1,784 matches
-
citind feedbackul coechipierilor), deși intenția mea era de a o destinde deși firul discuțiilor l-am gândit logic, se pare că am lăsat uneori în suspans anumite lucruri, aruncate în ringul dezbaterilor (A pleca de la o întâlnire, în care ești bombardat cu "artileria grea" și problemele par a fi lămurite, înseamnă că nu mai ai la ce medita asta am învățat pe parcursul întâlnirilor, dar eu poate le-am lăsat prea superficial discutate.) elevii nu au reușit să facă jocul de rol
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
se desprindă din brațele ei de caracatiță. Alin nu părea supărat. Mușca dintr-un baton de ciocolată. Nu l-a invitat și pe Marcu la festin. I-a spus: Scutul meu protector nu-i eficient în dimineața asta. A fost bombardat ieri seara de niște monștri și prin găurele intră frigul. A rîs. Dar asta nu era glumă. Era... cine știe ce era. Lasă-mă-n pace, a țipat deodată la maică-sa, care-i atinsese un punct sensibil la ceafă, poate un
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
trebui să fie între 15 si 20 de persoane. Un loc aparte în programa de instruire îl are jocul de rol. În situațiile când acesta este practicat, urmăriți dacă mediatorii încearcă să stabilească cine e vinovatul ca apoi să-l bombardeze cu întrebări si să-l corecteze într un fel, presându-l spre un acord care pare să fie favorabil lui. Comentați atare situații si aduceți-le aminte despre faptul că ei trebuie să rămână neutri. Majoritatea scenariilor sau cazurilor oferite
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3135]
-
prevăzut cu o coloană capilară corespunzătoare. Efluentul care apare din coloană GC este introdus 102 continuu în sursa de ioni a spectrometrului de masă la o presiune de ordinul 10-6 la 10-7 Torr. În sursa de ioni, energia electronilor care bombardează poate fi reglată între aproximativ 10 și 100 eV, deși energia de funcționare normală este de 70 eV. În general, un spectrometru de masă are capacitatea de a produce spectre de masă prin bombardarea cu electroni (E1Ă, izolare chimică (CIĂ
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
Băldescu descrie în continuarea lucrării desfășurarea conflictului Rusiei și României împotriva Turciei astfel: Când turcii au aflat că România a îngăduit trecerea armatelor ruse și că a luat măsuri de mobilizare a oștirii la 8 mai 1877 au început să bombardeze localitățile românești de pe malul Dunării. Românii au răspuns acestei provocări bombardând garnizoana turcească din Vidin. S-a ajuns astfel la 32 o stare de război cu Turcia. În inima poporului român dorința de ași cuceri independența era tot mai vie
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Turciei astfel: Când turcii au aflat că România a îngăduit trecerea armatelor ruse și că a luat măsuri de mobilizare a oștirii la 8 mai 1877 au început să bombardeze localitățile românești de pe malul Dunării. Românii au răspuns acestei provocări bombardând garnizoana turcească din Vidin. S-a ajuns astfel la 32 o stare de război cu Turcia. În inima poporului român dorința de ași cuceri independența era tot mai vie. O mare mulțime de oameni care cereau cu hotărâre să se
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
actuale. E de înțeles că actele semnate cu Rusia nu înseamnă „constituirea României” ca parte beligerantă. Armata română va apăra numai hotarele țării conform cu asigurările care s-au dat. Deoarece atacurile turcești nu s-au oprit, deoarece monitoarele turcești au bombardat malul românesc, deoarece i s-a retras agentului diplomatic român dreptul de a funcționa la Constantinopol, se ia notă de faptul că „suntem în război cu Turcia, și că acest război ne-a fost declarat de Sublima Poartă, ea însăși a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
incursiune otomană peste Dunăre. La 12/24 aprilie 1877 Rusia a declarat război Porții și a început trecerea Prutului. Până la sosirea forțelor țariste la Dunăre, linia fluviului a fost apărată de armata română. Luând act de noile realități, otomanii au bombardat localitățile Calafat, Bechet, Izlaz, Corabia, Giurgiu și au atacat țărmul românesc cu bande înarmate ale cerchezilor și bașbuzicilor. Românii au ripostat bombardând Vidinul și Turtucaia. La Dunăre s-a instaurat astfel, deși nedeclarată oficial, o stare de război între România
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
țariste la Dunăre, linia fluviului a fost apărată de armata română. Luând act de noile realități, otomanii au bombardat localitățile Calafat, Bechet, Izlaz, Corabia, Giurgiu și au atacat țărmul românesc cu bande înarmate ale cerchezilor și bașbuzicilor. Românii au ripostat bombardând Vidinul și Turtucaia. La Dunăre s-a instaurat astfel, deși nedeclarată oficial, o stare de război între România și Poartă. Un curent tot mai insistent de opinie în rândul oamenilor politici și a maselor populare se pronunța pentru proclamarea independenței
