929 matches
-
știe Și-un țăran tare isteț, Si cinstit și îndrăzneț. Ion Roată se numea, Si povestea-ncepe așa: Ion Roată: Ba eu, să vă spun cinstit, Mai nimic n-am priceput. Să ne punem noi, prostimea, Colo-n rând cu boierimea? Că țăranul când merge, tropăiește, Și când vorbește, hodorogește. Boierul: Ba nu, acum s-a dus vremea Când boierii porunceau, Si țăranii ascultau. Astăzi spunem fără frică De la Vlădica pan’ la opinca De-s nevoi și datorii Sau drepturi, sau
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
activitate intensă și multilaterală pe tărâmul vieții sociale și a dezvoltării științelor. El este numit mai întâi medic al Iașilor și apoi al milițiilor moldovenești. Este de înțeles că nu a găsit aici un climat prea favorabil în rândul unei boierimi înstrăinate și insuficient de informate în domeniul științelor. De aceea, A. Fătu pune cunoștințele sale în slujba poporului, acordând consultații, fără plată, bolnavilor lipsiți de mijloace. El devine de îndată "membru al Colegiului medical și al mai multor societăți literare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
lor)1. Datele oferite de doctorul Volfanger confirmă și completează informațiile de care dispunem asupra unor aspecte medicale și sanitare ale epocii. Tabloul schițat de el este destul de sumbru, reflectând realități social-economice determinate de crunta exploatare a populației muncitoare de către boierimea indigenă și de către ocupanții străini. De altfel, în celebra lucrare a lui Constantin Vârnav (teza de doctorat susținută la Buda, în 1836) Rudimentum physiographiae Moldaviae (Scurtă fiziografie a Moldovei), sănătatea publică a Moldovei este caracterizată în termeni destul de asemănători. Primul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
legende, căci nu degeaba au trecut ele din generație în generație prin pătura veacurilor pănă în ziua de astăzi. Atât cel puțin este adevărat că, cu toată biruința turcilor la Valea Albă, unde după spusa cronicarului Urechie au căzut multă boierime și mulți viteji moldoveni, totuși turcii au trebuit să se retragă peste Dunărea, urmăriți și hărțuiți de Ștefan cel Mare, care le-a pricinuit mari pagube; iar Ștefan a rămas neclintit pe scaunul lui, stăpân pe întreaga țară a Moldovei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și Țara Românească (Valahia), care aveau să se unească la mijlocul secolului al nouăsprezecelea (1859). Ambele state s-au format în secolul al paisprezecelea, într-o perioadă cînd formațiile teritoriale locale s-au unit sub conducerea propriilor lor conducători. În Valahia, boierimea l-a ales ca prim domnitor pe voievodul Basarab I (1310-1352). Capitala lui a fost o vreme la Cîmpulung-Muscel, apoi la Curtea de Argeș. Primul domnitor al unui stat moldovenesc independent a fost Bogdan I (1359-1365). Primii conducători români fuseseră permanent confruntați
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
financiar al guvernului. Întrucît majoritatea boierilor erau cruțați încă de o mare parte a poverii impozitelor, era în interesul guvernului central să reglementeze situația boierilor și să reducă numărul lor. A fost emis în acest scop un nou statut al boierimii. De aici înainte, rangul urma să depindă nu numai de poziția și de vechimea familiei, ci și de deținerea unei slujbe publice. Boierii din ambele principate erau împărțiți în două categorii: marii boieri și descendenții acestora erau scutiți de taxe
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
o dizolve. Posibilități asemănătoare de interferență a Sankt Petersburgului erau incluse și în alte părți ale documentelor. Regulamentele Organice au reprezentat un progres clar față de sistemul existent anterior, dar asigurau controlarea țării de către boieri și de către ruși. Poziția puternică a boierimii privilegiate era de asemenea reflectată în secțiunile referitoare la chestiunea pămîntului și la statutul țăranului. Am văzut deja că iobăgia fusese abolită în România în secolul al optsprezecelea, dar problema dreptului de proprietate asupra pămîntului nu fusese rezolvată. Acest aspect
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
calea transpunerii în viață a programelor lor. Principatele treceau în acest moment printr-o perioadă de schimbări sociale și culturale rapide. Prin deceniul al cincilea, influența Europei Occidentale devenise tot mai evidentă. Tendința aceasta se manifesta în manierele și veșmintele boierimii. Generația mai veche continua să poarte îmbrăcămintea națională, cu poalele ei lungi, în vreme ce copiii acesteia se mîndreau cu hainele lor croite conform ultimei mode pariziene. Aceste diferențe se vor dovedi cu timpul a fi mai mult decît superficiale. Nu erau
