3,109 matches
-
Târg de carte literatură pentru copii. Ora 14:00 Masa de prânz Vineri, 23 mai 2014,Orele 10:30 : la Centrul Cultural ,,Aurel Stroe”, Bușteni, Bd. Libertății nr. 93 Festivitatea de premiere; Program literar-artistic susținut de elevii din școlile din Bușteni, împrejurimi și din țară Lansare de carte; Târg de carte literatură pentru copii; Impresii de la Festival; Închiderea ediției a V-a a Festivalului. Criterii de participare Festivalul Național de Literatură pentru copii și tineret Cezar Petrescu, Bușteni - ediția a V-
FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ PENTRU COPII ŞI TINERET CEZAR PETRESCU, BUŞTENI [Corola-blog/BlogPost/350730_a_352059]
-
din școlile din Bușteni, împrejurimi și din țară Lansare de carte; Târg de carte literatură pentru copii; Impresii de la Festival; Închiderea ediției a V-a a Festivalului. Criterii de participare Festivalul Național de Literatură pentru copii și tineret Cezar Petrescu, Bușteni - ediția a V-a, 21 - 23 mai 2014, organizat de Filiala București Literatură pentru copii și tineret (președinte Victor Gh. Stan) a Uniunii Scriitorilor din România în colaborare cu Muzeul Cezar Petrescu din Bușteni (director Ilinca Grigorescu). În cadrul festivalului sunt
FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ PENTRU COPII ŞI TINERET CEZAR PETRESCU, BUŞTENI [Corola-blog/BlogPost/350730_a_352059]
-
pentru copii și tineret Cezar Petrescu, Bușteni - ediția a V-a, 21 - 23 mai 2014, organizat de Filiala București Literatură pentru copii și tineret (președinte Victor Gh. Stan) a Uniunii Scriitorilor din România în colaborare cu Muzeul Cezar Petrescu din Bușteni (director Ilinca Grigorescu). În cadrul festivalului sunt două concursuri, cu premii: Mircea Sântimbreanu (clasele IV-VIII) și Cezar Petrescu (clasele IX-XII), la care să poată participa cât mai mulți elevi din școlile din țară. Lucrările elevilor să fie trimise prin poștă, în
FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ PENTRU COPII ŞI TINERET CEZAR PETRESCU, BUŞTENI [Corola-blog/BlogPost/350730_a_352059]
-
mai mulți elevi din școlile din țară. Lucrările elevilor să fie trimise prin poștă, în dublu exemplar, în caractere românești, în timp util, pentru a putea fi jurizate, prin poștă, pe adresa: Muzeul Cezar Petrescu str. Tudor Vladimirescu nr. 1,Bușteni, jud. Prahova, cu mențiunea,,PENTRU CONCURS". Fiecare elev să participe cu 2 (două) poezii. Ele să cuprindă: numele autorului (elevului), clasa, Școala, localitatea, numele prof. coordonator și adresa elevului unde poate fi trimis rezultatul concursului. Referință Bibliografică: Festivalul Național de
FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ PENTRU COPII ŞI TINERET CEZAR PETRESCU, BUŞTENI [Corola-blog/BlogPost/350730_a_352059]
-
elev să participe cu 2 (două) poezii. Ele să cuprindă: numele autorului (elevului), clasa, Școala, localitatea, numele prof. coordonator și adresa elevului unde poate fi trimis rezultatul concursului. Referință Bibliografică: Festivalul Național de Literatură pentru copii și tineret Cezar Petrescu, Bușteni - ediția a V-a / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1231, Anul IV, 15 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elisabeta Iosif : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ PENTRU COPII ŞI TINERET CEZAR PETRESCU, BUŞTENI [Corola-blog/BlogPost/350730_a_352059]
-
luminișul se povârnea brusc, de sub stratul de pământ lutos ieșind la iveală mai multe praguri de stâncă. O pasăre de noapte îl făcuse să tresară, fâlfâind moale din aripi deasupra, la mică înălțime. Se așezase într-o margine, pe un buștean prăvălit cine știe de când, năpădit de ierburi, și așteptase. Își scosese de sub pufoaică pușca veche, punându-și-o liniștit pe genunchi. Nici două ore, hm, nu e mult, murmurase consultându-și ceasul, pentru un om în starea lui ... Suferise un
