1,369 matches
-
1974 optează definitiv pentru catedra de limba și literatura română de la școala din comuna natală. După unsprezece ani de la debutul editorial, îi apare volumul Somn de voevod (1980), ce echivalează cu o adevărată lansare în cadrul promoției tinere. De altfel, Geo Bogza îl remarcase încă din 1973, când îi consacrase o tabletă în „Contemporanul” (Scrisori de la un tânăr poet). Dezinteresat de căutările formale ale liricii moderne și, în general, de orice fel de artificiu prozodic, R. este fidel formulei clasice, cultivând versul
RACHIŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]
-
1996; Ora singurătății, Cluj-Napoca, 1998; Efulgurații (Pagini de jurnal. 1967-1990), Cluj-Napoca, 2002; Efulgurații [versuri], Cluj-Napoca, 2002; Tărâmul de rouă, București, 2002. Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Elegii sub stele”, TR, 1969, 37; Teodor Tihan, „Elegii sub stele”, ST, 1969, 9; Geo Bogza, Paznic de far, București, 1974, 534-536; Zaharia Sângeorzan, „Planete de melancolie”, CRC, 1986, 34; Ion Cristofor, „Planete de melancolie”, ST, 1986, 11; Constantin Cubleșan, „Poeme-nserate”, „Mesagerul transilvan”, 1990, 16; Mircea Țicudean, Poezie „pură” românească, APF, 1990, 3-4; Cornel Regman, „Poeme-nserate
RACHIŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]
-
Belgrad, 1995, Natpis na jednom izvoru, Belgrad, 1996, Sto pesama, ed. bilingvă, Belgrad, 1996; Patru poeți - Cetiri pesnika (Arghezi, Bacovia, Barbu, Blaga), ed. bilingvă, pref. Mircea Tomuș, 1978; Antologija savremene rumunske poezije, Saraievo, 1978; G. Bacovia, Olovo, Saraievo, 1979; Geo Bogza, Zasto ne zatvaras usta, Nis, 1981, Eseji, Belgrad, 1986, Zasto pisem?, 1986; Ioan Flora, Terapija rada, Belgrad, 1981, Cinjenicko stanje, Belgrad, 1985, Izdaja metafore, Pristina, 1985, Mermerna ogledala, 1988, Eseji o krtici, 1989, Mlada sova na samrtnoj postelji, Belgrad, 1989
PUSLOJIĆ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289071_a_290400]
-
tânără debutând sau scriind frecvent aici: Gh. Tudor, Radu Gyr, Dimitrie Danciu, Vintilă Horia (sub numele său adevărat, V. Caftangioglu, cu Iluzii spulberate), Ștefan Tita, Ticu Archip, Mihu Dragomir, Sidonia Drăgușanu, Al. Călinescu, Lucian Costin, Aurel Chirescu, Aurel Marin, Geo Bogza, Eugen Ionescu, Virgil Treboniu, Constantin Virgil Gheorghiu. Se publică, de asemenea, versuri de G. Bacovia, Vasile Militaru, Victor Eftimiu, G. Gregorian, Artur Enășescu, Isaiia Răcăciuni, Horia Furtună, Ion Pillat, Zaharia Stancu, Emil Botta, Ion Vinea, D. Iov, Al. Ț. Stamatiad
RAZA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289151_a_290480]
-
apare mai ales în periodice editate, sub acoperire, de Partidul Comunist din România („Cultura proletară”, „Bluze albastre”, „Era nouă” ș.a.) sau influențate de acesta („Cuvântul liber”, „Manifest”, „Țară nouă” ș.a.). Printre semnatari: Miron Radu Paraschivescu, Mihai Beniuc, Ion Călugăru, Geo Bogza. Două nuvele de Al. Sahia, Uzina vie și Revoltă în port, înfățișează - palid - aspecte de viață muncitorească într-un fel propriu opticii r.s. Din 1948 până în anii’60 r.s. e singura „metodă de creație” admisă în România, ca
REALISM SOCIALIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289155_a_290484]
-
Solidar cu Liviu Rebreanu și Zaharia Stancu, Camil Petrescu semnează o scrisoare deschisă adresată procurorului general al României, în care condamnă pornografia în literatură (Spre deplina pedepsire a porcografilor, 15/1937). Paginile publicației sunt deschise și scriitorilor mai tineri. Geo Bogza este prezent cu un articol-reportaj, Oameni fără paltoane, Camil Baltazar realizează interviuri cu Liviu Rebreanu, cu prilejul apariției romanului Jar, și cu Mihail Sebastian, într-un număr unde se inserează și un fragment din romanul acestuia, De două mii de ani
REPORTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289174_a_290503]
-
ai realismului socialist. Rubricile obișnuite sunt „Cronica”, „O bibliotecă a muncii”, „Luna cărții”, „Literatură. Teatru. Artă”, „Munca în literatura română”, „Mari călători”, „Cărți. Reviste”. Contribuie cu articole și proză Mihail Sadoveanu, Tudor Vianu, Șerban Cioculescu, Liviu Rebreanu, Gala Galaction, Geo Bogza, Simion Mehedinți, Ionel Teodoreanu, Ion Pas, Mihail Sebastian, Profira Sadoveanu, Emanoil Bucuța, C. Rădulescu-Motru, Camil Baltazar, Vladimir Streinu, Victor Eftimiu, George Lesnea, George Buznea. Alți colaboratori: Al. Vasiliu, Mihail Straje, N. Cristinoiu, Andrei Brânduș, Mircea Florentin. C.A.