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Hurmuzăkeștii și începuturile teatrului românesc în Bucovina Dacă teatrul românesc a avut în Bucovina, în anii 1864-1871, un răsunător succes, aceasta se datorește, în mare măsură, fraților Hurmuzaki. Reușita acestor reprezentații teatrale se datorește în bună parte sprijinului venit din partea boierimii care s-a organizat într-un Comitet teatral, pus la cale de Alecu Hurmuzaki, care avea mare trecere în cercurile boierești. Prima trupă venită în Cernăuți a fost cea a Ștefaniei Tardini, în primăvara anului 1861. Aceasta a fost întâmpinată
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
pentru ceilalți, toată viața sa a constat în ,,munca de partid” , minciună și escrocherie, trai de huzur pe spinarea altora. Altă dată Țara Românească era cotropită de turci, tătari, leși, și de alți dușmani care cereau tribut. Mai era și boierimea locală care jefuia norodul cot la cot cu dușmanii externi. Astăzi nu se mai pune problema cotropitorilor externi, dar a rămas mai actuală ca oricând problema dușmanilor autohtoni care jefuiesc populația! Și aceștia nu mai jefuiesc cu mijloace primitive, cu
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
pe aceeași cale confesională, de unde fuseseră excluși. Mihai însă, nu va mai avea răgazul pentru înfăptuirea acestei politici. Împoptriva domnului muntean se ridica un formidabil val de ostilitate: Polonia nu putea accepta pierderea Moldovei, iar Movileștii, conducătorii grupării polonofile a boierimii moldovene, râvneau nu numai la reîntoarcerea în scaunul dela Suceava, dar îl voiau și pe cel dela București, pentru fratele lui Ieremia, Simion. Împăratul Rudolf al II-lea nu dorea domnia lui Mihai în Transilvania, iar generalul său Basta, era
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
înverșunați ai voievodului muntean. Nobilimea maghiară din Transilvania nu se putea resemna să se afle sub autoritatea „valahului“, care adusese cu el și boieri români de peste Carpați, pentru a le încredința demnități în Principatul transilvan, cucerit. În sfârșit în rândurile boierimii din Țara Românească, opoziția față de încercările domnului de a impune statul domnesc în detrimentul celui boieresc avea numeroși aderenți. Dincolo de succesele sale militare, poziția lui Mihai rămânea fragilă, în primul rând din cauza precarității mijloacelor sale pecuniare și militare. Mihai a mai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
-l iubiți atât?". E oare așa de greu de deslușit acest lucru? Așa de greu nu, desigur. Totuși, nici așa de ușor, poate... Exodul ieșenilor e lucru vechi, foarte vechi. El începe îndată după Unire cu plecarea înalților demnitari, a boierimei, a oamenilor politici; și continuă fără preget pe seama tuturor categoriilor sociale, profesori, avocați, medici, artiști, funcționari, oameni de litere, oameni de afaceri... Cauzele care determină și întrețin mișcarea aceasta sunt de altfel bine cunoscute. Din ziua în care și-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu s-a născut pe 28 februarie 1887 la Crușeț, în apropiere de Craiova, într-o familie aparținând micii boierimi. A studiat la Paris, apoi a devenit profesoară și ulterior inspectoare generală de limba franceză. Între anii 1916 și 1934 a fost căsătorită cu criticul literar E. Lovinescu, cu care a avut un singur copil, pe Monica Lovinescu. Din 1947
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
la sfârșitul secolului al XV-lea -, evreul este inteligent și viclean” <endnote id="(455, II, p. 161)"/>. Evreul este inteligent, harnic și cumpătat : „Prin muncă și economie și deci prin galbeni, [ovreiul] a ajuns la un fel de egalitate cu boierimea noastră”, susținea, la rândul său, Alecu Russo În 1840. Dar „șărlătăniile, șiretlicurile și Înșelăciunile lui par a-i alcătui caracterul național” <endnote id="(366, pp. 109 și 131)"/>. Evreii sunt „un popor activ și inteligent” - declara Vasile Alecsandri În fața Senatului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
relativizată, nu toate personajele caragialiene țin de mahala sau de periferie, iar la finele secolului al XIX-lea urbanitatea socie- tății românești este una precară. În atenția lui Caragiale stă o midlle class în curs de formare, aristocrația locală sau boierimea, marii industriași, marii latifundiari, laolaltă cu marea burghezie lipsesc. Este această midlle class a funcționarilor de tot felul o lume provincială ? Depinde la ce centru ne raportăm. Centrul nu îl constituie doar Bucureștiul, Centrul cu majusculă îl reprezintă Occidentul prin
