1,242 matches
-
hîd (4); înfățișare (4); lucru (4); nedorit (4); nefericit (4); neplăcere (4); respingere (4); aspect (3); chip (3); cîine (3); diferit (3); dizgrațios (3); față (3); inestetic (3); întuneric (3); minciună (3); persoană (3); slut (3); suflet (3); urît (3); bube (2); cal (2); coșmar (2); copil (2); dispreț (2); faptă (2); fioros (2); frig (2); grețos (2); hîtru (2); iubit (2); înfricoșător (2); jegos (2); miros (2); nasol (2); nefrumos (2); neînțeles (2); nevăzut (2); obicei (2); oglindă (2); posomorît
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de tot (2); trăsătură (2); trist (2); tristețe (2); adevăr; albicios; doar altfel; alții; Anca Zăvoranu; antipatic; antipatie; antisocial; arătare; artistic; ascuns; asimetric; asimetrie; aspect nepotrivit; baba cloanța; babă; babuin; bas; bărbat; bătrîn; bătrînă; bătrîni; bestia; bestial; bestie; bolnav; brad; bubă; bun; calvar; cap; caracteristică; caraghios; caricaturi; căpcăun; ce ești; chin; chipeș; ciment; cioplit; cîmp; coleg; complex; copilul; coș; coșuri; criticat; curiozitate; cuvînt; defecte; deficiență; deformat; degustare; depresie; desen; dezagreabil; dezgustat; dezinteres; diavol; disprețuitor; divers; drac; drumul; el; element; ereditate; estetica
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
chiar prost cum cred unii. Nu. Nu-i adevărat. Și nici că s-a făcut mare pentru că a creat lumea. Fals! El era mare și înaintea celor șase zile. Ba chiar mai mare. Dar, din păcate, mult prea mare. Și buba era că despre asta nu știa decît el! Or, asta era, așa, o chestie în sine! Așa, ca să fii mare! Dar pentru ce și pentru cine și față de cine să fii mare?! Ei, și atunci bătrînul, ca să-și poată însuși
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
în casa mea și fac ce vreau! Vecin 1: Da' bineînțeles, faceți ce vreți... dar în limitele regulamentului de bloc. Și-apoi, ca să trecem la punctul trei, vecine, eu îți spun cu multă prietenie, crede-mă, dumneata, și aici e buba, nu mai ești demult stăpîn în casa asta. Adevărat? Ești, ce-i drept, un om cu destule merite, recunoscute de toată lumea, dar în casă ai cam eșuat... Mihai: (vexat, strîmtorat) Da... se poate... Și ce-i cu asta? În familie
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
funcția de gropar șef adjunct... și mă transferă la dezhumări... Asta e. Costache: Eu îl înțeleg pe preot. Ce putea să răspundă la întrebările voastre! Nici nu ne cunoaște măcar... Octav:...Și nici noi pe el... Costache: Da... asta-i buba...! Groparul: Și încă ce bubă...! Octav: Și cîte bube mai sînt... Groparul:...Și toate nesparte... Octav: Na, că vorbim în metafore...! Na, că ne-a prins frica! Costache: Ba eu știu despre ce vorbiți voi... Numai că... Octav: Și eu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
și mă transferă la dezhumări... Asta e. Costache: Eu îl înțeleg pe preot. Ce putea să răspundă la întrebările voastre! Nici nu ne cunoaște măcar... Octav:...Și nici noi pe el... Costache: Da... asta-i buba...! Groparul: Și încă ce bubă...! Octav: Și cîte bube mai sînt... Groparul:...Și toate nesparte... Octav: Na, că vorbim în metafore...! Na, că ne-a prins frica! Costache: Ba eu știu despre ce vorbiți voi... Numai că... Octav: Și eu știu ce vrei să spui
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
