874 matches
-
și posibilă paradigmă pentru o Europă Unită. Situată pe marea vatră a civilizației tracice și getodacice, a asimilat, desigur, toate influențele așezărilor romane din partea de est a ceea ce urma să devină, peste secole, Timișoara de astăzi. După cum se stie (Al. Borza, Banatul în timpul romanilor, 1934) în epoca prefeudală, Banatul făcea parte din Principatul Transilvaniei iar după razboiul austro-turc din 1716, Timișul și Banatul au trecut sub autoritatea administrativă a imperiului habsburgic, administrarea militară a Banatului de Timișoara durând până în 1751, când
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
statului mai apoi fiind eliberat sub observație strictă. În anul 1952 a fost repartizat la parohia din Drăguș de unde a ajutat cu mâncare și informații luptătorii rezistenței anticomuniste care activau în Munții Făgăraș. În anul 1957 este trădat de învățătorul Borza, arestat și condamnat la 10 ani de muncă silnică pentru ""complot și uneltire împotriva Statului"", motivul real fiind refuzul de a oferi informații cu privire la spovedania unor persoane căutate de Securitate. Este închis între anii 1957-1964 la Sibiu, Codlea, Jilava, Galați
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
Borza (în maghiară: "Egregyborzova") este un sat în comuna Creaca din județul Sălaj, Transilvania, România. Așezat pe malul drept al Agrijului, satul Borza a fost pomenit pentru prima dată în documentele vremii în anul 1469 sub numele de Berzowa ( "Petri Mór
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
Borza (în maghiară: "Egregyborzova") este un sat în comuna Creaca din județul Sălaj, Transilvania, România. Așezat pe malul drept al Agrijului, satul Borza a fost pomenit pentru prima dată în documentele vremii în anul 1469 sub numele de Berzowa ( "Petri Mór, Szilagyi varmegye monographiaja, Zalău, 1904"). Date despre numărul de locuitori au apărut abia în sec. XVIII când în Imperiul habsburgic încep să
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
pentru bărbați. Nu existau în sat proprietari de teren (nemeși) care să fi fost consemnați în recensământ. În anul 1837 Hodor Karoly în lucrarea sa ",Doboka vármegye természeti ées polgári esmértetesé, által Koloszvártt, 1837"” la pagina 537 arată că în Borza acelui an erau 52 de case și 284 locuitori. O altă conscripție, cea din anul 1848 arată că Borza avea 303 locuitori. Începând cu anul 1865 Arhidieceza Albei Iulii și Făgărașului a publicat o dată la câțiva ani niște documente numite
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
1837 Hodor Karoly în lucrarea sa ",Doboka vármegye természeti ées polgári esmértetesé, által Koloszvártt, 1837"” la pagina 537 arată că în Borza acelui an erau 52 de case și 284 locuitori. O altă conscripție, cea din anul 1848 arată că Borza avea 303 locuitori. Începând cu anul 1865 Arhidieceza Albei Iulii și Făgărașului a publicat o dată la câțiva ani niște documente numite șematisme în care erau prezentate date statistice despre biserică și școală. Din acestea sunt extrase datele prezentate în continuare
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
Borz᾽a, Borzova-260 locuitori (pag. 107) 1890: Borzova avea 77 case cu 332 locuitori (319 români, 11 unguri, 2 de altă naționalitate); 315 erau greco-catolici, 1 ortodox, 1 romano-catolic, 4 reformați și 3 izraeliți Ca o curiozitate, în 1895, în Borza oamenii aveau 9 cai, 14 boi, 37 bivoli, 1 catâr, 11 asini, 122 vaci, 2 măgari, 57 capre, 68 porci, 113 oi, 444 păsări, 26 coșnițe de albine; 118 meri, 45 peri, 5 vișini, 48 piersici, 24 caiși, 652 pruni
