828 matches
-
zicala latinească "audaces fortuna juvat", pe îndrăzneți îi ajută soarta; era deviza noastră, a organizației de "gașcă" din care făceam parte. Știam o mulțime de astfel de devize, citeam foarte mult; devenisem totuși un fel de vagabond; să zic un boem precoce. Umblam cu gașca pe dealuri, căutam gâlceavă cu alții și procedam mai tot timpul contrariu bunelor purtări care ni se recomandau. Dar asta nu înseamnă că eram răi, că decăzusem; în ceea ce mă privește eram mai degrabă un teribilist
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
luată drept reper simbolic pentru ultimele prezențe ale vechilor corăbii cu pânze, în Mediterana și-n toate mările lumii, învinse, tot mai mult, de vapoarele moderne cu aburi și motor. O descendență piraterească are și Pantazi, unul din cei trei boemi aristocrați din Craii de Curtea-Veche (1929), romanul picaresc al lui Mateiu Caragiale. Cu aroma barocă a limbajului, personajul-narator îi ascultă spovedania : Sunt grec, urmă el, și nobil, mediteranean ; cei mai vechi străbuni ce-mi cunosc erau, în suta a șaisprezecea
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
privirea lui albastră devenea omenească, ba chiar de o mare finețe, însoțită de un zâmbet care trăda că, de fapt, profesorul nu era decât un ghiduș. ȘTEFAN CUCIUREANU Timp de decenii, „nea Fane” a alimentat folclorul studențesc prin comportamentul său boem. Relatarea unor întâmplări incredibile a circulat nu numai printre filologi cărora le era mentor romanistul, ci la întreaga studențime ieșeană. Celor de la arte plastice sau fizicomatematici Ștefan Cuciureanu le era tot așa de cunoscut ca filologilor, mai bine chiar decât
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
mobil le piuie în buzunar și prin SMS sînt informați că echipa favorită a dat gol. octombrie 2003 Frig și versuri de Esenin Zoli Crișan a murit tînăr, la 48 de ani. Mulți își vor aminti de fotbalistul fîșneț și boem și foarte puțini de omul instruit, respectuos și respectabil. Din toată echipa Craiovei Maxima, Zoli era cel mai cult. Avea mereu o carte lîngă el, știa tot, cine a dat lovitura de stat în Paraguay și care e capitala insulei
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
toată echipa Craiovei Maxima, Zoli era cel mai cult. Avea mereu o carte lîngă el, știa tot, cine a dat lovitura de stat în Paraguay și care e capitala insulei Ceylon. Însă formația enciclopedică s-a grefat pe un caracter boem, nopțile sale fiind de două categorii, unele în care citea și altele în care povestea pe îndelete ce aflase din cărți. Prin ’97 sau ’98 îndeplinea măruntul rol de antrenor secund al „tineretului“ Craiovei, unde îl plantase președintele din acea
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Radu, în primă instanță, sîntem tentați să credem c-au înnebunit nemții. „Schijă“ a fost întotdeauna un fotbalist rezonabil, însă, din păcate, nebîntuit de harul magiei. Filiform, lipsit de forță și de perspectivă. La fel, Vlad Munteanu. Precoce, talentat, dar boem, interesat parcă mai mult de viața de dincolo de tușa terenului. Ce-o fi știut să le facă și să le spună Petrik Sander celor doi români? Și care Petrik Sander? Cine e Petrik Sander? Un mare Nimeni, un Nobody, un
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
întunericul cosmic ce alternează cu ziua păstrând din identitatea acestuia doar ideea general-abstractă de absența a luminii, idee ce justifică denumirea de noapte în ambele cazuri. El nu dăruiește, ca noapte a sufletului, inspirație pentru demiurgiile artiștilor și speranță îndrăgostiților boemi, nu oferă nici liniștea anonimă a somnului pentru truditorii din zi sau clipa reculegerii meditative menită contemplatorilor solitari. El este doar un abur negru, un fum al reminescenței, dar și al prevestirilor infernale, un nor încărcat de furtuni ce perforează
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Demetriescu (1847-1903) adulă pe Titu Maiorescu într-o compoziție savantă cu mare aparat critic (imitație după Lessing) și mari figuri clasice ("Ca Hector ce respingea pe Achei până la corăbiile lor" etc.). Asta îl îndreptăți să atace pe Eminescu, găsindu-l "boem de o speță puțin amabilă, camarad incomod", om cu inspirație "bolnăvicioasă", de melancolie "moștenită", de cultură "superficială" și alte asemenea inepții filistine. Mai onest într-un fel, fără atâta insidioasă tehnică de savant, un Grama, teolog de la Blaj, găsi că
