Putea să tot bată step Mary pe masă
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Gheorghe Nandriș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93342]
-
de percepție între șomaj și disponibilizări 2. „Disponibilizatul”3 din industria grea este un aspirant la statutul de victimă a tranziției care trebuie protejat și ajutat de către societate să supraviețuiască. Spre deosebire de acesta, „șomerul” este privit cu reticență, putând fi totodată blamat pentru pierderea locului de muncă. Diferența de statut dintre disponibilizat și șomer se observă și la nivelul tratamentului economic aplicat celor două categorii. Disponibilizările au reprezentat o modalitate elegantă de ieșire de pe piața muncii și au fost însoțite de salarii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
mândrit cu ea, precum Karina (evident, cu rezervele rezumării stricte la acest capitolă. Povestirea Ameliei este, sub acest aspect, una mult mai Încărcată de reproșuri și de adversitate. Nu incriminează condițiile materiale pe care familia i le-a oferit, Însă blamează lipsa susținerii, a atenției și a afecțiunii parentale, de care a fost privată tocmai când avea mai mare nevoie de ele: „... mama... nu a știut niciodată să aibă grijă de noi. Nu ne citea niciodată povești Înainte de culcare, nu ne
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
a pus rezervele pe seama înaltelor standarde morale ale personajului muribund din telenovelă. Dar, după câteva săptămâni, i-a devenit limpede că starea de vomă revenea de fiecare dată când primea un alt bărbat în casă. Și pentru asta l-a blamat pe Naji. Irene i-a transformat biroul de acasă într-o cameră pentru depozitarea hainelor, dădea petreceri în serile când Naji ar fi preferat să se ducă la culcare devreme, a acceptat o ședință fotografică semi-nud pentru Vanity Fair. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
fel, Știu, vii cu mine, Când, Chiar acum, trebuie să batem fierul cât e cald, Haidem. N-au fost nici condamnați, nici judecați. Ca un fitil aprins, vestea se răspândi cu mare viteză prin toată țara, mijloacele de comunicare Îi blamară pe infami, surorile asasine, ginerele instrument al crimei, se vărsară lacrimi pentru bătrân și pentru micuțul inocent ca și cum ei ar fi fost bunicul și nepotul pe care toată lumea dorea să-i fi avut, pentru a mia oară ziare cu pretenții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
sau de bunic pe teritoriul străin decât un mod curat și eficient, radical ar fi un termen mai exact, de a se vedea eliberați de autenticele poveri moarte care erau muribunzii lor din casă. Mijloacele de comunicare care Înainte le blamaseră energic pe fiicele și pe ginerele bătrânului Îngropat Împreună cu nepotul, incluzând-o apoi În această dezaprobare și pe mătușa nemăritată, acuzată de complicitate și conivență, stigmatizau acum cruzimea și lipsa de patriotism a unor persoane aparent decente care, În aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
schiță un zâmbet. Și totuși pe buzele lui răsfrânte nu era nici o urmă de umor. ― Sarcina comandamentului îmi pare că-ți depășește capacitățile. Dar înțeleg că stăpânirea de sine este dificilă în asemenea împrejurări. Îmi închipui că nu poți fi blamată nicicum. Încet, Ripley se ridică din fotoliu, astfel încât acesta să rămână ca o barieră între ei. Vorbele lui Ash puteau să pară liniștitoare și chiar amabile. Dar desigur nu și acțiunile lui. ― Nu este o problemă de comandament, Ash. Este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
cînd am sosit aici, mi-a surîs, Împotriva bolii, ideea de a face experiența unei singurătăți vremelnice. Și constat acum cît de fals ar fi să credem că În singurătate oricine nu moare sfîrșește prin a deveni singur. Desigur, a blama singurătatea În sine ar fi un gest la fel de stupid ca acela al perșilor de a Învinovăți marea și de a o biciui pentru Înfrîngerea lor. Aristotel avea dreptate, solitarul poate fi un zeu la fel de bine ca și o bestie. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
