734 matches
-
("Bos taurus"), denumită și "„bour recreat“" sau "„bour Heck“", este o bovină obținută în Germania, prin selecție artificială, cu intenția de e recrea un bour, pe baza conceptului pre-Darwinian de atavism, în care pot reapărea trăsături primitive. Deoarece bourul ("Bos primigenius") era o rasă dispărută
Vaca Heck () [Corola-website/Science/322456_a_323785]
-
("Bos taurus"), denumită și "„bour recreat“" sau "„bour Heck“", este o bovină obținută în Germania, prin selecție artificială, cu intenția de e recrea un bour, pe baza conceptului pre-Darwinian de atavism, în care pot reapărea trăsături primitive. Deoarece bourul ("Bos primigenius") era o rasă dispărută, ultimul bour în
Vaca Heck () [Corola-website/Science/322456_a_323785]
-
("Bos taurus"), denumită și "„bour recreat“" sau "„bour Heck“", este o bovină obținută în Germania, prin selecție artificială, cu intenția de e recrea un bour, pe baza conceptului pre-Darwinian de atavism, în care pot reapărea trăsături primitive. Deoarece bourul ("Bos primigenius") era o rasă dispărută, ultimul bour în viață înregistrat fiind vânat de braconieri în 1627 în pădurea Jaktorów, din Polonia, doi frați, Heinz și
Vaca Heck () [Corola-website/Science/322456_a_323785]
-
("Bos taurus"), denumită și "„bour recreat“" sau "„bour Heck“", este o bovină obținută în Germania, prin selecție artificială, cu intenția de e recrea un bour, pe baza conceptului pre-Darwinian de atavism, în care pot reapărea trăsături primitive. Deoarece bourul ("Bos primigenius") era o rasă dispărută, ultimul bour în viață înregistrat fiind vânat de braconieri în 1627 în pădurea Jaktorów, din Polonia, doi frați, Heinz și Lutz Heck, directori ai grădinilor zoologice din Berlin și München, au decis în 1921
Vaca Heck () [Corola-website/Science/322456_a_323785]
-
sau "„bour Heck“", este o bovină obținută în Germania, prin selecție artificială, cu intenția de e recrea un bour, pe baza conceptului pre-Darwinian de atavism, în care pot reapărea trăsături primitive. Deoarece bourul ("Bos primigenius") era o rasă dispărută, ultimul bour în viață înregistrat fiind vânat de braconieri în 1627 în pădurea Jaktorów, din Polonia, doi frați, Heinz și Lutz Heck, directori ai grădinilor zoologice din Berlin și München, au decis în 1921 să „recreeze“ rasa. Au pornit de la premisa că
Vaca Heck () [Corola-website/Science/322456_a_323785]
-
pădurea Jaktorów, din Polonia, doi frați, Heinz și Lutz Heck, directori ai grădinilor zoologice din Berlin și München, au decis în 1921 să „recreeze“ rasa. Au pornit de la premisa că vaca domestică sud-asiatică Zebu ("Bos indicus") a apărut prin domesticirea bourului, în Asia Mică, prin anul 7000 îen. Cei doi frați au lansat ipoteza că genele acestui „bou primordial“ se regăsesc răspândite în diverși descendenți. Au ales vite care păstrau cele mai multe caracteristici ale bourului, în special tauri crescuți în Spania și
Vaca Heck () [Corola-website/Science/322456_a_323785]
-
Zebu ("Bos indicus") a apărut prin domesticirea bourului, în Asia Mică, prin anul 7000 îen. Cei doi frați au lansat ipoteza că genele acestui „bou primordial“ se regăsesc răspândite în diverși descendenți. Au ales vite care păstrau cele mai multe caracteristici ale bourului, în special tauri crescuți în Spania și Franța pentru coride, precum și vitele de munte din Corsica, vaca de pe podișurile din Scoția și vaca de stepă din Ungaria, de la care să preia caracteristicile genetice și să le „reasambleze“ într-un animal
Vaca Heck () [Corola-website/Science/322456_a_323785]
-
fost Hermann Göring, care i-a copleșit pe frații Heck cu distincții. Se pare că, de fapt, îl mâna și un gând ascuns: în calitatea sa de "Reichsjägermeister" (maestru de vânătoare a Reichului), îl entuziasma ideea de a putea vâna bouri, activitate care, în Evul Mediu, era rezervată numai regilor. După ce, prin încrucișări succesive, frații Hech au reușit să obțină ca rezultat un animal care avea o asemănare fizică incompletă, dar mulțumitoare, cu vechiul bour, Göring a cerut ca acestă să
Vaca Heck () [Corola-website/Science/322456_a_323785]
-
entuziasma ideea de a putea vâna bouri, activitate care, în Evul Mediu, era rezervată numai regilor. După ce, prin încrucișări succesive, frații Hech au reușit să obțină ca rezultat un animal care avea o asemănare fizică incompletă, dar mulțumitoare, cu vechiul bour, Göring a cerut ca acestă să fie "resălbăticit" în Polonia și Brandenburg. Nici apropierea iminentă a celui de-al Doilea Război Mondial nu a putut să stopeze ambițiile de vânător sportiv ale lui Göring. Când Armata Roșie a ajuns la
