2,653 matches
-
col] de piatr\ cald\, Cu vitrele vopsite `n purpurii culori, ~ncins cu parcuri mari, o ap\ care-i scald\. Picioarele la poale [i curge printre flori. O doamn\ st\ apoi, la o fereastr\-nalt\, Blond\, cu negri ochi, `n portu-i boieresc, Pe care am v\zut-o, se poate, `ntr-o-alt\ Via]\... - [i de care acum `mi amintesc.” Gérard de Nerval, Poesii, Ed. Univers, Bucure[ti 1979, traducere de Leonid Dimov (n.tr.). 1 Pince-nez - lornion care se fixeaz\ pe nas cu un
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
era și moș Ion Roată, om cinstit și cuviincios, cum sunt mai toți țăranii români de pretutindeni. Numai atâta, că moș Ion Roată, după câte văzuse și după câte pățise el În viața sa, nu prea punea temei pe vorbele boierești și avea gâdilici la limbă, adică spunea omului verde În ochi, fie cine-a fi, când Îl scormonea ceva la inimă [...]. Într-una din zile, cum vorbea frumos un boier dintre cei tineri, iaca și moș Ion Roată sare cu
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
cu megieșul meu cel puternic, stăpânul unei moșii foarte mari, pe care-l cunoști Măria ta... Dar de cum am ajuns acasă, goană și prigoană pe capul meu, din partea boierului, În tot feliul. Întâi și-ntâi, a pus Înadins pe feciorii boierești să-mi caute pricină și să mă aducă la sapă de lemn... Și astăzi Împușcă-i porcii; mâine, vacile și boii; poimâine, căișorii; În altă zi ie-i oile dinapoi cu grămada și du-le la curte. Îți poți Închipui
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
mândria stemei basarabe, Un singur țel, o singură chemare. Nici prin război și nici prin uneltiri N-ai cucerit un tron În țară nouă, Ci prin minunea veșnicei uniri Ce-a Întregit un neam tăiat În două. Ai potolit trufia boierească Și ctitor al orânduirii noi, Făcuși dreptatea-n țară să sporească, Clăcașii dezrobindu-i de ciocoi. Costache Negri și Kogălniceanu Și Ghica și Vasile Alecsandri Cu tine, Înfruntară uraganul; De-apururea cu ei ne vom mândri. Elena Doamna, cu priviri senine, Ți-
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
numitul Grigorie Frige-Linte, cu frățească dragoste închinîndu-se domniilor voastre se roagă ca văzând și făcând și putând pune mâna pe cuconaș să-l 287r puneți la răcoare // la dv. acasă. Cu multă plecăciune rămân al domniilor voastre Anghelache Sitariu, vătaf în ograda boierească {EminescuOpVIII 365} Iar despre cuconaș, ca să-l cunoașteți bine, așa l-au făcut Dumnezeu: este de 23 de de ani, cam mărișor și subțirel la trup, are păr castaniu, poartă barba-n furculiță, ochii negri și roșu la față. VULT
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pentru viitor a unei asemenea recunoașteri. Titlul ce și-l luase cuprindea în el un program de politică eventuală față cu puternicele state vecine. B. Alături și sub voievod factorul cel mai influent în stat era nobilimea pământeană sau starea boierească, împărțită în boieriile vredniciilor statului și în boieriile în slujba curții domnesti. Administrația politică, jurisdicțiunea și conducerea oștirii erau esclusiv pe mâna boierilor, cari-n virtutea acestei împreunări a întregii puteri executive cumulate asupră-le, câștigară o precumpănire apăsătoare asupra
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
întîi între boieri i se cuvenea cu dreptul banului Craiovei, supremul administrator politic al părții de țară de dincolo de Olt spre de-a pururea recunoaștere că se supusese de bunăvoie lui Radu-Negru, ca unui voievod al țării. Fiindcă numai starea boierească ocupa cele mai însemnate funcțiuni ale statului și fiindcă cel ce stăruia să ocupe vreun însemnat post public al statului trebuia să fie de neam de boier pământean, de aceea noțiunile boier și funcționar înalt al statului se acopereau într-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se întrevază o organizație aristocratică. Această organizație însă dovedește întîi că stările de jos erau în așa de adâncă necultură și slăbiciune morală încît nu erau harnice a ocupa vro funcție mai importantă a statului, apoi că numai în clasa boierească se putea găsi aptitudinea necesară pentru o spornică conducere a trebilor publice din țară. Astfel, într-un stat curat agricol, interesele și fireasca dezvoltare a mici proprietăți de pământ precum și acelea ale țărănimii, care prin număr forma o foarte precumpănitoare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
