2,481 matches
-
deranjat așa de tare. Într-un fel sau altul, altcineva îmi spusese același lucru, și mă enerva teribil că nu mă prinsesem, încă, despre ce e vorba. La vreo două săptămâni după aceea, m-a luat la plimbare în Grădina Botanică, mare greșeală, mâna mea plimbată în parcuri îi aparținea lui Andrei, și iar n-a înțeles bietul om ce se petrecea, de ce vorbeam fără încetare, fără cap și coadă. Din Quattro Canti, las Via Maqueda și mă duc în sus
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
descrierea procesului de dezvoltare a intestinului, o lucrare apreciată de toți contemporanii săi. Astfel se deschide în germene drumul spre secretele generării. Hans Spemann (1869-1941), embriolog german, a absolvit facultatea de medicină din Heidelberg. Și-a continuat studiile în zoologie, botanică și fizică, pe care le absolvă în 1895. Începe să lucreze în laboratorul de cercetări al lui Gustav Wolff. Wolff studia pe atunci procesul de regenerare a ochilor la o amfibie din familia salamandrelor, după enuclearea lor, fapt care a
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
1773-1858), paleobotanist scoțian care, utilizând microscopul, este primul om de știință care atrage atenția asupra nucleului celulei și a fluxului citoplasmatic, cunoscut ca mișcarea browniană. El deosebește, în procesul de polenizare și fertilizare, gimnospermele și angiospermele. Contribuie la dezvoltarea taxonomiei botanice. 64 Johannes Peter Müller (1801-1858), anatomo-fiziolog și ihtiolog german. Menit să devină cizmar, profesorii săi descoperă că acesta îl citește pe Aristotel și îl îndrumă spre preoție. El, însă, se îndreaptă spre medicină și, la vârsta de 25 de ani
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
botanist și anatomist german. Este înnobilat de ducele Carl August de Saxa-Weimar după publicarea cărții Die Leiden des jungen Werthers ("Suferințele tânărului Werther"). În calitate de consilier al ducelui, reformează Universitatea din Jena și participă la reconstrucția palatului ducal și a parcului botanic. Inspirat de operele lui Linné, publică lucrarea științifică Metamorfoza plantelor. În calitatea de director al Teatrului din Weimar, se împrietenește cu Friedrich Schiller. Scrie capodoperele Faust, Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister și Hermann și Dorothea. Scrierile lui Goethe
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
din Paris, descrie reproducerea plantelor prin analogie cu cea a animalelor. Lucrează timp de o viață la cartea Botanicon parisiensis, o enumerare a plantelor din zona pariziană. El este cel care introduce termenii de "ovar", "ou" și "stamină" în vocabularul botanic. Linné învață de la el secretele reproducerii plantelor. 92 Sir James Edward Smith (1759-1828), botanist englez, admirator al cercetărilor lui Carl Linné. La moartea acestuia, pentru a salva colecțiile prețioase, le cumpără și le donează Fundației Linné (pe care o creează
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
regiuni. Are o participare importantă la opera lui Linné. 94 Sir Joseph Banks (1743-1820), englez expert în științe naturale și botanică, participă la expediția lui James Cook. Vizitează Brazilia, Tahiti și Australia. Devenit președintele Societății Științifice Regale și consilierul Grădinilor Botanice ale lui George al III-lea, este creditat cu clasificarea eucaliptului și a genului care-i poartă numele ("Banksia"). Continuă opera lui Linné. 95 Carl Peter Thunberg (1743-1828), medic și naturalist suedez, adept al lui Carl Linné, al cărui elev
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
membru al Academiei Regale de Științe a Suediei (înnobilat fiind de rege) își exprimă refuzul de a accepta teoria corectă a epigenezei (a lui Caspar Wolff) contra preformismului. Nu se poate spune același lucru despre activitatea sa în domeniul taxonomiei botanice. 121 Julius Sachs (1849-1934), medic și educator american, profesor la Universitatea Columbia, contribuie la dezvoltarea ideilor lui Sperman despre rolul înmulțirii celulare. 122 Paul Alfred Weiss (1898-1989), biolog, filosof, poet și muzicolog austriac. Este promotorul neurobiologiei. Emite teoria inducției embrionare
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
tuturor acestor calități. Eroul nu ajunge în mod întâmplător un erou excepțional, ci pentru că originea sa, substanța sa au fost excepționale. De aici, frecventa intervenție a elementelor cosmice, a unor date de natură universală, fie că ele sunt astronomice, zoomorfe, botanice etc.; prin toate aceste elemente din care provine eroul, el se încadrează unor arhetipuri universale; conceperea, nașterea și formarea lui vor fi opera unor simboluri care trec dincolo de limitele individuale și ating prin definiție universalul." În narațiunea populară, miraculosul devine