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
mințile în cap, piciorul pe aici nu-l mai pui. Nici măcar s-o urci pe nebuna de soră-ta pe drumul ăsta în sus, și își ridicase ochii holbați spre dealul cimitirului. Deși nu se așezase de multă vreme pe bușteanul vechi, simțise frigul dimineții pătrunzându-l prin pufoaica veche. Cămașa dedesubt îi era leoarcă de transpirație. Curând, frisoane începuseră să-l ia în răstimpuri. I se părea că așteaptă de o veșnicie. Peste coroanele copacilor dinspre răsărit începuse să mijească
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
pândă, ajunsese să distingă și să deosebească urmele, apoi să descopere ascunzătorile vânatului ca nimeni altul dintre consăteni. Dar pentru asta trebuia să fii viguros și, mai ales, să ai inimă și plămâni de oțel ... De mult o fi zăcând bușteanul ăsta aici? se întrebase ca să-i mai treacă timpul. Când fusese ultima oară pe Negre, cu puțin înainte de a lua drumul Vestului, parcă nu-l văzuse. Era al naibii de gros, să te chinui să tai un asemenea copac și apoi să
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
suspinase iarăși, șuvoaie de aburi ieșindu-i, după adânca inspirație, pe nări. Un trosnet de vreasc din desiș, abia auzit, îl făcuse să tresară. Om sau animal? se întrebase, ca de obicei, instantaneu. Stătuse în încordată așteptare, aproape una cu bușteanul, a cărui răceală o simțea strecurându-i-se tot mai adânc în trup. Degetele i se crispaseră instinctiv pe armă, în timp ce capul prinsese să i se rotească, cu încetineală de melc în direcția zgomotului suspect. Își simțea bătăile inimii urcându
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
un corp greu se auzise căzând. Apoi liniștea se reinstalase în poiană, întreruptă câteva clipe de țipetele tânguitoare ale păsării de noapte ce se înălța cu bătăi grăbite de aripi în văzduh. Se opintise gemând, abia putându-se ridica de pe bușteanul acoperit de brumă. Pe liziera poienii, sub lăstărișul frânt, descoperise un trup răsturnat cu fața în sus. Îi luminase chipul cu lanterna. Era Berni. Umărul stâng începuse să-l doară și pe sub pufoaică își simțea cămașa, rece ca gheața până
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
4. George Peagu (București) - Cu capră prin București; C. ERUDIT 1. Adina Voica Sorohan (Sebeș, Albă) - Textul liric (abordare transdisciplinară) - nivel liceal; D. EXEGESIS 1. Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea) - Dincolo de vitralii (eseistica literară); E. FANTASY 1. Petru I. Szabό (Bușteni, Prahova) - Misiune printre stele (jurnal SF); F. LIRIK 1. Andreea Maria-Dănilă (Șugag, Albă) - Femeia de zăpadă; 2. Ionel Marin (Focșani, Vrancea) - Picături de timp; 3. Speranța Miron (Galați) - Gleznă Timpului; 4. Emil Druncea (Fetești, Ialomița) - Insula de cuvinte; 5. Gheorghe
STROPI DE SENIN (CATRENE UMORISTICE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358866_a_360195]
-
4. George Peagu (București) - Cu capră prin București; C. ERUDIT 1. Adina Voica Sorohan (Sebeș, Albă) - Textul liric (abordare transdisciplinară) - nivel liceal; D. EXEGESIS 1. Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea) - Dincolo de vitralii (eseistica literară); E. FANTASY 1. Petru I. Szabό (Bușteni, Prahova) - Misiune printre stele (jurnal SF); F. LIRIK 1. Andreea Maria-Dănilă (Șugag, Albă) - Femeia de zăpadă; 2. Ionel Marin (Focșani, Vrancea) - Picături de timp; 3. Speranța Miron (Galați) - Gleznă Timpului; 4. Emil Druncea (Fetești, Ialomița) - Insula de cuvinte; 5. Gheorghe
BLUE IN VITRO (POEME) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358865_a_360194]