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Turciei de a deschide ostilitățile pe teritoriul nostru au contribuit activ, de la 12 aprilie 1877, când Rusia declara război Turciei, la trecerea oștilor acesteia spre Balcani. Curând România ajungea la înfruntarea armată cu Turcia. La 21 aprilie 1877, Brăila era bombardată și urmau apoi Calafatul, Bechetul, Oltenița și Călărașii. Artileria română răspundea bombardând Vidinul, instituindu-se astfel starea de război cu Imperiul Otoman. În țară se cerea în presă și în Parlament proclamarea imediată a independenței. La insistențele liberalilor Adunarea Deputaților
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
12 aprilie 1877, când Rusia declara război Turciei, la trecerea oștilor acesteia spre Balcani. Curând România ajungea la înfruntarea armată cu Turcia. La 21 aprilie 1877, Brăila era bombardată și urmau apoi Calafatul, Bechetul, Oltenița și Călărașii. Artileria română răspundea bombardând Vidinul, instituindu-se astfel starea de război cu Imperiul Otoman. În țară se cerea în presă și în Parlament proclamarea imediată a independenței. La insistențele liberalilor Adunarea Deputaților vota la 29 aprilie 1877, o moțiune prin care se declara starea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
țării. Mobilizarea generală fusese declarată încă de la începutul lunii aprilie. Situația creată de partea otomană prin incursiunile, jafurile și bombardamentele sale asupra teritoriului românesc au determinat riposta armatei române. La 26 aprilie 1877, bateriile de artilerie de la Calafat au replicat, bombardând Vidinul. A doua zi, Poarta a declarat suspendarea legăturilor diplomatice cu România. În timpul operațiunilor militare, se subliniază în continuare, relațiile dintre România și Rusia au fost încordate. Prințul Carol dorea ca armata română să se angajeze pe deplin în luptă
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Rusia a declarat război Turciei. În scurt timp a început trecerea armatei ruse prin teritoriul românesc spre Balcani. Imediat s-a instituit și starea de 77 război între România și Turcia. La 21 aprilie 1877, malul românesc al Dunării era bombardat.; românii răspundeau bombardând Vidinul. În țară se cerea proclamarea imediată a războiului. La 29 aprilie 1877, Adunarea Deputaților vota o moțiune prin care se declara starea de război cu Poarta. La 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu ținea memorabilul său discurs
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
război Turciei. În scurt timp a început trecerea armatei ruse prin teritoriul românesc spre Balcani. Imediat s-a instituit și starea de 77 război între România și Turcia. La 21 aprilie 1877, malul românesc al Dunării era bombardat.; românii răspundeau bombardând Vidinul. În țară se cerea proclamarea imediată a războiului. La 29 aprilie 1877, Adunarea Deputaților vota o moțiune prin care se declara starea de război cu Poarta. La 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu ținea memorabilul său discurs prin care declara
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
dintre ei este indispensabil pentru reușita defectologului, care este coordonatorul întregii echipe. Iar dacă unul dintre acești factori lipsește, este important să nu apară o improvizație care să strice rezultatele muncii celorlalți. Capitolul V Deficiența (handicapul) senzorial Individul uman este bombardat continuu de o infinitate de stimuli. Pentru unii are receptori, pentru alții nu. Întregul comportament îi este subordonat răspunsurilor la acești stimuli. Ne putem imagina trei feluri de stimuli: • cei pentru care nu avem receptori; • cei pentru care avem receptori
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
aventurile lui în Islanda, în mările înghețate din cele două emisfere, în continentul austral, în jurul lumii întregi, de unde și farmecul aparte al romanului. Un om care a trăit bătălia de la Waterloo își amintește de momentul în care amiralul Nelson a bombardat Copenhaga: în timp ce orașul se predă fluturând steagul alb, celebrul personaj duce binoclul la ochiul bandajat, privește măcelul cu ochiul inutilizabil, vâzând ... doar negru în fața ochilor. Decizia este luată orbește sau la voia întâmplării, o decizie care pare să nu fie
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Băldescu descrie în continuarea lucrării desfășurarea conflictului Rusiei și României împotriva Turciei astfel: Când turcii au aflat că România a îngăduit trecerea armatelor ruse și că a luat măsuri de mobilizare a oștirii la 8 mai 1877 au început să bombardeze localitățile românești de pe malul Dunării. Românii au răspuns acestei provocări bombardând garnizoana turcească din Vidin. S-a ajuns astfel la 32 o stare de război cu Turcia. În inima poporului român dorința de ași cuceri independența era tot mai vie