Vaca Heck () [Corola-website/Science/322456_a_323785]
-
a celui de-al Doilea Război Mondial nu a putut să stopeze ambițiile de vânător sportiv ale lui Göring. Când Armata Roșie a ajuns la porțile Berlinului, maestrul de vânătoare a Reichului a mers personal la Schorfheide, unde fuseseră duși bouri recreați pentru a trăi în libertate, și i-a împușcat cu mâna lui, pentru ca aceste animale "nobile" să nu cadă în mâna rușilor. Majoritatea vacilor Heck au avut o soartă similară, murind fie ca urmare a bombardamentelor, fie pentru a
Vaca Heck () [Corola-website/Science/322456_a_323785]
-
vacilor Heck au avut o soartă similară, murind fie ca urmare a bombardamentelor, fie pentru a ajunge în farfuriile populației înfometate. Doar o cireadă mică a supraviețuit războiului, și a fost crescută în continuare de entuziaști. Aceștia își numesc vitele "bouri", deși zoologii au declarat ca neștiințifică recreerea unui animal ancestral de către frații Heck. În Franța chiar au fost taxați ca "vite naziste". Taurul Heck are înălțimea minimă la greabăn de 1,6 m iar vaca Heck de minimum 1,4
Vaca Heck () [Corola-website/Science/322456_a_323785]
-
mai mare deât femela. Au o formă caracteristică a coarnelor și le crește o blană de iarnă tipică, care le permite să reziste fără probleme până la temperaturi de -25 °C. În prezent, nimeni nu mai are intenția de a recrea bourul, eforturile concentrându-se pe obținerea de vite robuste, care să poată ocupa în ecosistem locul deținut odinioară de bour, spre a restabili un ecosistem intact. De aceea, în ultima vreme, vaca Heck trăiește un reviriment, în cadrul unor proiecte de protecție
Vaca Heck () [Corola-website/Science/322456_a_323785]
-
le permite să reziste fără probleme până la temperaturi de -25 °C. În prezent, nimeni nu mai are intenția de a recrea bourul, eforturile concentrându-se pe obținerea de vite robuste, care să poată ocupa în ecosistem locul deținut odinioară de bour, spre a restabili un ecosistem intact. De aceea, în ultima vreme, vaca Heck trăiește un reviriment, în cadrul unor proiecte de protecție a mediului, fiind deosebit de bine adaptată stabulației libere. Conform datelor raportate de crescători, în Europa mai există circa 2000
Vaca Heck () [Corola-website/Science/322456_a_323785]
-
lor”. În plus, acești țărani nu s-au supus să-i lucreze boierescul după vechiul obicei. În fapt, situația era și mai gravă, țăranii nesfiindu-se să scoată din pământ sau să sfărâme bolovanii și să taie un stejar cu bour, încercând astfel să modifice vechile hotare ale satului; aceiași țărani vecini își permiteau, în pofida oricăror legi, să vâneze peștele din heleșteul lui Hudici „ziua și noaptea, făr de nici o siială și opreală”, să strice moara și pomii din livada boierului
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
în care s-au înmulțit inițial acești câini este Aquitania, unde s-au semnalat de timpuriu exemplare canine cu craniul uriaș și trup foarte musculos. 67,5-80 cm 60-80 kg 10-12 ani Working Acești câini au fost folosiți la vânătoare (bouri sălbatici, urși, mistreți, lupi), pentru luptele împotriva animalelor sălbatice, în cadrul unor jocuri agreate de public, ca și câine de pază, însoțitor al turmelor și câine de protecție și apărare. Multe exemplare au fost ucise pe timpul Revoluției Franceze (1789-1799), pe motivul
Dog de Bordeaux () [Corola-website/Science/323199_a_324528]
-
poligonal și contraforturi exterioare, înconjoară biserica. În N se află un turn cu drum de strajă din lemn și acoperiș piramidal, care este amplasat în fața zidului. Pe acest turn și pe biserică se poate observa stema Moldovei, un cap de bour cu stea, lună și soare. Un tubernacol în formă de căsuță și fragmente de pictură murală de la începutul secolului al XVI-lea se află pe peretele de N al corului. Altarul tipic cu panouri în relief plat de la sfârșitul secolului
Biserica fortificată din Boian () [Corola-website/Science/326657_a_327986]
-