română - e drept, puține - în care cuvântul chef pare să păstreze valoarea semantică inițială, și anume să desemneze nu narcoza, ci chiar narcoticul. Iată un singur exemplu. Vorbind despre excesiva autoritate a tatălui asupra fiului (chiar matur fiind) în familiile boierești din epoca fanariotă, Alecu Russo relatează următoarea întâmplare autentică, produsă în Moldova pe la 1800 : „Un boier cu barba albă istorisi într-o zi că fiind o dată la drum cu nevasta lui, doi copii și părintele lui, s-a ascuns în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în treacăt : „ea [= opiomania] nu era ignorată nici la noi” (161, p. 10). Prin desele sejururi la Constantinopol ale dregătorilor români și prin importul de domnitori fanarioți, obiceiul ingerării opiumului și a teriacei a pătruns și la curțile domnești și boierești din Țările Române. În perioada fanariotă, prin intermediul spițeriilor, cârciumi- lor și hanurilor, al băcăniilor cu „coloniale” ținute de greci, turci și armeni, obiceiul ocazional de „a bea afion” (dizolvat în vin sau țuică) s-a răspândit și în mediul negustorilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a lui Alexandru Macedonski (Visele hașișului, 1875). În limba turcă a supraviețuit expresia altânilaci, „a auri pilula” de opium sau de hașiș. Cu siguranță că Macedonski citise în adoles- cență romanul lui Alexandre Dumas, volum aflat în biblioteca din conacul boieresc al părinților săi (218, p. 74). Ajuns în 1829 medic la curtea maharajahului Ranjit Singh din Lahore (nordul Indiei), transilvăneanul Johann Martin Honigberger (1795-1869) a descris rețeta preparării în Orient (Turcia, Egipt, Arabia, Persia, India) a unor astfel de pilule
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sistemului politic. E adevărat că conservatorii nu formează azi un partid puternic și strâns organizat. Roșii s-au priceput să neutralizeze pe adversarii lor cei mai talentați prin posturi diplomatice și de alt soi; în fine știe oricine că partidul boieresc, bătrâna dreaptă - pe cari Rosetti l-ar fi recomandat zilele din urmă ca succesor politic - n-o să-i ajute tocmai mult României. Dar între capacitățile mai tinere ale conservatorilor există bărbați patrioți cu o cultură superioară și de un caracter
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
acestor trei nume este absurdă și "Romînul" ar fi trebuit să fie măcar atât de prevăzător pentru a alege din trei puteri numai pe una, care - ar fi sprijinit pe boieri la putere. Dar altă contrazicere. Partida care se numește boierească și după 1860 conservatoare, zice "Romînul" avea averea, proprietatea, guvernul și deprinderea țării de a i se supune orbește. Dacă țara se supunea orbește acestui partid, prin deprindere, ce nevoie mai avea el de sprijinul Rusiei, Austriei, ori Turciei? Daca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de la 26 august: "Aici, de ani întregi, săteanul muncește câte cu 6 fr. falcea de arătură; aici li se vând vitele și cenușa din vatră pentru așa numitele datorii ale boierului; aici se omoară oamenii între ei provocați de feciorii boierești; aici se torturează; aici se ia cu forța dreptul altuia; aici legea nu poate intra; aici sătenii au ajuns la sapă de lemn". Ne aducem aminte că țăranii de pe moșia Neaga sau Socetul din Teleorman au reclamat în nenumărate rânduri
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
consfințește dreptul de proprietate al boierilor asupra pământului. Astfel regimul proprietății se schimbă, domeniul devenind proprietate privată. În ciuda aspectului pozitiv legat de afirmarea dreptului la proprietate, Regulamentul Organic, produce și efecte negative însemnate asupra țăranilor, aceștia devenind lucrători pe domeniul boieresc. Ripostele țărănești, care s-au născut din această cauză, au dus la momentul 1864, când prin autoritatea lui Cuza Vodă, are loc prima reformă agrară, ce duce la lichidarea iobăgiei. Marii proprietari cedează o parte din pământ, astfel că se
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de la cișmele și fântâni sau apelau la sacagii și apari, a căror meserie data de secole și care transportau apa cu sacaua sau cu donița. · Breasla cișmigiilor a fost înființată în 1775 de către Alexandru Ipsilanti. · După 1820 în unele case boierești și în spitale se execută instalații interioare de alimentare cu apă potabilă, la început din ceramică. Conductele metalice apar în jur de 1850. Apa potabilă se obține pornind de la o sursă naturală subterană sau de suprafață. Tratamentul apelor subterane este
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
, Ioan D. (16.III.1854, București - 13.V.1924, București), autor dramatic și critic teatral. Este fiul Alexandrinei (n. Brătescu) și al lui Dumitru Malla și se trage dintr-o veche familie boierească. A învățat în București, la „Sf. Sava”. Își ia licența în drept la Toulouse (1875), iar doctoratul la Paris (1876). La înapoierea în țară este numit procuror la Tribunalul Ilfov; concomitent avea o catedră de franceză la Gimnaziul „Cantemir Vodă
MALLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287972_a_289301]
-
inserarea unor regionalisme sau particularități de vorbire. Un episod ciudat îl reprezintă apariția în „Rampa” a romanului Tovărășie (în cincizeci de numere consecutive din 1912), despre care nici autoarea, nici altcineva nu va pomeni ulterior. Subiectul este banal: un vechil boieresc se autodistruge cedând ambițiilor de mărire ale soției sale și întovărășindu-se cu un escroc gen Dinu Păturică. Se urmăresc prea îndeaproape amănuntele întâmplării, dar povestirea, dialogurile au un ritm antrenant. Ultimul capitol al romanului, Moștenirea, reluat, cu modificări, ca