al pieirii, precum și al comportării unor zei, este scos în evidență și condamnat încă din legenda sumero-babiloneană profund pesimistă, Ghilgameș. În tragedia Troilus și Cresida, Shakespeare a condamnat absurdul crimelor sadice, dar considerate "eroice", din Iliada. Absurditatea vieții a fost blamată profund dureros și sever de Georg Trakl și mai ales de Giacomo Leopardi: Amara e noia la vita, altra mai nulla; e fang la terra ("Amară și urât este viața/ și nimic altceva; și noroi este pământul") proclamă acesta din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Ca acasă, nu-i oriunde, Poți de-a dura să te dai Chiar de-n valuri ori în unde Vine-amorul cu alai. 31 decembrie 2003 VARIAȚIUNI PE ACEEAȘI TEMĂ Ce strașnic este gândul Cu dorul de etern! Dar lutul slab, blamându-l, Îl ține subaltern. O, ce tezaur mare Ar fi oricând în noi, De clisa, prin chemare, Nu ne-ar dori ’napoi! Deși legați de humă Din leagăn la mormânt, Gândirea își asumă Eternul legământ. În goană sau în pripă
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
uite cum, de parcă nu fusese nimic de capul lui. Cât pe ce să se răsucească spre ea și să-i spună vreo două, birjărești. Să-și vază de căcărezele ei nenorocite, melenă sigură, să nu se mai dea mare că blamează acum arta revoluționară, devotată. Și cu Goncea, știe ea ce-a fost? Comenzi erau, da’ știe ea câți bani lua el și câți Goncea? Că sprijinea, cică, artiștii. Și dacă nu te lăsai sprijinit, pictai până la urmă afișe la Salcia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Mitică; eu te iubesc carnal, ca pe un om care mă poate face să simt că aerul trebuie respirat numai împreună cu tine, că teii din Brăila n-au miros dacă nu suntem noi sub florile lor, că poezia acestui oraș blamat de Mioara înseamnă frumosul extras din urâțenia lui, chiar dacă acum, din dispoziția primarului, se taie copacii, rămâne amintirea copacilor care au fost, a parfumului lor, a ceea ce s-a impregnat pe retină și în simțuri, nu e nimeni de vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ochea prin lunetele arzând ciuta de elan, ciuta se împiedica în hățișurile iubirii țipate din vârfurile picioarelor până în chakrele sufletului, inima se deschidea ca un uriaș iris, devenind portal către dimensiuni de care nici Dumnezeu nu știa, prilej ca să fie blamat de Satana, știam eu că ești imperfect și porneau incantațiile woodoo, vrăjitoare și draci țeseau portative, le multiplicau până deveneau opus multimuzical cu multipăianjeni, ouă, pupe muzicale ordonate pe șinele drepte ale opus-ului simfonic, care însemna izbânda dintre învins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
a întâlnit marea dragoste.O funcționară tânără și draguță,dar măritată.Cei doi se vedeau periodic în garsoniera unei colege de serviciu. Idila a durat mult timp,până când soția sa a descoperit adevărul. Au început discuțiile interminabile. Intâi au fost blamați cei doi „îndragostiți”. Apoi i s-a cerut sotiei înșelate să divorțeze. Ea a ezitat datorită celor 3 copii minori,aflați în întreținere. Dintre colege cea mai vehementă era bruneta Gherghina,soția unui ofițer. Dorea să-i despartă și pe
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Ceea ce vreau să spun este că trebuie să încetezi să-ți mai plângi de milă, a încheiat Josephine. Am tot dreptul să-mi plâng de milă, am spus eu chiar plângându-mi de milă. — Nu poți să-ți trăiești viața blamându-i pe alții pentru greșelile tale, mi-a răspuns Josephine cu severitate. Ești un om în toată firea. Trebuie să-ți asumi responsabilitatea pentru tine și pentru fericirea ta. Acum nu mai ești grevată de rolul pe care ți l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