dezhumări... Asta e. Costache: Eu îl înțeleg pe preot. Ce putea să răspundă la întrebările voastre! Nici nu ne cunoaște măcar... Octav:...Și nici noi pe el... Costache: Da... asta-i buba...! Groparul: Și încă ce bubă...! Octav: Și cîte bube mai sînt... Groparul:...Și toate nesparte... Octav: Na, că vorbim în metafore...! Na, că ne-a prins frica! Costache: Ba eu știu despre ce vorbiți voi... Numai că... Octav: Și eu știu ce vrei să spui tu... Că nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
incompetență, oleacă de etc.; și este și nu și e normal să se întîmple ce se întîmplă pentru că brambureala asta este mai scurtă sau mai lungă, e mai "așa" sau mai "altfel" în funcție de cine-o face și-o desface. Octav: Bubă ochită, bubă spartă! Groparule, fii atent la mirosuri! Groparul: Eh, oleacă de duhoare de adevăr nu strică... Costache: (după o pauză) Și cine ar trebui să facă tranziția asta? Octav: În orice caz nu cei care o fac. Costache: Bine
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de etc.; și este și nu și e normal să se întîmple ce se întîmplă pentru că brambureala asta este mai scurtă sau mai lungă, e mai "așa" sau mai "altfel" în funcție de cine-o face și-o desface. Octav: Bubă ochită, bubă spartă! Groparule, fii atent la mirosuri! Groparul: Eh, oleacă de duhoare de adevăr nu strică... Costache: (după o pauză) Și cine ar trebui să facă tranziția asta? Octav: În orice caz nu cei care o fac. Costache: Bine, bine, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cărbune "pentru a înturna somnul copilului nou-născut" 291. Tot pentru "recâștigarea odihnei" copilului nou-născut, în Transilvania, se înfundă hornul (când nu e foc) cu hainele copilului și sub pernă i se pune o piatră. 292 Pentru a-l vindeca de "bube dulci", mamele pun copilul pe vatră și-l ung cu puțină balegă de vacă, rostind un descântec ce se face doar miercurea și vinerea, "pe nespălate": S-a sculat Sfânta Miercuri / De dimineață / Și-a pus masă / De mătasă / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pun copilul pe vatră și-l ung cu puțină balegă de vacă, rostind un descântec ce se face doar miercurea și vinerea, "pe nespălate": S-a sculat Sfânta Miercuri / De dimineață / Și-a pus masă / De mătasă / Și pe toate bubele le chemase, / Iar pe bubele mici nu le chemase / Și ele se mânia / Rădăcina li se usca / Și din vârf se pomila (ofilea)" 293. Tunderea copilului trebuie să se facă "în dreptul soarelui" și "într-o zi luminoasă, într-o zi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-l ung cu puțină balegă de vacă, rostind un descântec ce se face doar miercurea și vinerea, "pe nespălate": S-a sculat Sfânta Miercuri / De dimineață / Și-a pus masă / De mătasă / Și pe toate bubele le chemase, / Iar pe bubele mici nu le chemase / Și ele se mânia / Rădăcina li se usca / Și din vârf se pomila (ofilea)" 293. Tunderea copilului trebuie să se facă "în dreptul soarelui" și "într-o zi luminoasă, într-o zi cu soare" pentru ca toată viața
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
născut Hristos. Joia este o zi fastă, dar nu se începe nimic nou, se pot face descântece, mai ales descântece "de dragoste". Vinerea, considerată zi sfântă, este ținută cu strășnicie de femei: ele nu cos și nu coc, de teama bubelor și ca să nu împungă cu acul în ochii Sfinte Vineri; nu spală rufe, nu fac leșie, nu torc, nu scot gunoiul din casă, nu zolesc, nu opăresc de teamă ca Sfânta Vineri să nu le apară noaptea în vis ca să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