MARINO-MOSCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288039_a_289368]
-
de boier de prin anul 1855. Aici este consemnată o dramă - dragostea abia înmugurită dintre tânără și un baron german este curmată de îmbolnăvirea și moartea acestuia. Autoarea se străduiește să scrie în limbajul moldovenesc al epocii, să reconstituie mediul boieresc, menținând în prim-plan sensibilitățile și trăirile fetei. Formula epică aleasă face însă concesie gustului pentru senzaționalul romanțios, iar M.-M. pare să uite propria pledoarie pentru autenticitate. SCRIERI: Ada Lazu, București, 1911; ed. București, 1919; Natalița, București, [1916]; Tulburea
MARINO-MOSCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288039_a_289368]
-
politici interni, așa cum se procedase, până atunci, a viitorilor voievozi, dintre membrii familiilor nobiliare grecești, stabilite în cartierul Fanar al Istanbulului. Măsura inaugura, așadar, o formă deosebit de restrictivă de exercitare în practica politică a suzeranității otomane, în care rolul clasei boierești autohtone în conducerea statului a fost, cu anumite excepții, admise în împrejurări deosebite, aproape anihilat. Rezultatele bătăliei de la Poltava au grăbit evoluția statutului Principatelor Române în direcția amintită. După ce s-a refugiat la Bender, de fapt, la Varnița, o mică
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ale statului. Firesc, ei sunt stăpâni de pământ. Și înalții clerici proveneau dintre boieri, având, în același timp, preocupări intelectuale remarcabile. Cu alte cuvinte, a existat o suprapunere a elitelor. Este, în opinia noastră, consecința faptului că apartenența la pătura boierească a determinat afirmarea celui înzestrat cu talent să se exprime liber, într-un climat politic propice manifestărilor de natură culturală. N. Iorga a sesizat un aspect revelator pentru condiția elitarului în epocă, atunci când scria despre operele mitropolitului-învățat din a doua
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dinainte de Unire, Grigore Al. Ghica. Fără a adopta câtuși de puțin interpretarea excesivă și tendențioasă care vorbește de „xenocrație“ și de „un regim neofanariot“ în timpul domniei lui Carol I5, ar fi tot atât de greșit să se nege că membrii unor clanuri boierești au continuat să joace, ca profesioniști sau, măcar, ca diletanți, un rol în politica României până în 19456. Endogamia și nepotismul, trăsături ale oricărei societăți aristocratice, deci prezente în secolele XVI-XVII în structura clasei dominante românești, au fost extinse în epoca
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
inițiative culturale însemnate, printre care înființarea Universității din Iași (1860). Membru al Societății Academice Române din 1868, este ales vicepreședinte (1886) și președinte al Academiei Române (1887-1890), de la tribuna căreia va rosti ultimul său mare discurs recapitulativ: Dezrobirea țiganilor. Ștergerea privilegiilor boierești. Emanciparea țăranilor (1891). Întreaga activitate a lui K. reprezintă aplicarea, în împrejurări concrete, a unei concepții despre evoluția societății, limpede formulată de la început și urmărită consecvent în toate acțiunile politice, social-economice, culturale. La baza evoluției sociale, înțeleasă ca un proces
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
bărbat, Iași, 1840; Iluzii pierdute. Un întăi amor, Iași, 1841; 200 rețete cercate de bucate, prăjituri și alte trebi gospodărești (în colaborare cu C. Negruzzi), Iași, 1841; ed. îngr. Titus Moraru, pref. Mircea Zaciu, Cluj, 1973; ed. (Carte de bucate boierești), București, 1998; Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională, Iași, 1843; Dorințele partidei naționale în Moldova, Cernăuți, 1848; Noul Acatist al marelui voievod Mihail Grigoriu, Cernăuți, 1848; ed. 2, îngr. Vasile M. Kogălniceanu, București, 1894; Dezrobirea țiganilor. Ștergerea privilegiilor boierești
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
boierești), București, 1998; Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională, Iași, 1843; Dorințele partidei naționale în Moldova, Cernăuți, 1848; Noul Acatist al marelui voievod Mihail Grigoriu, Cernăuți, 1848; ed. 2, îngr. Vasile M. Kogălniceanu, București, 1894; Dezrobirea țiganilor. Ștergerea privilegiilor boierești. Emanciparea țăranilor, Iași, 1891; Moldau und Wallachei. Romänische oder Wallachische Sprache und Literatur - Moldova și Valahia. Limba și literatura românească sau valahică, îngr. și tr. Vasile Kogălniceanu, București, 1895; Schițe despre țigani, îngr. Gh. Ghibănescu, Iași, 1900; Acte, scrieri din
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]