niște cursuri la care am participat lectorul ne spunea o chestie interesantă dar și adevarată. Și anume că dacă atunci când ieșim dimineața din scara blocului si incepe sa ne bată sau să ne pălmuiască un individ, nu trebuie sa-l blamăm în primul rând pe el. Ci pe noi înșine mai întâi și mai întâi. Noi am făcut ceva care a făcut sa ni se întâmple asta. E o lecțtie pe care o aveam de învațat. Dacă nu o aveam de
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
nu se-abat de la trohei, Integrați în emistihuri, cumpătați în iambii grei! Voi sunteți aceia care-l moștenesc pe Eminescu, Lupte duc cu epigonii și-l slăvesc pe Maiorescu, Cei ce poartă plagiatul spre pedeapsa capitală, Care scuipă tabloide și blamează vorba goală! Nu voi scrieți poezie, dar ne-o corectați pe a noastră, Critici exigenți ce parcă vin din nația albastră! Voi ne cântăriți cuvântul și ni-l scoateți la mezat, Scrieți tomuri de impresii despre un catren curat; Vă
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
plutește pe apă-nvolburată. O rece condamnare îmi este picurată în trup osos ; o bortă este adânc săpată. în genuine-mbrățișări pierd doruri compacte Și îi las privirii timp de irizări abstracte. Ecouri mă străbat, aceleași simțiri intacte ... Inexplicabilă fantasmă blamând contacte. Nopți Cupide, nopțile mi-au devorat dorinți, Pierdute-s clipele de doruri prea cuminți, Lacul adânc luciri tăioase ascunde, O undă lină și-n hău gându-mi pătrunde. în stuful uscat îmi stă acum tăcerea Și... în cumpănă, uitată
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Randall e un tip de încredere și niciodată nu-l surprinsesem nici măcar aruncând o privire scurtă spre vreo altă femeie. Din punctul ăsta de vedere, nu semăna deloc cu foștii mei iubiți. În plus, nici pe femeie nu o puteam blama. Îmbrăcat cu un costum croit la mare artă și cu o cravată Hermes, Randall era, ca întotdeauna, mai mult decât frumos. Ei, mi-am spus singură ca să mă înveselesc, poate c-am intrat cu oiștea carierei într-un zid zdravăn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
eu la ea. Nu voiam s-o las pe Vivian să mă împroaște cu noroi în fața unor oameni pe care-i respectam! Voiam să-i zic că e un bătăuș mizerabil - foarte puține persoane din încăperea aia m-ar fi blamat pentru asta. Dar apoi am lăsat ochii în jos. și am văzut că încă țineam în mână cartea tatei. — La revedere, Vivian, am spus calmă și m-am întors, îndreptându-mă spre ieșire. Făcusem câțiva pași, când am simțit o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
am urlat, strigându-l pe nume, de parcă eu aș fi fost tatăl, iar el, copilul neascultător. Iacob a ieșit din cortul lui, tremurând. Mai târziu a pretins că nu știa nimic despre cele care se făcuseră în numele lui. I-a blamat pe Simon și pe Levi și le-a întors spatele. Dar am văzut că știa totul foarte bine, am văzut asta în ochii lui cețoși, cum stătea în fața mea. Am văzut vina, înainte ca el să aibă timp să o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Jessica, în caz că sună Jake. —Mulțumesc, i-a răspuns David cu un zâmbet pierit. Sper ca teoria ta să se dovedească adevărată, pentru că, dacă i s-a întâmplat ceva, n-o să mi-o iert niciodată. Fiona nu pricepea de ce David se blama singur și, în orice alte circumstanțe, ar fi încercat să-i bage mințile-n cap, dar de-acum știa răspunsurile pe care le-ar fi primit, chiar dinainte să mai rostească întrebările. În adâncul sufletului, David își spunea că, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
deznădejde. — Ce-a fost în capul tău? Chestia asta ne întoarce în punctul de unde am plecat. Ușor surprinsă de remarca lui, Alison s-a încruntat. —Stai puțin! Eu n-am încercat decât să ne ușurez situația. Nu poți să mă blamezi pentru asta. Femeia era conștientă că acum starea ei era una de furie, dar nu putea să se abțină. Iar cât privește faptul că ne-am fi întors în punctul de unde am plecat, așa cum văd eu lucrurile, nici măcar nu ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]