1,285 matches
-
cultivat. Așadar, convertirea vizigoților a fost un succes deplin al comunităților creștine din Spania, a fost rezultatul activității lor energice. 1. Martin din Braga Înainte de Isidor de Sevilia, cea mai însemnată personalitate din Spania a fost Martin de Bracara (astăzi, Braga) care s-a născut în Panonia prin 515, a dus viață de călugăr în Palestina de unde a plecat apoi în Galicia și a devenit stareț al mănăstirii din Dumio în jurul anului 550; este episcop de Bracara între 556 și 580
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
De catehizandis rubidus) al lui Augustin (cf. p. ???), folosește un limbaj simplu presărat cu barbarisme, conform cu auditoriul căruia i se adresa. Aceasta era o modalitate pe care am văzut deja că o practica Cezar de Arles. În 572, conciliul de la Braga scosese în evidență necesitatea de a combate superstițiile care dominau încă satele din regiune (Galicia); mai mult chiar, așa cum au observat cercetătorii, era vorba de o superstiție deosebit de complexă, pentru că, o dată cu invazia suevilor din 420, păgânismul barbar se suprapusese peste
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Pascasius care a tradus Întrebările și răspunsurile Părinților din Egipt (Interrogationes et responsiones Aegyptiorum Patrum). A tradus și Canoanele sinoadelor Sfinților Părinți din Orient și a compus, mai mult ca sigur, protocoalele primului și celui de-al doilea conciliu de la Braga (561 și 572) care circulă sub titlul de Capitula Martini. Martin a scris și poezii (sigur, fără mare valoare) cum ar fi Pentru biserică (In basilica), compusă cu ocazia sfințirii unei biserici închinate Sfântului Martin din Tours, Pentru refectoriu (In
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
basilica), compusă cu ocazia sfințirii unei biserici închinate Sfântului Martin din Tours, Pentru refectoriu (In refectorio) și un Epitaf (Epitaphium), adică șase versuri pentru propriul mormânt din amintita bazilică a Sfântului Martin de la Bracara. BIBLIOGRAFIE Ediții: PL 72; Martino di Braga, Contro le superstizioni. Catechesi al popolo (De correctione rusticorum), ed. M. Naldini BPat 19, Firenze 1991. 2. Leandru din Sevilia Printre scriitorii minori (sau mărunți) din Spania vizigotă îl putem aminti pe Leandru, originar din Cartagena, fratele mai mare al
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
parte, capacitatea sa de a ordona și de a clasifica anticipează deja acele summae medievale, iar cultura sa e mult mai vastă și mai rafinată în comparație cu modestele dovezi lăsate de cei care l-au precedat, inclusiv de acel Martin de Braga care trebuise să-și adapteze omiletica pentru un public ignorant și care se mulțumise să alcătuiască o compilație din maximele lui Seneca. Aceste opere ale lui Isidor nu izvorăsc din nevoia de a face paradă de erudiție și nici din
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
388; Emil Manu, Petre V. Haneș, TR, 1966, 29; M.I. Dragomirescu- Ulmeanu, Petre V. Haneș, VR, 1966, 9; Flora Șuteu, Petre V. Haneș, SCL, 1967, 5; Piru, Varia, I, 309-311; Al. Duțu, „Studii de istorie literară”, VR, 1971, 1; Mircea Braga, „Studii de istorie literară”, TR, 1971, 4; Constantin Marinescu, Interferențe, III, București, 1973, 229-335; Bucur, Istoriografia, 208-210; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 137-138; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 269, passim; Dicț. scriit. rom., II, 482-483. V.D.