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
războiul romanilor cu dacii". 1921 4. "Szolnok-Doboka Varmegye Monografiaja", vol. IV 5. Popa Atanasei. "Trei biserici vechi din lemn din Ardeal". 1932 6. Ghica, I Prodot. "Istorii", vol. IV 7. Baiacovshi, Pascu. "Din istoria Transilvaniei" 8. Astra - "Enciclopedia română" 9. Borza, Alexandru. "Dicționar etnobotanic"
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
Prodănești este un sat în comuna Creaca din județul Sălaj, Transilvania, România. Scurt istoric al satului Înșirat de-a lungul șoselei ce urmează cursul Agrijului pe partea sa stângă în dreptul Borzei, Prodăneștiul este unul din satele mici ale comunei Creaca, dar, așa cum se va vedea în ceea ce urmează, a fost satul care de-a lungul secolelor a fost depopulat cel mai puțin comparativ cu celelalte localități din comună. Prodăneștiul este menționat
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
modernizat stațiunea climaterică Stâna de Vale (prin construirea, în 1925, a hotelului „Excelsior”, astăzi dispărut, dotat cu încălzire centrală, sală de proiecție cinematografică și popicărie, a unor cabane pentru armată, a unei grădini botanice „in nuce”, amenajată de către profesorul Alexandru Borza, a căii ferate înguste pe Valea Iadului, dată în exploatare în 1936, și în fine, în 1939, a unei frumoase biserici din piatră, demolată în anii 1961-1962 de regimul comunist ateu și criminal). În 1923 a efectuat o călătorie sau
Valeriu Traian Frențiu () [Corola-website/Science/299547_a_300876]
-
în maghiară înseamnă pădurice, tufărie la genitiv adică ,păduricea sau tufăria lui Borșa’’. Denumiri Satul Borșa din județul Cluj, pe parcursul istoriei a fost denumit în mai multe feluri. În 1216, Borsa este cunoscută sub denumirea de Bursă. În 1322 Harasta Borza. Pentru anul 1315 Borșa este cunoscută sub denumirea de Villa Borsahrozta, în 1332 sub denumirea de sacerdos de Borsa, Borsa Horosta, în 1333 întâlnim satul sub denumirea de Borsa horozta, în 1334 Borsahorost. Mai tarziu, sătul este amintit în 1576
Comuna Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/299571_a_300900]
-
de cca. 3 ha de pe strada Republicii a fost donat de groful Imre Mikó Societății Muzeale din Ardeal, la sfârșitul secolului al XIX-lea, și a ajuns o grădină botanică cu sere și cu multe legături externe. Grădina Botanică "Alexandru Borza" a început să prindă contur și să se transforme în ceea ce reprezintă ea în prezent abia în anul 1920, când profesorul de botanică și academicianul Alexandru Borza a fost însărcinat cu realizarea unui plan al noii grădini. Sub conducerea academicianului
Universitatea Babeș-Bolyai () [Corola-website/Science/299674_a_301003]
-
o grădină botanică cu sere și cu multe legături externe. Grădina Botanică "Alexandru Borza" a început să prindă contur și să se transforme în ceea ce reprezintă ea în prezent abia în anul 1920, când profesorul de botanică și academicianul Alexandru Borza a fost însărcinat cu realizarea unui plan al noii grădini. Sub conducerea academicianului clujean au fost achiziționate noi teritorii și s-a început amenajarea sectoarelor, a serelor, a grădinilor și a aleilor. Grădina Botanică din Cluj este subordonată Universității Babeș-Bolyai
Universitatea Babeș-Bolyai () [Corola-website/Science/299674_a_301003]
-
(n. 21 mai 1887, Alba Iulia - d. 3 septembrie 1971, Cluj) a fost un preot greco-catolic, protopop onorar al Clujului și botanist, întemeietorul geobotanicii în România. S-a născut la Alba Iulia. Tatăl său, Ignat Borza, a fost subofițer în armata austro-ungară, în cadrul serviciului de intendență (aprovizionare). Părinții săi sunt originari din satul Berchiș (jud. Cluj), sat căruia - în cinstea familiei Borza - i s-a dat numele de Borzești. Ulterior, părinții s-au mutat definitiv la
