1,066 matches
-
culturi de laborator. Pe culturi în laborator se fac infecții artificiale cu o tulpină virulentă a acestui virus. Plantele sănătoase reacționează puternic formând arsuri la locul de infectare, iar plantele ce provin din sămânță infectată nu prezintă simptome de îmbolnăvire. Boli produse de ciuperci 1.2.3. Făinarea Blumeria graminis f.sp. hordei Boala este produsă de o formă specializată a ciupercii ce produce și făinarea grâului. Atacul pe orz este însă mult mai păgubitor, întrucât masa foliară ce poate fi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
va asigura dezinfectarea periodică a mâinilor muncitorilor și a conductelor de apă. Plantele bolnave se vor scoate și se vor arde. 8.1.12. Alte bacterioze ale tomatelor putregaiul bacterian al tomatelor de seră; focul bacterian al foliajului; ofilirea bacteriană. Boli produse de ciuperci 8.1.13. Putrezirea coletului (bazei tulpiniței) și căderea răsadurilor de legume Pythium de Baryanum Boala cea mai gravă ce poate fi întâlnită în răsadnițe, sere înmulțitor sau chiar în câmp, la plantele tinere de legume, este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
recomandate la fuzarioza tomatelor sunt bune și la această boală folosind ultimele recomandări cu Topsin Al 70 PU - 0,05-0,1%(0,5 l soluție pe plantă). 8.2.13. Alte boli ale ardeiului: viroze: virusul ofilirii bobului la ardei; boli produse de ciuperci: căderea plăntuțelor în răsadniță; pătarea cenușie a frunzelor (ascochitoza); putregaiul negru al fructelor; pătarea brună a frunzelor; pătarea cenușie a fructelor; antracnoza ardeiului; putrezirea fructelor și semințelor de ardei; cercosporioza ardeiului; verticiloza ardeiului; putrezirea coletului; boli fiziologice
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Vondozeb-0,2 %; Vondozeb 0,2 % (t.p. 14 z.); Bravo 500 SC-0,25 %; Shavit F 72 Wp-0,2%(2 kg/ha). 8.4.14. Alte boli ale bostănoaselor: a bacterioze pătarea frunzelor și putregaiul moale al fructelor de castraveți; b boli produse de ciuperci putregaiul negru al cucurbitaceelor: putregaiul tulpinilor de cucurbitacee; pătarea albă a frunzelor de cucurbitacee; pătarea și bășicarea frunzelor; cercosporioza (pătarea brună a frunzelor); putrezirea tulpinii și fructelor de bostănoase; putregaiul cenușiu al tulpinilor și fructelor de castraveți
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Lily ringspot virus pătarea inelară. Cucumber mosaic virus + Tulip breaking virus in lily marmorarea gravă a crinului. Cucumber mosaic virus + Lily simptomless virus in lily pătarea necrotică. Lily simptomless virus + Tulip breaking virus in lily pătarea inelară brună a bulbilor. Boli produse dee ciuperci 11.7.3. Mucegaiul cenușiu al crinului Botrytis elliptica (vezi 11.1.11.) 11.7.4. Putregaiul bazal al crinului Fusarium oxysporum f.sp. lilii (vezi 11.1.10.) 11.8. Bolile narciselor Viroze 11.8.1
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
un an la altul ciuperca se transmite tot prin spori și prin miceliul din semințe. Prevenire și combatere. Tratarea semințelor cu Tiradin 70 PUS-4 kg/t samânță și măsurile de igienă culturală limitează pierderile de recoltă. 12. 3. Bolile gălbenelelor Boli produse de ciuperci 12.3.1. Făinarea gălbenelelorSphaerotheca fuliginea Boala este răspândită în toate culturile de gălbenele producând debilitarea plantelor și deprecierea cantitativă și calitativă a producției de flori. Simptome. Pe frunzele plantelor, apare o pâslă albă miceliană, la început