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ornitologice în parcuri și grădini din România În literatura de specialitate, există puține lucrări care se referă la ornitofauna biocenozelor artificiale cuprinzând analiza calitativă și cantitativă a acestora. I. Korodi publică în anul 1960 o lucrare asupra compoziției avifaunei Grădinii Botanice din Cluj. Între 1969-1970, Dan Stănescu studiază ornitofauna Parcului "Sub Arini" din Sibiu, prezentând lista sistematică a 95 de specii de păsări din acest parc, precum și fenologia anuală și calculul valorii indicelui de diversitate și biomasă. În "Studiul preliminar asupra
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Între 1969-1970, Dan Stănescu studiază ornitofauna Parcului "Sub Arini" din Sibiu, prezentând lista sistematică a 95 de specii de păsări din acest parc, precum și fenologia anuală și calculul valorii indicelui de diversitate și biomasă. În "Studiul preliminar asupra avifaunei Grădinii Botanice din București" apărut în 1994, Andrei Giurginca face o inventariere a speciilor Grădinii Botanice din București identificând 68 de specii. I. Ion și Carmen Gache au publicat în 1997 "Dinamica anuală a păsărilor din parcurile orașului Bacău". Această lucrare reprezintă
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
a 95 de specii de păsări din acest parc, precum și fenologia anuală și calculul valorii indicelui de diversitate și biomasă. În "Studiul preliminar asupra avifaunei Grădinii Botanice din București" apărut în 1994, Andrei Giurginca face o inventariere a speciilor Grădinii Botanice din București identificând 68 de specii. I. Ion și Carmen Gache au publicat în 1997 "Dinamica anuală a păsărilor din parcurile orașului Bacău". Această lucrare reprezintă un studiu realizat în Parcul Gherăiești și Parcul Hemeiuși și prezintă lista sistematică a
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
specii), fenologia actuală și repartiția păsărilor în zonele de studiu. Lucica Toader în studiul "Observații asupra ornitofaunei urbane din orașul Galați" în anul 1999, inventariază 100 de specii de păsări (14 ordine taxonomice reprezentate de 37 de familii) în Grădina Botanică din Galați și parcurile din orașul Galați. 1.2. Scurt istoric asupra cercetărilor ornitologice în regiunea Iași Lucrarea de față contribuie la inventarierea speciilor existente în prezent pe teritoriul orașului Iași, evidențiind influența impactului antropic asupra efectivelor speciilor de păsări
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Vlădeni, Larga Jijiei, Cristești. Avifauna formată din 222 de specii este analizată din punct de vedere ecologic, fiind citate unele specii rare aflate în pasaj. În anul 1982 I. Ion și N. Valenciuc publică lucrarea "Aspecte ale ornitofaunei din Grădina Botanică Iași". Observațiile s-au desfășurat pe o perioadă mai lungă de 19 ani, între 1963 1981. Lucrarea prezintă un inventar de 87 specii, categoriile de regim de hrană, aspecte legate de fenologie, aspecte cantitative( efective observate). În studiul "Observații ornitologice
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
prezintă în studiul "Aspecte preliminare privind compoziția avifaunei în orașul Iași", publicat în Analele Științifice ale Univ. " Al. I. Cuza" Iași un număr de 73 de specii de păsări identificate în parcurile din oraș. CAPITOLUL II. CARACTERIZARE GENERALĂ A GRĂDINII BOTANICE IAȘI 2.1. Scurt istoric al Grădinii Botanice " A. Fătu" Iași Primele grădini botanice mai însemnate au fost create de către medicii greci din antichitate și apoi de către călugării din evul mediu, ele având menirea de a înlesni și întări activitățile
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
în orașul Iași", publicat în Analele Științifice ale Univ. " Al. I. Cuza" Iași un număr de 73 de specii de păsări identificate în parcurile din oraș. CAPITOLUL II. CARACTERIZARE GENERALĂ A GRĂDINII BOTANICE IAȘI 2.1. Scurt istoric al Grădinii Botanice " A. Fătu" Iași Primele grădini botanice mai însemnate au fost create de către medicii greci din antichitate și apoi de către călugării din evul mediu, ele având menirea de a înlesni și întări activitățile didactice și științifice. Din aceste motive, frecvent, în preajma
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Științifice ale Univ. " Al. I. Cuza" Iași un număr de 73 de specii de păsări identificate în parcurile din oraș. CAPITOLUL II. CARACTERIZARE GENERALĂ A GRĂDINII BOTANICE IAȘI 2.1. Scurt istoric al Grădinii Botanice " A. Fătu" Iași Primele grădini botanice mai însemnate au fost create de către medicii greci din antichitate și apoi de către călugării din evul mediu, ele având menirea de a înlesni și întări activitățile didactice și științifice. Din aceste motive, frecvent, în preajma acestor grădini s-au construit și
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
apoi de către călugării din evul mediu, ele având menirea de a înlesni și întări activitățile didactice și științifice. Din aceste motive, frecvent, în preajma acestor grădini s-au construit și funcționează institute de botanică, de farmaceutică, de silvicultură, horticultură, etc. Grădinile botanice actuale, cu excepția celor cu profil pur instructiv, îndeplinesc sau trebuie să îndeplinească funcții multiple și anume: didactică, cultural-educativă, științifică, igienico-sanitară și cea de conservare a fondului genetic de plante spontane importante din punct de vedere practic și teoretic. Grădina Botanică