MUNCA SI VOIE BUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288278_a_289607]
-
XI.1988, Ploiești), poet, publicist și memorialist. După un „an și ceva de școală populară” la „școala din Capu-Satului” (Punte peste ani), frecventează cursurile Liceului „Dragoș Vodă” din localitatea natală (1923-1931), având ca profesor de muzică pe filosoful Alexandru Bogza. Din 1931 până în 1935 este student la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Iași, unde audiază cursuri ale profesorilor A. Philippide, G. Ibrăileanu, I. Petrovici. Inițiază și editează, împreună cu Ghedeon Coca și Victor Măgură, revista „Alfa” (1933) și
MOROSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288255_a_289584]
-
via Cluj-Napoca (1995), punând accentul mai ales pe portretele unor oameni ce s-au impus în varii domenii de activitate ca personalități exemplare, cum se vede în Reporter în trenul secolului (1994). Autorul rămâne fidel reportajului, pe linia unor Geo Bogza, Traian Coșovei, Vasile Nicorovici ș.a., fără a urmări însă performanța literaturizării. SCRIERI: În vâltoarea vremurilor, București, 1988; Inscripții pentru mileniul trei (în colaborare), București, 1989; Reconstituiri, București, 1991; File din Biblia Transilvaniei, Cluj-Napoca, 1994; Reporter în trenul secolului, Cluj-Napoca, 1994
MUSTAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288334_a_289663]
-
sunt analize critice propriu-zise, ci simple treceri în revistă. Transpar în paginile N.r. și câteva dintre polemicile epocii: Cearta în literatură (Iorga vs. Arghezi) de H. Stanca, Împotriva literaturii imorale, text care face trimitere la Poema invectivă a lui Geo Bogza și la Bagaj de H. Bonciu. Se publică interviuri cu Emil Isac și Ion Agârbiceanu, K. Capek, Sabin Drăgoi. Utilă este considerată și includerea în paginile ziarului a unor secvențe din Moralitatea în artă, conferință susținută de Ion Agârbiceanu în cadrul
NAŢIUNEA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288364_a_289693]
-
în cele din urmă, la Vălenii de Munte, unde va fi și înmormântat. P. debutează editorial cu volumul Oameni și așezări din Țara Moților și a Basarabilor (1938), urmat de Pâine, pământ și țărani (1943), reportaje în maniera lui Geo Bogza, însumând experiența sociologică a echipelor studențești inițiate de D. Gusti. Prima carte de poezie, Cântice țigănești, îi apare în 1941 și revelează un lirism singular prin rafinarea unei materii lirice umile și reabilitarea ingenios-stângace a cântecului de lume și a
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
325-335; Munteanu, Opera, 174-181; Caraion, Duelul, 108-114; Ciobanu, Panoramic, 9-13; Ilie Purcaru, Poezie și politică, București, 1972, 13-42; Balotă, Umanități, 401-405; Călinescu, Fragmentarium, 78-84; Raicu, Structuri, 162-168; Constantin, A doua carte, 75-99; Miron Radu Paraschivescu, MS, 1974, 3 (semnează Geo Bogza, George Macovescu, Dorina Rădulescu, Ștefan Roll și Ștefan Voicu); Felea, Secțiuni, 393-397; Paleologu, Simțul practic, 44-45; Petroveanu, Traiectorii, 78-88; Crohmălniceanu, Literatura, II, 539-546; Ungheanu, Arhipelag, 68-71; Piru, Poezia, I, 244-257; Aurel Rău, Întâlniri cu scriitori, București, 1976, 121-131; Caraion, Pălărierul
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
arhive, relatări, o lume răscolită, pasionată, trăind în permanentă tensiune, cu oameni care au mereu ceva de răzbunat, încheindu-și viața în chip năprasnic. Se simte aici influența unor predecesori iluștri, dar destul de diferiți, cum sunt Calistrat Hogaș și Geo Bogza. Altă carte de reportaje este Șa pierdută pe mare (1983), din care o selecție apare în limba rusă în anul următor. Ulterior, atras de „vocea” documentelor, P. se concentrează asupra studiului istoriei contemporane. În 1988 publică la Veneția Requiem pentru
PELIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288751_a_290080]
-
bibliografice: Călinescu, Cronici, II, 333-337; Călinescu, Ist. lit. (1941), 867, Ist. lit. (1982), 954; Perpessicius, Opere, XI, 194-198; Streinu, Pagini, II, 326-329; Al. Piru, Petre Pandrea, R, 1967, 12; M. N. Rusu, „Brâncuși (Amintiri și exegeze)” LCF, 1968, 21; Geo Bogza, Petre Pandrea, CNT, 1968, 28; Radu Popescu, Petre Pandrea, GL, 1968, 29; M. N. Rusu, Petre Pandrea inedit, F, 1968, 7; Tiberiu Iliescu, Petre Pandrea, R, 1968, 8; Piru, Panorama, 508-514; Nichita Stănescu, Un om ca o inimă (Petre Pandrea
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
, gazetă de umor și satiră apărută la București, săptămânal, din 28 februarie până în 21 martie 1937. Girant responsabil: Filip Dumitru. Printre colaboratori se numără Geo Bogza (cu reportajul Telefonul public 40. 4. 01 40), Ștefan Roll, Paul Teodorescu, Lascăr Sebastian, C. L. Vâlceanu, Andrei Tudor. Caricaturile lor Victor Brauner și Jules Perahim imprimă revistei un aer de modernitate, chiar avangardist. M.Pp.
PINGUINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288819_a_290148]
-
apartamente, București, b-dul Păcii 121. 997. Baier Alexandru, 3 apartamente, București, str. Silfidelor 24, str. Amiral Balescu 15. 998. Bratu Ion, 7 apartamente, București, str. Brezoianu 29, str. Anton Pan 2, Hâr��ova, str. Concordia, str. Drumul spre moară. 999. Bogza G. Silvia, 3 apartamente, București, str. Timisana 5. 1000. Borcea Ed., 4 apartamente, București, str. Timisana 14. 1001. Buzatu Traian, 6 apartamente, București, str. Bateriilor 34, str. Economu Cezarescu 37. 1002. Bianu Ț. Victor, 3 apartamente, București, str. Sft. Elefterie
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
cele ale Uniunii Scriitorilor pentru poezie (1964, 1969, 1980) și pentru întreaga activitate literară (1986), precum și Premiul Academiei Române pentru poezie (1975). Reprezentant de marcă al suprarealismului românesc, alături de Virgil Teodorescu, Gherasim Luca, Sașa Pană, Ștefan Roll, Paul Păun și Geo Bogza, N. este autorul unei opere de o remarcabilă bogăție și consecvență stilistică, în care procedeele retorice, viziunea lirică și chiar ideologia literară a poemelor de debut se regăsesc, cu variații minimale, în scrierile de maturitate și senectute, fără a da
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
colaborat cu versuri și articole la „Contemporanul”, „România literară”, „Luceafărul”, „Secolul 20” ș.a. Poemele cuprinse în placheta Liturghii negre, cele mai multe orientate spre problematica socială, expresie și a căutării drumului propriu, sunt tributare influenței bacoviene. Alte poezii în genul lui Geo Bogza sau al lui Ion Caraion își fac loc în mod firesc, datorită unor puncte de tangență. Poetul combină prețiozitatea livrescă, sonuri populare, glosa fastuoasă, mari teme lirice, pe temeiul unor afinități ce ulterior vor suscita definiri bivalente, genuinul fiind circumscris
NICOLESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288449_a_289778]
-
și arhive. Structura se păstrează și în G. Călinescu. Spectacolul personalității (1999), carte conținând „dialoguri adnotate” cu cei ce l-au cunoscut îndeaproape pe marele critic, fiind vorba îndeosebi de colaboratorii săi din cadrul Institutului de Istorie Literară și Folclor: Geo Bogza, I. C. Chițimia, G. Ivașcu, D. Micu, George Muntean, Ovidiu Papadima, Al. Rosetti, D. I. Suchianu, Cornelia Ștefănescu, Ștefana Velisar-Teodoreanu, D. Vatamaniuc, Teodor Vârgolici, Alice Vera Călinescu, Gh. Vrabie. Culegerea intitulată Istoria literaturii române în evocări (2001) reunește texte în care scriitori