-
a adus pălăria care-i sărise de pe cap și, lund o nuia din grămada de lemne, se chiti să-l ciomăgească pe bietul câine care schelălăia ca și conul Pandelică. - Să te ia dracu de potaie nenorocită!... Toată noaptea dormi buștean și acum te găsi vrednicia, jigodie!?... și a aruncat bățul spre Corbe, cu atâta ură, că jurai că Naie era pornit să-și omoare câinele. Îi aduse pălăria boierului și cu un glas umil, că abia i se înțelegeau vorbele
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
Iacob, viceprețedinte: Daniela Popescu, Crina Bocșan, Mihaela Varga, secretar general: Iurie Maxim. Ea și-a extins gradul de implicare după cum urmează: 1998 : Participarea delegației FRACCU la Congresul de la Ekaterinenburg al FMACU. 1999 : FRACCU dobândește personalitate juridică. 2001 : FRACCU organizează la Bușteni Congresul de constituire al Federației Europene a Asociațiilor, Cluburilor și Centrelor pentru UNESCO (FEACU) cu 16 membri fondatori reprezentând federații naționale din state că Franța, Italia, Spania, Bielorusia, Rusia, Armenia, Grecia, Cipru, Bulgaria etc. Primul sediu al FEACU, timp de
ÎNTÂLNIRE LA PALAT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359377_a_360706]
-
Iacob, viceprețedinte: Daniela Popescu, Crina Bocșan, Mihaela Varga, secretar general: Iurie Maxim. Ea și-a extins gradul de implicare după cum urmează: 1998 : Participarea delegației FRACCU la Congresul de la Ekaterinenburg al FMACU. 1999 : FRACCU dobândește personalitate juridică. 2001 : FRACCU organizează la Bușteni Congresul de constituire al Federației Europene a Asociațiilor, Cluburilor și Centrelor pentru UNESCO (FEACU) cu 16 membri fondatori reprezentând federații naționale din state că Franța, Italia, Spania, Bielorusia, Rusia, Armenia, Grecia, Cipru, Bulgaria etc. Primul sediu al FEACU, timp de
ÎNTÂLNIRE LA PALAT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359377_a_360706]
-
din cană necontrolat precum duhul din lampa lui Aladin. Cana e decorată cu motive de iarnă și avem voie s-o luăm cu noi acasă. Mâncăm un cârnat la botul calului, într-una din cele cinci piețe cu căsuțe din bușteni de lemn, răsărite în oraș ca niște sate de iarnă de pe felicitările copilăriei. Cârnatul îl primim din mâinile unui slovac inimos care își laudă marfa pe bună dreptate. Carnea proaspătă mustește de sevă și are gust ca de la porcul de
CRĂCIUN VIENEZ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359492_a_360821]
-
și vorbă-mpleticită, ce să mai zic... Se ciondăneau din te miri ce, de pe când fuseseră cuplați (și cu plată!) pe vremuri, în echipa de lucrători forestieri de pe Valea Dâmbovișei și pe Valea Râușorului, la Măra. Niță, cu clupa de cubat buștenii, ales de burjuii Costică Teodorescu și Ilie Băjan c-avea, se lăuda el, când puneau de-o „acioală”, mai multă „glagorie”... Asta, în timp ce Panacoadă lustruia cu „bătăi și bășici” la mâini coada toporului, cârligul și țapina, că era mai vânjos
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
ultima clipă a vieții. Nicușor copilul lui cel mai mic al lui Mache a terminat liceul, cu note mari. După ce și-a dat bacalaureatul, a dat curs invitației unui coleg de clasă, pentru a petrece câteva zile împreună în stațiunea Bușteni, unde era stabilită familia lui. Aici, zilnic făceau câte un traseu prin munții Bucegi. Într-o zi mai călduroasă, după un traseu mai lung au ajuns la o cabană, unde, înfierbântat, Nicușor a băut câteva beri mai reci.S-au
MOȘ MACHE ..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360484_a_361813]
-