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Pentru profilaxia endocarditei infecțioase și a altor infecții protetice după proceduri stomatologice se recomandă Amoxicilina po 3 g doza unică sau Clindamicină 600 mg la pacienții alergici. Hepatitele acute virale 121 7 HEPATITELE ACUTE VIRALE 7.1 Definiții Hepatitele sunt boli inflamatorii acute sau cronice ale ficatului, cu etiopatogenie multiplă, primare sau apărute secundar în cadrul altor boli. După mecanismul patogenic, hepatitele pot fi: infecțioase, vasculitice (sindromul Wegener, Behcet), imunologice (lupus eritematos sistemic, sindrom Sjögren), metabolice (dislipidemie, etilism), neoplazice infiltrative, iatrogene toxic-medicamentoase
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
a fi subliniat este rolul de “simptom semnal” pe care uzajul abuziv de alcool pare să îl reprezinte pentru debutul schizofreniei, precum și evoluția aparent presărată cu mai multe recăderi (cel puțin în primul an de evoluție) pe care o imprimă bolii. Relația dintre schizofrenie și abuzul de tutun este una bine documentată. Există o serie de comunicări care abordează această co-morbiditate, dar nici una nu se referă în mod esențial la debutul bolii, ci mai curând la relația cu neurolepticele și efectele
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
încetează. Hai la preot să jur că-i fata ta! O să mergem și acolo. Dar ori îți mai dau două bice pe schinare, ori nu-ți mai dau, tot una. Dar eu zic să-ți mai dau. Soacra cade la bolit. Fata, Natașa, plînge încet. Cu glas abia auzit, vorbește fetei: Să știi că ești fata lui. Chestia cu Prutul, am vrut să-l amărăsc pe-al tău... De ce, mamă? Ești prea frumoasă. Ar fi păcat să nu-ți trăiești viața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
șeptic. Și popa-prostu. Cel mai neplăcut, cel mai nesuferit, cel mai odios, cel mai absurd moment din copilărie țin minte că îl trăiam atunci când mă pricopseam cu cine-știe ce gripă antipatică și trebuia să stau în casă. În pat. Să bolesc. Ăilalți tovarăși ai mei băteau mingea pe stradă, îi priveam prin cutele peredelei, prin geam, și mi-era așa o ciudă, că și acum îi simt gustul. Acru era gustul. Să nu poți participa, să te simți exclus dintr-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
să treacă o punte de lemn, căzu, iar când se ridică ud tot și plin de nămol, stârni râsul celor de față. Intrând în Bologna, începu să ceară de pomană, dar nu primi o para chioară, deși cutreieră tot orașul. Boli o vreme în Bologna. După aceea porni spre Veneția, călătorind ca de obicei. 92. În acel timp1, în Veneția, Pelerinul se îndeletnicea cu exercițiile și cu convorbirile spirituale. Persoanele mai de vază cărora le-a dat exerciții au fost: maestrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
aștepta. Și de data aceasta sahaja yoghinul a avut răspunsurile pregătite. Numai că - nota bene - depășiseră sfera noțiunilor abstracte și primise explicații absolut practice și cu finalitate imediată: ameliorarea stărilor de slăbiciune fizică (hai să le spunem de-a dreptul: boli!). Oricât de complicată se dovedea mintea lui, oricât de cârcotaș (chiar răutăcios, uneori), partenerul său de dialog (sahaja yoghinul de lângă el) se dovedea nu numai un cunoscător sigur pe el, ci și un om răbdător, înțelegător și - foarte important ! - un
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