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
Ion Roșioru, Al. Cristian Miloș, Mircea Coloșenco, Stancu Ilin ș.a., care semnează proză, poezie, eseuri, comentarii critice, studii de istorie literară, memorialistică, traduceri și cronici diverse. Revista reia, programatic, articole din publicistica lui I.L. Caragiale, Al. Vlahuță, Șerban Cioculescu, Geo Bogza, Nichita Stănescu, Petru Creția, Gheorghe Tomozei. Rețin atenția documentele de istorie literară - corespondență inedită I.A. Basarabescu, Al. Tudor-Miu, pagini autobiografice și versuri inedite de Marin Sorescu, o însemnare necunoscută a lui N. Iorga. Utile pentru editori și istoricii
PAGINI LITERARE-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288619_a_289948]
-
însemnare necunoscută a lui N. Iorga. Utile pentru editori și istoricii literari sunt bibliografia consacrată lui Al. Tudor-Miu (alcătuită de Cristian Tudor), fișele biobibliografice Stelian Constantin-Stelian (redactate de Ion Șovăilă), precum și studiile dedicate lui Tudor-Miu și lui Geo Bogza tot de Ion Șovăilă, un pasionat scotocitor al arhivelor câmpinene. C.H.
PAGINI LITERARE-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288619_a_289948]
-
altele, „înfățișarea unui oraș modern și ritmul mecanicist al unei existențe care se mișcă în preajma mașinilor”. Se poate spune că, prin referirile la viața modernă, urbană și industrială, poetul i-a anticipat, măcar sub raport tematic, pe unii avangardiști (Geo Bogza ș.a.) și pe unii dintre poeții „dinamitarzi” afirmați în perioada 1945-1948, fără să aibă vigoarea expresivă și energetismul acestora. S-a opinat, pe de altă parte, că ar fi schițat un fel de „proletcultism avant la lettre”, afirmație exagerată și
PARASCHIVESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288690_a_290019]
-
ținea de manifestarea avangardismului, compunându-și o cuprinzătoare arhivă personală. Existența lui e dublă: ca medic militar avansează în grad, spre dezgustul suprarealiștilor, care vedeau trădat principiul neintegrării sociale proclamat de André Breton, iar ca literat, cu ajutorul lui Moldov, Geo Bogza, Victor Brauner, M. H. Maxy, F. Brunea-Fox, B. Fundoianu, Ștefan Roll, Ilarie Voronca și Claude Sernet (Mihail Cosma), scoate în aprilie 1928 revista „unu”, asumându-și responsabilitățile redacționale și financiare pentru a face ca publicația să apară regulat până în 1932
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
cultul prieteniei. Astfel sunt portretele consacrate lui B. Fundoianu, Ștefan Roll, Ilarie Voronca ș.a. Chiar figurile socotite minore, ca Dan Faur, Moldov ș.a., sunt fixate în formule memorabile. O pagină relatează despre apariția volumului Jurnal de sex al lui Geo Bogza, refăcând atmosfera acelui moment tensionat, în care autorul stârnește concomitent o mare admirație și o dezaprobare violentă. Parcurgerea întregii etape avangardiste a scrisului lui Sașa Pană atrage atenția asupra unei relative neconcordanțe între, pe de o parte, intențiile programatice bătăioase
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
Matei Călinescu, București, 1969. Traduceri: Paul Eluard, Animalele și oamenii lor. Oamenii și animalele lor, București, 1938. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, IV, 112-118; Perpessicius, Opere, IV, 248, V, 353, VI, 254-258; Eugen Jebeleanu, „Echinox arbitrar”, RP, 1931, 4 018; Geo Bogza, Arta lui Sașa Pană, „Radical”, 1931, 16-17; Călinescu, Cronici, II, 66-68, 300-304, 387-388; Streinu, Pagini, V, 81-83; Teodor Scarlat, „Cuvântul talisman”, RVS, 1933, 5-6; T.S. [Teodor Scarlat], „Călătorie cu funicularul”, RVS, 1934, 10-11; Matei Alexandrescu, Primele poeme ale lui Tristan
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]