HANES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287409_a_288738]
-
Cel din urmă avertisment). După 1950 s-a dedicat traducerilor de proză, dintre care unele, precum Germinal de Émile Zola și Jean-Christophe de Romain Rolland, au cunoscut numeroase ediții. SCRIERI: Omul și umbra, București, 1946; ed. îngr. și pref. Mircea Braga, Cluj-Napoca, 1975. Traduceri: Vera Panova, Crujiliha, pref. Petre Solomon, București, 1949 (în colaborare cu M. Baras); Huan Ai, Deceniul furtunos, București, 1952 (în colaborare cu Valeria Popescu); L.N. Tolstoi, Teatru, București, 1953 (în colaborare cu Al. Kirițescu, Ada Petrari și
LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287775_a_289104]
-
Orientări în veac”, „Athenaeum”, 1937, 2; Al. Dima, Fenomenul românesc sub noi priviri critice, Craiova, 1938, 21-24; Predescu, Encicl., 743; Călinescu, Ist. lit. (1941), 831, Ist. lit. (1982), 915; Papadima, Creatorii, 93-104; Murărașu, Ist. lit., 409-410; Micu, „Gândirea”, 978-979; Mircea Braga, Recursul la tradiție, Cluj-Napoca, 1987, 104-105; Tudor Teodorescu-Braniște, Între presă și literatură, II, București, 1989, 125-130; Z. Ornea, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească, București, 1996, 28-29, passim; Mihail Sebastian, Jurnal, îngr. Gabriela Omăt, pref. L. Volovici, București, 1997, 37-38. C.H.
ROSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289383_a_290712]
-
în traducere, o convorbire cu importanți critici literari de peste Ocean, intitulată Gramatica discursului critic american. În sfera istoriei culturii sunt furnizate informații asupra începuturilor Tipografiei Arhidiecezane de la Sibiu. Compartimentul de beletristică e reprezentat prin versuri de Mircea Ivănescu și Rodica Braga, un fragment din romanul Lupul și Catedrala de I. D. Sîrbu, pagini memorialistice de Titu Popescu. Se alătură câteva tălmăciri din creația poetei americane Judith Viorst (în românește de D. Ciocoi-Pop), dar și versiuni în engleză din Mihai Eminescu. În deschiderea
SAECULUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289426_a_290755]
-
1990, 3; Cornel Ungureanu, Creangă al sărbătorilor, O, 1990, 3; Virgil Cândea, Viziuni ale Daciei arhaice în perspectiva istoriei ideilor, VR, 1990, 2; Florin Mihăescu, Vasile Lovinescu, ST, 1992, 1; Romanița Constantinescu, Străfulgerați de priviri feline, RL, 1992, 27; Mircea Braga, Pe pragul criticii, Cluj-Napoca, 1992, 99-103; Maria Genescu, Ivan Turbincă: o interpretare ezoterică, RL, 1993, 7; Cornel Ungureanu, Vasile Lovinescu și tradiția hermeneutică, O, 1993, 9; Simona Sora, Logica lui „hop-de-o parte”, RL, 1993, 17; Elisabeta Lăsconi, „Literatura de sertar
LOVINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287855_a_289184]
-
recenzii, respectând totdeauna, conform tradiției, baremurile ridicate ale unei reviste format carte. Despre o serie de cărți de proză, poezie, critică, teatru s-au scris articole de interpretare și în afara rubricilor, beneficiind de cele mai diverse semnături: Nicolae Balotă, Mircea Braga, Domițian Cesereanu, Alexandru Duțu, Radu Enescu, V. Fanache, Ion Lungu, Adrian Marino, Dumitru Micu, George Munteanu, Mircea Muthu, Mircea Popa, Cornel Regman, Adrian Popescu, Valentin Tașcu, Teodor Tihan, Mircea Tomuș, Eugen Uricaru, D. Vatamaniuc, Ion Vlad, Mircea Zaciu, H. Zalis
STEAUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289896_a_291225]
-
fost implicați chiar și regii: regele Sesebut, de pildă, a fost un scriitor și un poet destul de cultivat. Prin urmare, convertirea vizigoților a fost un succes deplin al comunităților creștine din Spania și rezultatul activității lor energice. 1. Martin de Braga înainte de Isidor de Sevilia, cea mai însemnată personalitate din Spania a fost Martin de Bracara (astăzi Braga), care s-a născut în Panonia prin 515, a dus o viață de călugăr în Palestina, a plecat apoi în Galicia și a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cultivat. Prin urmare, convertirea vizigoților a fost un succes deplin al comunităților creștine din Spania și rezultatul activității lor energice. 1. Martin de Braga înainte de Isidor de Sevilia, cea mai însemnată personalitate din Spania a fost Martin de Bracara (astăzi Braga), care s-a născut în Panonia prin 515, a dus o viață de călugăr în Palestina, a plecat apoi în Galicia și a devenit stareț al mănăstirii din Dumio în jurul anului 550; este episcop de Bracara între 556 și 580