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Turciei astfel: Când turcii au aflat că România a îngăduit trecerea armatelor ruse și că a luat măsuri de mobilizare a oștirii la 8 mai 1877 au început să bombardeze localitățile românești de pe malul Dunării. Românii au răspuns acestei provocări bombardând garnizoana turcească din Vidin. S-a ajuns astfel la 32 o stare de război cu Turcia. În inima poporului român dorința de ași cuceri independența era tot mai vie. O mare mulțime de oameni care cereau cu hotărâre să se
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
actuale. E de înțeles că actele semnate cu Rusia nu înseamnă „constituirea României” ca parte beligerantă. Armata română va apăra numai hotarele țării conform cu asigurările care s-au dat. Deoarece atacurile turcești nu s-au oprit, deoarece monitoarele turcești au bombardat malul românesc, deoarece i s-a retras agentului diplomatic român dreptul de a funcționa la Constantinopol, se ia notă de faptul că „suntem în război cu Turcia, și că acest război ne-a fost declarat de Sublima Poartă, ea însăși a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
incursiune otomană peste Dunăre. La 12/24 aprilie 1877 Rusia a declarat război Porții și a început trecerea Prutului. Până la sosirea forțelor țariste la Dunăre, linia fluviului a fost apărată de armata română. Luând act de noile realități, otomanii au bombardat localitățile Calafat, Bechet, Izlaz, Corabia, Giurgiu și au atacat țărmul românesc cu bande înarmate ale cerchezilor și bașbuzicilor. Românii au ripostat bombardând Vidinul și Turtucaia. La Dunăre s-a instaurat astfel, deși nedeclarată oficial, o stare de război între România
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
țariste la Dunăre, linia fluviului a fost apărată de armata română. Luând act de noile realități, otomanii au bombardat localitățile Calafat, Bechet, Izlaz, Corabia, Giurgiu și au atacat țărmul românesc cu bande înarmate ale cerchezilor și bașbuzicilor. Românii au ripostat bombardând Vidinul și Turtucaia. La Dunăre s-a instaurat astfel, deși nedeclarată oficial, o stare de război între România și Poartă. Un curent tot mai insistent de opinie în rândul oamenilor politici și a maselor populare se pronunța pentru proclamarea independenței
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Turciei de a deschide ostilitățile pe teritoriul nostru au contribuit activ, de la 12 aprilie 1877, când Rusia declara război Turciei, la trecerea oștilor acesteia spre Balcani. Curând România ajungea la înfruntarea armată cu Turcia. La 21 aprilie 1877, Brăila era bombardată și urmau apoi Calafatul, Bechetul, Oltenița și Călărașii. Artileria română răspundea bombardând Vidinul, instituindu-se astfel starea de război cu Imperiul Otoman. În țară se cerea în presă și în Parlament proclamarea imediată a independenței. La insistențele liberalilor Adunarea Deputaților
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
12 aprilie 1877, când Rusia declara război Turciei, la trecerea oștilor acesteia spre Balcani. Curând România ajungea la înfruntarea armată cu Turcia. La 21 aprilie 1877, Brăila era bombardată și urmau apoi Calafatul, Bechetul, Oltenița și Călărașii. Artileria română răspundea bombardând Vidinul, instituindu-se astfel starea de război cu Imperiul Otoman. În țară se cerea în presă și în Parlament proclamarea imediată a independenței. La insistențele liberalilor Adunarea Deputaților vota la 29 aprilie 1877, o moțiune prin care se declara starea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
țării. Mobilizarea generală fusese declarată încă de la începutul lunii aprilie. Situația creată de partea otomană prin incursiunile, jafurile și bombardamentele sale asupra teritoriului românesc au determinat riposta armatei române. La 26 aprilie 1877, bateriile de artilerie de la Calafat au replicat, bombardând Vidinul. A doua zi, Poarta a declarat suspendarea legăturilor diplomatice cu România. În timpul operațiunilor militare, se subliniază în continuare, relațiile dintre România și Rusia au fost încordate. Prințul Carol dorea ca armata română să se angajeze pe deplin în luptă
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Rusia a declarat război Turciei. În scurt timp a început trecerea armatei ruse prin teritoriul românesc spre Balcani. Imediat s-a instituit și starea de 77 război între România și Turcia. La 21 aprilie 1877, malul românesc al Dunării era bombardat.; românii răspundeau bombardând Vidinul. În țară se cerea proclamarea imediată a războiului. La 29 aprilie 1877, Adunarea Deputaților vota o moțiune prin care se declara starea de război cu Poarta. La 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu ținea memorabilul său discurs
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]