Alexandru Borza () [Corola-website/Science/299818_a_301147]
-
botanist, întemeietorul geobotanicii în România. S-a născut la Alba Iulia. Tatăl său, Ignat Borza, a fost subofițer în armata austro-ungară, în cadrul serviciului de intendență (aprovizionare). Părinții săi sunt originari din satul Berchiș (jud. Cluj), sat căruia - în cinstea familiei Borza - i s-a dat numele de Borzești. Ulterior, părinții s-au mutat definitiv la Turda. Urmează Seminarul Teologic Greco-Catolic din Blaj și a Facultatea de Științe din Budapesta, obținând licența în 1911 și doctoratul în științe naturale în 1913. A
Alexandru Borza () [Corola-website/Science/299818_a_301147]
-
din România. În 1958, a fost invitat de Academia de Științe a R. P. Chineze, unde a fost omagiat ca „cel mai vechi cercetător european în viață al florei chineze” (oamenii de știință chinezi cunoșteau lucrarea sa din 1914). Alexandru Borza s-a aflat în rândul cărturarilor ardeleni care la 1 decembrie 1918 au participat la Alba Iulia la votarea unirii Transilvaniei cu România. A fost în perioada interbelică președintele Asociației Generale a Românilor Uniți (AGRU) din Eparhia de Cluj-Gherla, arestat
Alexandru Borza () [Corola-website/Science/299818_a_301147]
-
reușit să-i încredințeze spre păstrare singurul album cu fotografiile realizate de Samoilă Mârza la Marea Adunare de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918. Acest album a fost redat Episcopiei de Cluj-Gherla în anul 1990, de către Viorica Lascu, fiica profesorului Borza. Om de mare cultură, s-a ocupat de asemenea de arheologie și istorie, studiindu-le cu pasiune. Patrimoniul cultural românesc îi datorează, între altele, identificarea unor manuscrise de mare importanță ale lui Gheorghe Șincai, reprezentant de seamă al Școlii Ardelene
Alexandru Borza () [Corola-website/Science/299818_a_301147]
-
pe structura Orchestrei Crișana, orchestră profesională cu o tradiție de peste 50 de ani. Încă de la începuturi, orchestra a avut ca obiectiv prelucrarea cântecului popular. În prezent Ansamblul Profesionist "Crișana" este printre primele ansambluri folclorice din țară. Soliștii Ansamblului sunt Cornel Borza, Leontin Ciucur, Luminița Tomuță, Viorica Bradea, Cornelia Covaciu, Voichița Mihoc, Felicia Costin și "Floricile Bihorului": Florica Duma, Florica Ungur, Florica Zaha, Florica Bradu, iar instrumentiștii cei mai cunoscuți sunt Gheorghe Rada, Stângaciu, Mitică Negrean, Adi Miclăuș, Liviu Butiu și Petre
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
patriarhul Teoctist, nu a fost pusă în practică până în prezent. A Ion Agârbiceanu, Ioan Axente Sever B Simion Balint, Nicolae Balotă, George Bariț, Cristian Bădiliță, Simion Bărnuțiu, Ioan Bianu, Veta Biriș, Ioan Bob, Iosif Boda, Ioan Boeriu, Ovidiu Bojor, Alexandru Borza, Ion Brad, Pius Brânzeu, Nicolae Breban, Tiberiu Brediceanu, Ion Budai-Deleanu, Augustin Bunea C Dumitru Caracostea, Ilarie Chendi, Ioan Chindriș, Vasile Chindriș, Ștefan Cicio-Pop, Timotei Cipariu, Vasile Coloși, Corneliu Coposu, Doina Cornea, Iuliu Coroianu, George Coșbuc, Gherontie Cotorea D Pavel Dan
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