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
catehizandis rubidus) al lui Augustin (cf. p. 000), folosește un limbaj simplu, presărat cu barbarisme, conform cu auditoriul căruia i se adresa. Aceasta era o modalitate pe care am văzut că o folosea și Cezar de Arles. în 572, conciliul de la Braga sublinia necesitatea de a combate superstițiile care predominau încă în satele din Galicia; mai mult chiar, așa cum au observat cercetătorii, era vorba de o superstiție deosebit de complexă, pentru că, o dată cu invazia suabilor din 420, păgînismul barbar se suprapusese păgînismului local, refractar
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
care a tradus întrebările și răspunsurile Părinților din Egipt (Interrogationes et responsiones Aegyptiorum Patrum). A tradus și Canoanele sinoadelor Sfinților Părinți din Orient și a compus, mai mult ca sigur, protocoalele primului și ale celui de-al doilea conciliu de la Braga (561 și 572), care circulă sub titlul Capitula Martini. Martin a scris și poezii (fără mare valoare), cum ar fi Pentru biserică (In basilica), compusă cu ocazia sfințirii unei biserici închinate Sfîntului Martin din Tours, Pentru refectoriu (In refectorio) și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Pentru biserică (In basilica), compusă cu ocazia sfințirii unei biserici închinate Sfîntului Martin din Tours, Pentru refectoriu (In refectorio) și un Epitaf (Epitaphium), șase versuri pentru propriul mormînt din bazilica Sfîntului Martin de la Bracara. Bibliografie. Ediții: PL 72; Martino di Braga, Contro le superstizioni. Catechesi al popolo (De correctione rusticorum), ediție îngrijită de M. Naldini, BPat 19, Firenze, 1991. 2. Leandru din Sevilia Printre scriitorii minori din Spania vizigotă îl putem aminti pe Leandru, originar din Cartagina, fratele mai mare al
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de altă parte, capacitatea sa de a ordona și de a clasifica anticipează acele summae medievale, iar cultura sa e mult mai vastă și mai rafinată în comparație cu modestele dovezi lăsate de cei care l-au precedat, inclusiv de Martin de Braga, care trebuise să-și adapteze omiletica pentru un public ignorant și se limitase să alcătuiască o compilație din maximele lui Seneca. Aceste opere ale lui Isidor nu izvorăsc din nevoia de a face paradă de erudiție și nici din dorința
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Filimon, Întrebări și răspunsuri, CNP, 1999, 9-10; Dan C. Mihăilescu, Grația libertății, „22”, 2000, 6; Dicț. esențial, 810-815; Micu, Ist. lit., 786; Mihai Șora - sub semnul tinereții fără vârstă, „22”, 2001, 9 (semnează Stelian Tănase, Geo Șerban, Alexandru Paleologu); Corin Braga, Mihai Șora - un existențialist român, APF, 2001, 7-8; Gheorghe Grigurcu, Un maiorescian: Mihai Șora, VR, 2001, 11; Cătălin Ghiță, Filosoful și memoria sa afectivă, APF, 2001, 11; Cristian Preda, Doi liberali dezamăgiți, „22”, 2001, 49; Adrian Marino, România viitoare, „22
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
Ciopraga, Mihail Sadoveanu. Fascinația tiparelor originare, București, 1981; Ion Vlad, Cărțile lui Mihail Sadoveanu, Cluj-Napoca, 1981; Păcurariu, Scriitori, I, 173-186; Piru, Ist. lit., 201-215; Ion Istrate, Dimensiunile epice ale amintirii în romanele târgurilor de provincie la Mihail Sadoveanu, DFC, 62-88; Braga, Ist. lit., 92-112; Cheie-Pantea, Palingeneza, 85-105; Fănuș Băileșteanu, Eseuri, București, 1982, 96-143; Andrei Brezianu, Translații, Cluj-Napoca, 1982, 108-120; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Itinerarii prin cultură, București, 1982, 64-89; Marcea, Varietăți, 117-131; Popa, Competență, 137-141; Raicu, Calea de acces, 47-134; Săndulescu, Portrete, 213-218