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vântul se pornea mai tare, lua în zbor foile risipite, învîrtin-du-le într-un danț fantastic, ducîndu-le departe, azvîrlindu-le peste zidul grădinii, în praful de pe drum." Romanele aceluiași sunt elegiace, vaporoase, reeditând cu mai multă vibrație wertherianismul lui Grandea. N. BURLĂNESCU-ALIN Boem provincial, alcoolic și tuberculos, N. Burlănescu-Alin (1869- 1912) a cântat singurătatea proletară, făcând un curios apel către Frigga germanică: Frigga, Frigga, Frigga, Amor te cheamă! Lasă tristul rest al vieții umane; Chiar pe-Odin trădează-l: Dragostea noastră Fi-va mai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fetiță persecutată, o alta sedusă de un căpitan, păsări de ogradă îmbătate cu vișine din vișinată. I. C. Vissarion din Costești prezintă țărani munteni fără simț moral, în stare continuă de delicvescență. I. Dragoslav (1875-1928), fălticenean, era mai interesant personal ca boem de origine țărănească decât prin literatura lui limbută, adulterând teme caragialiene, sadoveniste etc. Al. Cazaban stă tematic în raza lui Sadoveanu (vînătoare, compătimire pentru sălbăticiuni, vădane enigmatice) și e un foiletonist cu repeziciune de condei și mușcătură sarcastică. Romanele lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
curs de afirmare sunt Teodor Scarlat, Alexandru Raicu, George Fonea, Ion Sofia Manolescu, Aurel Marin, elegiac al imaterialului, cântăreț al munților și al pădurilor, Aurel Chirescu, Eusebiu Camilar (prozator totdeodată de un realism negru), Mircea Badea, G. Mărgărit. Dimitrie Stelaru, boem adevărat, ducând o viață imposibilă, repetă în linii generale atitudini experimentate: hamletisme, evocări de îngeri, ingenuități fabricate. Însă trăind, în stilul lui Edgar Poe, într-o continuă blândă euforie, are nota lui personală. Poezia sa e un delir infatuat în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Progress and Potential, New York, 1964</ref> * „Desigur, creatorul este în mod pregnant mai inteligent, mai dominant și mai inhibat sau mai defensiv. La nivel de semnificație 1%, creatorii sunt mai predispuși spre schizofrenie, mai puțin stabili emoționali, mai suficienți, mai boemi și mai radicali decât administratorii sau profesorii buni.” <ref>R. Cattel, The Personality and Motivation of the Rereacher from Measurements of Contemporaries and from Biography, New York, 1963</ref> * „Persoanele creatoare (în arhitectură) sunt mai introvertite, mai intuitive și mai independente
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
putere. 5. Refuză supunerea, e prea puțin inhibat, prea puțin formal, prea puțin convențional, nepăsător în manieră boemă, radical și se plasează la cote mici în probele care măsoară valorile autoritare. Totuși, MacKinnon a găsit că individul creativ nu e boem. 6. Are persistența motivului, are dragoste și capacitate de muncă, autodisciplină, perseverență, energie, este profund. 7. Este independent și autonom. 8. Este critic în mod constructiv, este nemulțumit, nesatisfăcut. 9. Este larg informat, are o întinsă scară de interese, este
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
în tradiția boemei artistice bucureștene, comparabil cu acela constituit de mult mai vestitele cafenele pariziene Procope și Vachette. Repere bibliografice: Victor Eftimiu, Amintiri și polemici, București, 1942, 66; George Crutzescu, Podul Mogoșoaiei, București, 1986, 174-182; Florentin Popescu, Cafeneaua literară și boemii ei, București, 1997, passim; Narcis Dorin Ion, În căutarea micului Paris, București, 2003, passim. V. F. M.
TERASA OTETELESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290155_a_291484]
-
literar”, „Flacăra Iașului”, „Teatrul”, „Luceafărul”, „Nistru”, „Moldova socialistă” (Chișinău). A mai semnat cu pseudonimele Sandu Țel, Tudor Zăganu. Inegale, scrierile lui Ț. au relevanță mai cu seamă când este vorba despre proza. Astfel, românul Turnuri în apă, radiografie a mediului boem ieșean al anului 1918, evocă nostalgic o lume apusa, căreia i se surprinde culoarea inalienabila, oferindu-se totodată și un document cu privire la imaginea orașului distrus de război. Prin intermediul protagonistului, Gabriel Donici, tânăr pictor de talent, Ț. se apropie de dramă
TELEAJEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
unui epigramist temut, T., poreclit Țața, a fost o figură memorabilă a boemei bucureștene, ilustrând perfect tipul publicistului literat de la sfârșitul secolului al XIX-lea, funcționar de nevoie, oscilând veșnic între literatură și gazetărie. A murit ca unul dintre protagoniștii boemi ai povestirilor sale melodramatice, sărac și uitat de toți. Primele nuvele și schițe ale lui T. nu depășesc nivelul unei proze foiletonistice. Subiectele sunt ori exotice, cu aventuri galante, ori simple anecdote amplificate. Despre veteranii Războiului pentru Independență imaginează mai
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