pentru Fiziologie sau Medicină --Listă de zoologi după abrevierile de autor --Etape în dezvoltarea biologiei-- Instituții de învățământ Contribuții remarcabile în domeniul biologiei au avut: Grigore Antipa, Dimitrie Brândză, Aristide Caradja, Radu Codreanu, Constantin Motaș, Emil Racoviță, Dimitrie Voinov, Alexandru Borza, Florian Porcius, Iuliu Prodan. Datorită aprofundării cunoștințelor din domeniul biologiei după inventarea microscopului de către A. van Leeuwenhoek la mijlocul secolului al XVII-a, în interiorul biologiei au început să se formeze numeroase ramuri cu domenii de studiu bine definite. Unele din aceste
Biologie () [Corola-website/Science/296515_a_297844]
-
Cluj, cu sarcina de a organiza învățământul fiziologic la Cluj. A devenit acolo profesor titular în ianuarie 1920. Profesorul Sextil Pușcariu devine primul rector al universității clujene, iar la Facultatea de Științe sunt aleși decan Dimitrie Călugăreanu și prodecan Alexandru Borza, profesori la secția de Științe Naturale. Alături de Sextil Pușcariu, se stabilesc la Cluj Victor Babeș și Emil Racoviță, în vreme ce alții fac naveta: N. Iorga, D. Pompeiu, Vasile Pârvan, Constantin Levaditi. În 1920, D. Călugăreanu îi succede lui S. Pușcariu în
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
au imprimat urmele a două mari glaciații (Riss și Würm), făcându-se remarcată existența unei puternice modelări climatice, sub formă de trepte (Platforma de eroziune alpină Borăscu, Râul Șes, Gornovița). s-a înființat în anul 1935 la inițiativa profesorului Alexandru Borza, fondatorul Grădinii Botanice din Cluj-Napoca și a savantului de renume mondial Emil Racoviță. În prezent parcul are statut de arie naturală protejată de interes național și internațional, fiind recunoscut ca Rezervație a biosferei din anul 1979. Prin constituirea Parcului Național
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
Pof. Vasile Fati, în înființarea Grădinii Botanice un rol hotărâtor l-a avut studiul amplu efectuat între 1959-1968, asupra condițiilor pedoclimatice și floristice ale zonei, studiu efectuat sub îndrumarea și consultarea unor remarcabili botaniști ai României, ca prof. dr. Alexandru Borza întemeietorul Grădinii Botanice a Universității din Cluj, prof. dr. Ion T. Tarnafschi directorul Grădinii Botanice a Univesității din București, prof. dr. Emilian Topa, prof. dr. Eugen Ghișa, prof. dr. Onoriu Rațiu, dr. Felician Micle și dr. Ioan Gherghely. Pe baza
Grădina Botanică a Institutului de Cercetări Biologice din Jibou () [Corola-website/Science/303089_a_304418]
-
specialiști, al căror cuvânt au influențat pozitiv cariera sa artistică: Eugenia Florea, Vasilica Ghiță Ene, Florentina Satmari, Steluța Popa, Elise Stan, Mihai Fivor. Izabela Tomița a avut ocazia, până acum, să cânte pe scenă alături de Maria Ciobanu, Ionuț Dolănescu, Cornel Borza, Veta Biriș, Mariana Ionescu, Laura Lavric, Steliana Sima, Mariana Anghel, Nelu Bălășoiu și mulți alții. 2009 - Albumul " Norocu-i floare aleasă"- realizat cu Orchestra Lăutarii, din Chișinău, dirijor maestrul Nicolae Botgros Alte inregistrări ""Când te desprinzi de automatismele care tind să
Izabela Tomița () [Corola-website/Science/311516_a_312845]
-
cohortă de cercetași numită „"Virgil Onițiu"”. Cu această cohortă de cercetași a depus jurământul în luna iunie 1913 în fața directorului liceului și a lui Valeriu Braniște. Din toamna anului 1913 urmează cursurile de teologie de la Blaj sub conducerea profesorului Alexandru Borza și a activat cohorta de cercetași care au purtat numele „"Simion Bărnuțiu"”. În paralel a frecventat la Blaj cursurile libere de pictură organizate de către profesorul Antonius Zeiler, devenind astfel un bun peisagist a cărui tematică principală a fost cu precădere
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]