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
botanice actuale, cu excepția celor cu profil pur instructiv, îndeplinesc sau trebuie să îndeplinească funcții multiple și anume: didactică, cultural-educativă, științifică, igienico-sanitară și cea de conservare a fondului genetic de plante spontane importante din punct de vedere practic și teoretic. Grădina Botanică " Anastasie Fătu" Iași reprezintă un obiectiv turistic deosebit, dar totodată are funcție didactică, științifică. Existența Grădinii Botanice din Iași are o istorie zbuciumată care a parcurs o perioadă de peste un secol până să ajungă așa cum o vedem și o admirăm
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
didactică, cultural-educativă, științifică, igienico-sanitară și cea de conservare a fondului genetic de plante spontane importante din punct de vedere practic și teoretic. Grădina Botanică " Anastasie Fătu" Iași reprezintă un obiectiv turistic deosebit, dar totodată are funcție didactică, științifică. Existența Grădinii Botanice din Iași are o istorie zbuciumată care a parcurs o perioadă de peste un secol până să ajungă așa cum o vedem și o admirăm astăzi. Alături de alte priorități culturale emanate de vechea capitală a Moldovei, un loc deosebit îl ocupă și
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
o perioadă de peste un secol până să ajungă așa cum o vedem și o admirăm astăzi. Alături de alte priorități culturale emanate de vechea capitală a Moldovei, un loc deosebit îl ocupă și înființarea la Iași, în anul 1856 a primei grădini Botanice din România, de către medicul și naturalistul Anastasie Fătu, mare patriot, filantrop și om de cultură. Amplasată pe un teren cumpărat din fonduri proprii în apropiere de Râpa Galbenă, avea să fie pentru mulți ani, până la moartea marelui cărturar, un important
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
care avea posibilitatea de a studia botanica pe material viu, dar și un mijloc de instrucție și educație pentru toți iubitorii naturii. Iată ce a scris chiar Anastasie Fătu în 1870 în prefața la lucrarea "Enumerațiunea speciilor cultivate în Grădina Botanică din Iași" privind înființarea și scopurile acestei grădini: "Încă din 1856 am pus fundamentele unei Grădini Botanice în orașul Iași. Această instituție, care la început a propășit foarte încet, fiind redusă la propriile mele mijloace, mai târziu a prosperat mai
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
educație pentru toți iubitorii naturii. Iată ce a scris chiar Anastasie Fătu în 1870 în prefața la lucrarea "Enumerațiunea speciilor cultivate în Grădina Botanică din Iași" privind înființarea și scopurile acestei grădini: "Încă din 1856 am pus fundamentele unei Grădini Botanice în orașul Iași. Această instituție, care la început a propășit foarte încet, fiind redusă la propriile mele mijloace, mai târziu a prosperat mai bine, subvenționată fiind de Casa Statului și a Comunei Iașilor..." Prin eforturi financiare proprii susținute cu intermitență
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
de Casa Statului și a Comunei Iașilor..." Prin eforturi financiare proprii susținute cu intermitență de autoritățile publice, grădina lui A. Fătu a durat până la moartea sa, în 1886, după care terenul a fost vândut de urmașii acestuia și tot materialul botanic adunat cu migala de o viață s-a risipit. Despre prima Grădina Botanică din România și întemeietorul ei A. Fătu, ne mai amintesc astăzi denumirea a două străduțe din vecinătatea fostei grădini: Str. Florilor și Str. A. Fătu, aflate în
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
intermitență de autoritățile publice, grădina lui A. Fătu a durat până la moartea sa, în 1886, după care terenul a fost vândut de urmașii acestuia și tot materialul botanic adunat cu migala de o viață s-a risipit. Despre prima Grădina Botanică din România și întemeietorul ei A. Fătu, ne mai amintesc astăzi denumirea a două străduțe din vecinătatea fostei grădini: Str. Florilor și Str. A. Fătu, aflate în apropiere de Râpa Galbenă. Stimulată de interesul manifestat față de grădina lui Fătu, Societatea
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
două străduțe din vecinătatea fostei grădini: Str. Florilor și Str. A. Fătu, aflate în apropiere de Râpa Galbenă. Stimulată de interesul manifestat față de grădina lui Fătu, Societatea de medici și Naturaliști din Iași înființează, în 1873 o a doua Grădină Botanică în jurul sediului acestei societăți, actualmente Muzeul de Istorie Naturală. Sarcina organizării acestei noi grădini este încredințată dr. Dimitrie Brândză, iar fondurile necesare au fost furnizate de societate. În cea mai mare parte, plantele acestei Grădini au fost oferite de A
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]