Paraschiva, sfântă patroana (ocrotitoare) a Moldovei. Naosul bisericii are un caracter defensiv - pereții ei sunt groși și cu ferestre înguste - caracter susținut și de crenelurile din etaj ale turnului. Alăturată este o absida octogonala. Peretele poartă stema Moldovei - cap de bour cu soarele, luna și stelele. În 1885, s-a efectuat o renovare fundamentală a întregii clădiri. Turnul înalt, pătrat, este legat organic cu restul bisericii. În 1908 el a fost acoperit cu un acoperiș nou, în formă de cupola, proiectat
Biserica Sfânta Paraschiva din Liov () [Corola-website/Science/327761_a_329090]
-
Capul de bour este numele filatelic al primelor mărci poștale, rare și originale în executarea sa ale principatului Moldovei din anul 1858 (tipărite între iulie și octombrie), motiv pentru care servește un cap de bour (zimbru sau taur). În același timp, aceste sunt
Cap de bour () [Corola-website/Science/330580_a_331909]
-
Capul de bour este numele filatelic al primelor mărci poștale, rare și originale în executarea sa ale principatului Moldovei din anul 1858 (tipărite între iulie și octombrie), motiv pentru care servește un cap de bour (zimbru sau taur). În același timp, aceste sunt considerate drept primele mărci din România. Din dorința de a-și afirma independenta față de Imperiul Otoman, Principatul Moldovei a decis emiterea unor mărci poștale pe care era prezentată stema țării - capul de
Cap de bour () [Corola-website/Science/330580_a_331909]
-
zimbru sau taur). În același timp, aceste sunt considerate drept primele mărci din România. Din dorința de a-și afirma independenta față de Imperiul Otoman, Principatul Moldovei a decis emiterea unor mărci poștale pe care era prezentată stema țării - capul de bour. Primele mărci poștale ale Principatului Moldovei au fost emise pe 15 iulie 1858. Punerea efectivă în circulație a avut loc însă o săptămână mai târziu, marți 22 iulie 1858, zi în care la Iași au fost francate cu timbre moldovenești
Cap de bour () [Corola-website/Science/330580_a_331909]
-
000 la 108 parale. Din acestea au fost vândute numai 3.691 de exemplare de 27 parale, 4.772 de 54 parale, 709 de 81 parale și 2.580 de 108 parale. Marca poștală reproducea într-un cerc capul de bour, semn heraldic de pe stema Principatului Moldovei, o goarnă poștală, o stea în cinci colțuri, legenda „porto scrisori” scrisă cu litere chilirice și valoarea nominală a timbrului (27, 54, 81 sau 108 parale), amplasată în interiorul buclei de formă eliptică a goarnei
Cap de bour () [Corola-website/Science/330580_a_331909]
-
dimensiunile de 19,5 mm la valorile de 27 și 54 de parale, 19,75 mm la valoarea de 81 parale și 20,25 mm la valoarea de 108 parale. După unii exegeți, gravorul și machetatorul mărcilor poștale „cap de bour”, ar fi fost un francez stabilit la Iași, pe nume Besaignet. După ce a fost introdus tariful poștal unic, a fost emisă o a doua serie de mărci poștale cu „capul de bour” în noiembrie 1858, cu valorile de 5, 40
Cap de bour () [Corola-website/Science/330580_a_331909]
-
exegeți, gravorul și machetatorul mărcilor poștale „cap de bour”, ar fi fost un francez stabilit la Iași, pe nume Besaignet. După ce a fost introdus tariful poștal unic, a fost emisă o a doua serie de mărci poștale cu „capul de bour” în noiembrie 1858, cu valorile de 5, 40 și 80 de parale. Diferențele constau în steaua cu șase colțuri, legenda „porto gazetei” și scrierea cu litere latine a valorii. Forma nu mai este rotundă, ci dreptunghiulară rotunjită ușor la colțuri
Cap de bour () [Corola-website/Science/330580_a_331909]
-
casare. Se estimează că, în prezent, pe piața filatelică nu mai sunt decât 750 de piese. Un control al Curții de Conturi efectuat în luna octombrie 2009 la Muzeul Național Filatelic a relevat faptul că cele 215 timbre „Cap de Bour 1858”, prima emisiune, au fost înlocuite cu falsuri. Alte 660 timbre „Cap de Bour 1858” din a doua emisiune și „Principatele Unite 1862 și 1864” par a fi tot falsuri. Un exemplar al ziarului Zimbrulu și Vulturulu, francat cu opt
Cap de bour () [Corola-website/Science/330580_a_331909]
-
de piese. Un control al Curții de Conturi efectuat în luna octombrie 2009 la Muzeul Național Filatelic a relevat faptul că cele 215 timbre „Cap de Bour 1858”, prima emisiune, au fost înlocuite cu falsuri. Alte 660 timbre „Cap de Bour 1858” din a doua emisiune și „Principatele Unite 1862 și 1864” par a fi tot falsuri. Un exemplar al ziarului Zimbrulu și Vulturulu, francat cu opt mărci poștale „” de 5 parale, din a doua emisiune din 1858, a fost vândut
Cap de bour () [Corola-website/Science/330580_a_331909]