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
care îl ridicaseră în scaun („Că nu trecu vreme multă, ci au venit la cruzie de un tăiat pă mulți boiari” - Cronica Bălenilor), făcându-i să-l reclame turcilor (prin Aloisio Gritti) că nutrește gânduri de rebeliunea împotriva lor. Cum „Braga voievod”(i se spunea așa după numele lui Neagu Braga, unchiul său după mamă) reacționează ( câteva zeci de răzvrătiți” - între 75 și 184 - sunt mutilați - „le-a tăiat amândouă urechile și nasurile și le-au scos amândoi ochii” -, torturați și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ci au venit la cruzie de un tăiat pă mulți boiari” - Cronica Bălenilor), făcându-i să-l reclame turcilor (prin Aloisio Gritti) că nutrește gânduri de rebeliunea împotriva lor. Cum „Braga voievod”(i se spunea așa după numele lui Neagu Braga, unchiul său după mamă) reacționează ( câteva zeci de răzvrătiți” - între 75 și 184 - sunt mutilați - „le-a tăiat amândouă urechile și nasurile și le-au scos amândoi ochii” -, torturați și apoi omorâți), având de gând să o țină tot așa
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Simuț, Diferența, 142-145; Ciobanu, Opera, 236-240; Gheorghiu, Reflexe, 22-28; Manolescu, Arca, III, 233-241; Laurențiu Ulici, Confort Procust, București, 1983, 209-211; Liviu Petrescu, Roman și intertextualitate, ST, 1984, 12; Manea, Contur, 53-56; Titel, Cehov, 187-190; Condurache, Portret, 23-25; Iorgulescu, Prezent, 219-221; Braga, Sensul, 173-178; Cristea, Fereastra, 251-257; Holban, Profiluri, 287-298; Rotaru, O ist., III, 843-850; Regman, De la imperfect, 71-83; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 114-121; Holban, Literatura, 163-166; Simion, Scriitori, IV, 292-326; I. Negoițescu, Mircea Horia Simionescu, F, 1992, 10; Cristea, A scrie
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
Imperiul și restul lumii, VR, 1984, 3; Moraru, Textul, 231-233; Titel, Cehov, 190-193; Liviu Petrescu, De la un labirint la altul, TR, 1985, 50; Gheorghe Glodeanu, Mirajul povestirii, VTRA, 1986, 2; Al. Dobrescu, „De-a lungul fluviului”, CL, 1986, 21; Corin Braga, „De-a lungul fluviului”, TR, 1986, 36; Vasile Chifor, Fascinația povestirii, VR, 1987, 1; Holban, Profiluri, 398-401; Mircea Popa, Ferestrele realului, LCF, 1989, 9; Marian Papahagi, Cartea ca o oglindă, TR, 1989, 10; Ioan Holban, Oglinda mincinoasă, CRC, 1989, 11
SAVU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
Bojer, Fascinația minciunii. Foamea cea mare, București, 1969 (în colaborare cu Maria-Alice Botez); Jan Potocki, Manuscrisul de la Saragosa, pref. trad., București, 1971. Repere bibliografice: B. Elvin, „Boieri și țărani”, GL, 1955, 28; Z. Ornea, „Cezar Dragoman”, GL, 1958, 5; Mircea Braga, „Cezar Dragoman”, ST, 1958, 3; Al. Ruja, „Uciderea pruncilor”, O, 1966, 7; Magdalena Popescu, „Cercul”, RL, 1968, 11; Georgeta Horodincă, Cercul infinit, RL, 1969, 11, 12; Mircea Iorgulescu, „Noaptea speranțelor”, LCF, 1974, 3; Ștefan Borbély, „Impostorul”, VTRA, 1978, 5; Elena
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
Transilvania» își va face din valorificarea creației intelectuale, culturale, literare și artistice sibiene axa de bază a activității sale”). În acest sens, colaboratorii vor fi selectați mai ales dintre scriitorii sibieni, prezenți mai mult sau mai puțin constant fiind Mircea Braga, Eugen Onu, Ilie Guțan, G. Nistor, Pamfil Matei, Georg Scherg, Maria Fanache, Constantin Noica (rareori), Mircea Ivănescu, Rodica Braga, Mira Preda, D. Ciurezu, Ion Mircea ș.a. Totuși, orientarea localistă e contrabalansată prin cooptarea unor scriitori din afara Sibiului, cum ar fi
TRANSILVANIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290241_a_291570]