scăpat de această corvoadă. Pe care, iată, se pare că am preluat-o eu. De la o vreme, nici mie nu-mi prea mai place să mă tot îmbrac, să mă tot dezbrac. Ce rost are? * Mamei nu-i plăcea să bolească, să stea în pat. O simplă răceală o indispunea grozav, se posomora, nu mai vroia să scoată o vorbă. Parcă s-ar fi supărat pe toată lumea... Parcă i-ar fi sunat ceasul din urmă... (Când acesta i-a sunat cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
semăna extraordinar cu mama. Apoi, după îmbălsămarea la domiciliu, expresia feței i s-a schimbat, devenind, aș zice, redutabilă. Fusese o femeie trupeșă, voinică; în ultimii ani slăbise însă incredibil, de bătrânețe mai curând decât de o boală anume (deși boli avea destule, fiind suferindă încă din tinerețe); în vremea din urmă folosea bastonul chiar în deplasările prin casă, de unde, de altfel, nu mai ieșise de vreo 3-4 ani. Cu două săptămâni înainte, am cântărit-o: avea 48 de kilograme! Mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Mi s-a părut că ea rostea acele cuvinte și le cânta, cu pauze largi, chemându-și un „iubit de departe”. M-am întors și am fugit către casă. L-am urât îngrozitor pe necunoscutul acela. Cred că am și bolit și n-am vrut să mai ies. Azi mi-a adus cântecul scris și mi l-a tălmăcit în greacă. Îmi era dedicat mie. Am rămas încremenit, cuprins de un sentiment nou: doar pe noi înșine putem să fim atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
punându-și furoul roșu ca focul și adu nându-și șuvițele ei negre răvășite sălbatec: „Tu n-ai să-mbă trânești niciodată, Beldie! Ar fi păcat să-mbătrânești!“ Cuvinte memorabile, vrednice a fi săpate pe lespedea tombală a libertinului impenitent și rocam bolesc. Am chemat-o deunăzi la telefon pe această nimfă de odinioară din redacția Ideii Europene, vrând să-i citesc din aceste amintiri, și m-a primit la ea cu aceleași farmece nealterate până la ai ei peste cincizeci de ani și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
deveni roșii, atunci va învia și Isus". Nici nu și-a terminat acela spusele și ouăle s-au făcut roșii, iar cocoșul a început să bată din aripi. Bătrâna mi-a mai spus apoi că ouăle au puteri nebănuite: vindecă boli, protejează animalele din gospodărie etc. Am văzut că ea folosea atât ouă fierte, cât și ouă golite în conținut. Le-a pus în vopsele roșii, verzi, galbene și albastre, le-a lăsat să intre bine vopseaua în ele și apoi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
merg hai-hui prin moară, mai ales când însera și se făcea întuneric. Mă țineam doar lângă tata, el bănuind că, doar vroiam să-i fiu de ajutor. După ani mulți, proprietarul s-a îmbolnăvit de o boală incurabilă și a bolit multă vreme. În cele din urmă, s-a dus la cele veșnice, lăsând moara în grija soției și a fiicei lor, Felicia. Fiica, căsătorindu-se cu un ofițer de pe alte meleaguri, a plecat cu el la Bacău, unde-și avea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în acelaș timp cum să-i ferească pe copii de molipsire. Nici sănătatea lui bărbatu-său Costache nu era de invidiat. După pățania din satul Rediu au cheltuit ceva bani pe medicamente scumpe, nici n-a putut, câtă vreme a bolit în pat să-și continuie ocupația de chirigiu, care aducea bani în casă. Procesele continuau să înmulțească cheltuielile lor, ba chiar au fost nevoiți să vândă ceva animale din ocol ca să facă față. A păstrat cu grijă caii cu care