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Dar, dincolo de lacrimi, e și puțină bucurie... Negrilă! Dă cep la butiile cu Cotnar din ăl mai vechi, să se împărtășească cu toții, după pofta inimii! Trei zile și trei nopți să nu tacă alăutele! Să nu stea horele! Prostimea și boierimea, cu Vodă, împreună, să se veselească! Măcar odată! Înfierbântat, Ștefan aruncă de pe el cabanița și rămâne într-o cămașă albă, largă, de mătase. Se târăște pe trepte și-și culcă fruntea în poala Doamnei Maria, care, ușor, își retrage picioarele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pașă?! se miră el cu un surâs șăgalnic. Poate... poate cu turban cu tot. Așa mai înțeleg... Juga, cu un zâmbet misterios: Pe deasupra, oferă și... ce credeți? câte cinci cadâne pe cap de pașă. Pe ales... Se produce rumoare în boierimea dezlănțuită. Fantastic!... Boieri dumneavoastră, chicotește Ștefan, deschidem harem în Cetatea Sucevei?! Numai obiceiuri sănătoase am luat de la turci! Deschidem! Deschidem! strigă boierii înferbântați. Dăm de belea cu ale noastre, mormăie cu spaimă o voce din adunare. Ferice de turci! Halal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
fi cu supărare că limba-mi a fi cam ascuțită? își pedepsește el buzele pălmuindu-le. Nu-ncape supărare. D-aia v-am ales sfetnici, "să mi-o ziceți". Cât despre limbă, numai prostul se supără de înțepătură. Noi, boierii, boierimea cea mare avem o durere... Apăi, unde-i buba? Poate i-om găsi leacul... Domnia ta, boier Stanciule, "Marele cârcotaș", stai mărturie; mă judeci ca pe hoții de cai când greșesc și mi-o spui de la obraz: "Aiasta nu se poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
una-două te vinde, ba unii se tăiau împrejur de se turceau. Dintr-un prăpădit de dregător rupt în cur, peste noapte ajungea "Mare boier ditai Baronul", jecmănea sălbatec țara, dădea șpagă în dreapta, în stânga și nimeni, nimeni nu-i cerea socoteală... Boierimea hrăpăreață răpea samavolnic pământul răzășilor liberi covârșiți de biruri și gloabe, care deveneau astfel robi pe fostele lor ogoare. Dregătoriile erau scoase la mezat, țara era de vânzare, și sufletul era de vânzare, totul era de vânzare. Nicicând Moldova nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sinea lor urlau ca lupii... Prea bine știu: de-aș scăpa fiara din lanț, m-ar sfâșia, bucăți m-ar face. Nu-i ușor să te glodească pumnalul sub căpătâi douăzeci de ani și mai bine... Și, totuși, astăzi, am boierimea mea credincioasă. Și, uite-așa, mai cu vorba bună, mai de frică sau de nu s-a putut altfel cu funia, cu săcurea, am făcut rânduială și dreptate în țară. Înaintea pravilei și-a dreptei judecăți, nu suflă nimeni... Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nu-i întreg la minte. Îl smintește și pe Vodă, parcă nu-i el smintit îndestul. Aiștea-s nebuni de legat! întărește Negrilă scuipând și el, cu sete. Boier și țăran ne bagă în aceeași oală! De-om merge tot așa, boierimea moldovană să-și cânte prohodul de îngropăciune! Să creadă el! hohotește Isaia. Atâta i-a fost! A venit apa și la moara noastră! Cu vârf și îndesat o să plătească pentru toate umilințele noastre! Cu vârf și îndesat! Noroc de turci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pentru aceia raru războiu de nu biruia. Și unde-l biruia alții, nu pierdea nădejdea, că știindu-se căzut jos, să rădica deasupra biruitorilor." Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei * "Mijlocul de care dispunea Ștefan cel Mare, pentru a îngenunchea marea boierime care, în interesul ei, tindea să ia în mână toată puterea, spre marea pagubă a țării este, firește, o represiune sângeroasă; dar această luptă nu pornește cum crede Ureche din motive de cruzime a domnului, ci dimpotrivă, a reprezentat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
represiune sângeroasă; dar această luptă nu pornește cum crede Ureche din motive de cruzime a domnului, ci dimpotrivă, a reprezentat în toată lumea feudală, un element de progres, anihilarea fărâmițării feudale, formarea statelor unitare. În lupta domnului pentru autoritate cu marea boierime, Ureche el însuși mare boier, latifundiar, ia partea boierimii". (De altfel Ureche însuși, amestecat într-un complot împotriva domnului Alexandru Iliaș, a fost în pericol de a-i fi vărsat sângele "nevinovat".) P.P. Panaitescu, Letopisețul lui Grigore Ureche * " Ce zicea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ureche din motive de cruzime a domnului, ci dimpotrivă, a reprezentat în toată lumea feudală, un element de progres, anihilarea fărâmițării feudale, formarea statelor unitare. În lupta domnului pentru autoritate cu marea boierime, Ureche el însuși mare boier, latifundiar, ia partea boierimii". (De altfel Ureche însuși, amestecat într-un complot împotriva domnului Alexandru Iliaș, a fost în pericol de a-i fi vărsat sângele "nevinovat".) P.P. Panaitescu, Letopisețul lui Grigore Ureche * " Ce zicea el o dată era zis ... dar față de cei răi și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]