de apus și un vânt ușor de seară, cam rece, cum este de obicei la munte, a început să sufle. Nicușor a observat că începe să tremure. Nu luaseră cu ei haine groase, așa că a tremurat până au ajuns în Bușteni. Ziua următoare Nicușor a început să tușească și a continuat să tușească până a ajuns acasă. Tusea a devenit tot mai rebelă, sâcâitoare și seacă. Mache a hotărât să meargă cu el la doctor. La consult doctorul i-a spus
MOȘ MACHE ..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360484_a_361813]
-
cred eu. Mai ales că aceasta pasiune mi-a fost potențata și de faptul că dascălul meu de limba română, în ciuda tuturor intervențiilor, ținea să mă trimită numai pe mine în taberele redactorilor de reviste școlare. La prima tabăra de la Bușteni, din vara anului 1971, l-am întâlnit pe Matei Vișniec, coleg de generație, cu care m-am întâlnit apoi, în 2006 la Paris, evocând momentul. Tot acolo la Bușteni, am avut întâlnire cu poeții Adrian Păunescu și soția sa Constanța
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
mine în taberele redactorilor de reviste școlare. La prima tabăra de la Bușteni, din vara anului 1971, l-am întâlnit pe Matei Vișniec, coleg de generație, cu care m-am întâlnit apoi, în 2006 la Paris, evocând momentul. Tot acolo la Bușteni, am avut întâlnire cu poeții Adrian Păunescu și soția sa Constanța Buzea, apoi cu Mircea Dinescu. Omul providențial al elevilor care scriau era profesorul Tudor Opriș de la Liceul „Gheorghe Lazăr” de lângă parcul Cișmigiu din București. El m-a publicat și
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
un clasic (încă) în viață, având în vedere că figurez în „Istoria dramaturgiei romanești” a lui Mircea Ghitulescu, alături de fostul meu coleg de tabără de creație literară Matei Vișniec. În 1971 ne-am întâlnit în tabăra de creație literară de la Bușteni, acum ne întâlnim într-o Istorie! Ca să vezi ce e viața... George ROCA: Ce v-a determinat să scrieți mai mult literatura cu specific istoric? Vă plac „vremurile trecute”, sunteți un paseist, sau nu vă încântă viața modernă, viața de
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
de angajare. De-a doua zi, am și venit voios la muncă. Numai după două zile am constatat că nu-i chiar așa o joacă să lucrezi într-o fabrică la scânduri. Trebuia să deservim un gater de debitare a buștenilor, să cărăm la o movilă șpraițurile de lemn, să punem scândurile pe vagonete și să le ducem spre niște depozite, să le stivuim frumos. Adică trebuia să muncim. Pentru cei care lucrau de-o viață la fabrică, nu era mare
DOUĂ SĂPTĂMÂNI LA FABRICĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360119_a_361448]
-
sus. Alături de cele enunțate, mai există și alte firme a căror pondere umană nu este foarte mare, dar contribuie prin impozitele și taxele plătite, la consolidarea veniturilor localității:o societate privată cu capital românesc, cu activitate de fasonat și debitat bușteni, o microîntreprindere pentru fabricarea unor produse din sticlă albă și colorată, care livrează atât pe piața internă cât și externă, trei asociații agricole, o stație de sortare a produselor de balastieră (până în jurul anului 2000, aceasta deservea fosta Întreprindere de
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
sol latin, tc. dogmak cu daga, soare în cercheza. Lat. nasco a pierdut pe g inițial. Să se observe că termenul craca fundamental în Crăciun e în legătură cu soarele, cercul, roată, cârci, cârcel, disc cum am arătat. Craca, bat, ramura, creangă, buștean, ard, ele sunt în relație cu soarele fiindcă cresc și pentru că sunt rotunde în circumferință, orice craca, buștean retezat are cercuri concentrice după care se numără anii. În toate limbile cuvintele pentru craca, ramura derivă de la ”soare”. Căutați pe Google
ETIMOLOGIA CUVANTULUI CRACIUN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359976_a_361305]