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Petronela Palade Vasile Petrea VIăduț Patraș Daniela Prepelița Neculai Sălceanu Măricica Stroe Carmen Suhăreanu Sergiu Suman Sonia Tănase Vasile Toșu Dumitru Țigănașu Elenă Dumitriu Costinel 1983-1984 Alexandru Cornelia Arsene Măricica Avarvarei Aurel Bahnaru Florin Bălan Carmen Bălgărădean Liliana BIănaru Victor Bolea Ana Maria Căpitanu Carmen Căpraru Daniel Ciochiu Mihaela Ciubotaru Carmen Climă Doina Costandache Simona Costandachi Liviu Elisei Costel Enciu Carmen Filip Sergiu Galu Cătălin lanțoc Alină Igescu Valentin Pascal Paul Pivniceru Carmen Polojan Ticu Sîmbotin Tatiana Stancovici Marieta Stănilă C-
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Stoian Georgeta Terza Tili Coca Todeilă Mihaela Tofan Valerica Timboi Vasile Seral Sarbu I. Liliana 1986-1987 XII Matematică Fizică Alexa Ghe. Otilia Bălan M. Simona Bălan V. Viorel Barbuta I.Corina Blinda P. Elisabeta Bianu I.Anda BIănaru M. Petru Bolea N. Ada Căprariu I. Paul Ciorpac M. Carmen Chetran St. Adrian Dimitriu Const. Adriana Filon Tr. MedaMihaela Galu E. Cristian Ghiban Ghe. Valentin Ghiurțu C. Doina Holicov Const. Monica Ioniță Const. Nina Iordache V. Bebi Macovei Const. PaulAndrei Marola V.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Sarbu V. Mihaela Toma I. Laurențiu Terza St. Cătălin Tăcu Ghe. Valentin Diaconu M. Timi Registru matricol 212/1987. 1988, f. 182-217; Costin Clit,op.cit.,p.237. 1988-1989 XII Matematică Fizică Anghel Ghe. Gina Antonica I. LuiesEmanuela Barbuta I. Silviu-Jănel Bolea ·Ghe. Lavinia Elena Brănici V. GabrielDan Brumă V. Eduard Bugeac Gr. Valentina Nina Buzdugan Dtru. Adrian Ciobanu Dtru. Anca Ciupilan Gh. Areta Cozma R. RomicăSebastian Crețescu Ghe. Petronela Danu C. Cerasela Mihaela Hanga A. Wylly Igescu V. Ines-Elena Macovei OfeliaGlicheria Manolache
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Florin Mihăiță Mistreanu L.Alina Neculau P.Dana Ramona Nistor C.Valentina Pascal P.Petru Andrei Sofronie V.Alina Suman S.Cătălin Tămășanu T.Oana Tănasă V.Diana Lavinia Vezetiu V.Silvia Adnana XII-a Științele Naturii 3 Avram Alina-Mihaela Bolea Ionela Carp Simona Filip M.Mihaela Fulga Elena-Mirabela Lucan Manuela Lupu Cristinel-Marian Maftei Vlad Marin DumbravăNicușor Matasă Cristina Miron Tudor Lucian Neamțu Lăcrămioara Păcuraru CosticăCiprian Penișoara Raluca Sârghe Mădălina Ștraus Elenă Cristina Tărăboanța Alină Tofan Monica Taga Ana-Maria Vlad Ovidiu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Nicuță V. Claudiu Alexandru Petcu D. Daniela Costinela Pintilii C. Oana Mădălina Romila D. Dana Raluca Scărlătescu O. Maria Teofana Gabriela Tăcu I. Ștefania clasa a XII-a SN 2 Diriginte Adina Antonela Andoroi Andriescu C. Cristian Bejan V. Ancuța Bolea V. Corina Borș S. Criști Alexandru Cărare A. Alexandra Cristina Chirciu I. Viviana Dana Condrea I. Maria Doinita Dodea D. Irina Georgiana Dominte S. Alexandru Enache L. Iuliana Gherasim M. Alexandra Gheucă M. Dana Ecaterina Gîlcă V. Cătălin Valentin Biru
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
ducea degetul mare la gură, iar Daniel îi urmărea traiectoria), îl bea acasă, că era bun și-acasă... și nu sta locului deloc. Una- două lua calu’ și o pornea peste deal la taică-său, chiar dacă se-nsera. și nici de bolit nu bolea nici odată, că spunea : „Ce, să stau la pat ca babele ?“ - și se ducea la lucru, dădea la vaci, curăța veceul, săpa grădina sau mergea la școală. Cînd era întrebat ce vrea să mănînce, răspundea de fiecare dată
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]