exotice, cu aventuri galante, ori simple anecdote amplificate. Despre veteranii Războiului pentru Independență imaginează mai multe povestiri cam afectate, artificiale. Mai apropiate de înclinația scriitorului sunt schițele cu grațioase chipuri de fete sărace, aflate la prima dragoste, sau cele despre boemi tineri și visători. Abia în Scene și portrete T. se arată un observator ironic de caractere, atent la detalii pitorești și la vorbirea personajelor, selectate din lumea mahalalei ori a micii burghezii bucureștene. Sunt creionate, uneori superficial, cu neglijențe stilistice
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
deschide localul de consu mație, birtul și grădina de vară din str. Academiei. Dar cum românii nu puteau pronunța acest nume, l-a transformat în Rașca și Rașca a rămas. Dar pe firmă a rămas până târziu numele adevărat al boemului.În locul casei, acum tăiată pe jumătate, în care era instalată firma „Watson și Youell“, era o mică căsuță gălbuie, în care era instalat birtul lui Rașca. Grădina de vară avea o mare vază și era locul de întâlnire al societății
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
celui dintâi.241 Mai era și un cafeu chantant cu cântărețe germane la Pațac, pe strada Carol. Mai era și altul la Stadt Pesth, actualul Pasagiu Villacrosse. La Pațac găseai în toate serile pe Pantazi Ghica, fratele lui Ion Ghica, boem literat, amator de cântărețe, de crenvirști și de bere. Înconjurat de câțiva prieteni, Pantazi Ghica trona în toate serile în acea atmosferă plină de fum, de miros de bere și de aburi de crenvirști cu hrean. Din când în când
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pe coarde în voltigiuri fantastice, era un pasionat și un fantasc care entuziasma și ridica sala în aclamațiuni furtunoase. A fost cel mai popular viorist pe care l-a avut Bucureștii 272. Mai târziu au venit frații Schipek, doi vioriști boemi de mare valoare. Mai ales cel mare. Schipek cel mare era cu mult superior fratelui său și era un executant de un rar talent. Era aproape un virtuos destinat la o mare celebritate dacă vițiul băuturii nu l-ar fi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
De aceea îl vedem că se aruncă cu înflăcărare în luptă în contra guvernului.* Temperament combativ, scria mereu, deși nu avea talentul scriitorului, și ținea conferințe și se avânta la tribuna întrunirilor politice, deși nu avea deloc darul vorbirii. Era un boem, a trăit și a murit boem. Cei inițiați pretindeau că era un copil natural al lui Nicolae Bălcescu cu care avea o mare asemănare de figură.15 Un al treilea nume era acela al poetului bucovinean Dimitrie Petrino. Petrino nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aruncă cu înflăcărare în luptă în contra guvernului.* Temperament combativ, scria mereu, deși nu avea talentul scriitorului, și ținea conferințe și se avânta la tribuna întrunirilor politice, deși nu avea deloc darul vorbirii. Era un boem, a trăit și a murit boem. Cei inițiați pretindeau că era un copil natural al lui Nicolae Bălcescu cu care avea o mare asemănare de figură.15 Un al treilea nume era acela al poetului bucovinean Dimitrie Petrino. Petrino nu lua parte la viața publică și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nu știu de unde în redacție -, căci vreau să intru în eveniment” (650 de ani de la legendara bătălie dintre Basarab I și Carol Robert I de Anjou). „Celelalte poeme pot să mai aștepte - a adăugat el -, sînt perene”. Figura lui de boem înrăit, buhos și cu fața colorată de băutură, exprima atîta gravitate, încît m-am ferit să zîmbesc. Deoarece tăcerea mea se prelungea, a simțit nevoia să mă asigure o dată în plus: „Da, domnul meu, perene!” Aplombul său nesănătos, tragicomic, m-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
judec oamenii otova, pe categorii, ci individual. Securiștii care au „răspuns” pînă acum (sar peste întrebarea de ce-or fi trebuind să „răspundă”?) de redacția revistei (doi au trecut deja pe lumea cealaltă) au fost unii pieziși, suspicioși; alții, superficiali, „boemi”. Ultimul, D.T., are o alură suferindă și scrie versuri. Nu mă îndoiesc nici o clipă că fiecare m-a (sau ne-a) încondeiat în rapoarte, dar un rău decisiv, ireparabil, n-au reușit să-mi (să ne) facă. Am avut cu toții
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ieșirea În lume a novicilor debutați la Povestea vorbii... suspecți nu doar pentru supraveghetorii care suspectau pe oricine, dar și pentru onorabilii Uniunii Scriitorilor. Situația Mentorului nu se prea deosebea - În ciuda trecutului său de comunist ilegalist - de a noastră. Spre deosebire de boemii din jurul său, atât eu, cât și Radu Petrescu eram niște „scriitori de duminică”. Radu lucra ca „arhivar” la nu știu ce institut de cercetări sau proiectări legumicole, eu eram inginer la IPROMET, angajat În urma unui concurs care promisese provincialului mult râvnitul „buletin
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]