zburătăci! / Taci, nu te mișcula, / Nu te văicăra, / Că eu sfat ți-oi da / Puii cum să-i hrănești, / Să-i zburătăcești; / Du-te la N în fugă / Și din cap i-apucă: / Soare sec cu arbalț, / Soare sec cu bubă-n cap..."314 Supus antagonismului ontologic bine / rău, omul este reclădit din fier, din perspectiva robusteții, a inflexibilității în fața maleficiilor, dar și a protecției sacre: "Pasăre cu clonț de hier, / ce plângi, ce te prăpădești, / ce te tot rostogolești? N-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
înturnăm din largul/ unde cârmaciul a îndreptat cutezător corabia/ atâta vreme priponită în mal." Avem un legământ cu dreptatea și libertatea apărată cu tărie de-a lungul istoriei, de aceea îi înfierează pe trădători: "Să ardă carnea coaptă ca o bubă/ li se usucă ochii/ Ca stropii din găvane vara/ și sufletul se-mpute până seara" (blestemul ne trimite la Arghezi). Virgil Teodorescu se poate spune că reprezintă "gestul demitizator, al discreției și al sincerității". Limbajul lui este simplu, direct, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
alaltăieri? Ce-are a face! zicea al lui Udubeașcă. Și-l bătea iar? Da!".1 Marin Sorescu înfățișează "celula familială" sub patronajul mamei, care dă sfaturi copilului ca o altă Smarandă; să nu-și pună țărână în cap pentru că face bube, să nu se culce în iarbă, că îi intră un șarpe în gură ("Momâile"). Tatăl era blând și visător, copilul îi păstrează o amintire duioasă; tatăl era un om puternic, capabil să-l scoată din coarnele vitei nărăvașe. Bunica era
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
poruncit apelor să se tragă în lături. Pămîntul a rămas deasupra și așa va rămîne pînă în Vremea de Apoi. Dumnezeu a blagoslovit broasca, făcînd să fie păcat s-o omori. De-aia cine omoară o broască se umple de bube. (Gh.F.C.) Dacă broasca intră-n casă, moare cineva. (Gh.F.C.) Broasca nu putrezește, că așa i-a menit Maica Domnului. (Gh.F.C.) Bubă La 4, 5, 6 decembre se zic „zilele bubatului“. Nu mănîncă copiii boabe coapte, ci numai fierte, ca să fie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a blagoslovit broasca, făcînd să fie păcat s-o omori. De-aia cine omoară o broască se umple de bube. (Gh.F.C.) Dacă broasca intră-n casă, moare cineva. (Gh.F.C.) Broasca nu putrezește, că așa i-a menit Maica Domnului. (Gh.F.C.) Bubă La 4, 5, 6 decembre se zic „zilele bubatului“. Nu mănîncă copiii boabe coapte, ci numai fierte, ca să fie bubatul* moale. Se împart turte de azime, de pîne la vecini. Cînd dai pîne pe foc, faci bube. Dumineca nu se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Maica Domnului. (Gh.F.C.) Bubă La 4, 5, 6 decembre se zic „zilele bubatului“. Nu mănîncă copiii boabe coapte, ci numai fierte, ca să fie bubatul* moale. Se împart turte de azime, de pîne la vecini. Cînd dai pîne pe foc, faci bube. Dumineca nu se lă*, că faci bube în cap. Să nu te uiți după un bubos în oglindă imediat, ci mai tîrziu, căci altfel îi iei bubele. Nu e bine să mănînci în scăpatul soarelui, că faci bube la gură
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
6 decembre se zic „zilele bubatului“. Nu mănîncă copiii boabe coapte, ci numai fierte, ca să fie bubatul* moale. Se împart turte de azime, de pîne la vecini. Cînd dai pîne pe foc, faci bube. Dumineca nu se lă*, că faci bube în cap. Să nu te uiți după un bubos în oglindă imediat, ci mai tîrziu, căci altfel îi iei bubele. Nu e bine să mănînci în scăpatul soarelui, că faci bube la gură. Coaja de ou nu se aruncă în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
turte de azime, de pîne la vecini. Cînd dai pîne pe foc, faci bube. Dumineca nu se lă*, că faci bube în cap. Să nu te uiți după un bubos în oglindă imediat, ci mai tîrziu, căci altfel îi iei bubele. Nu e bine să mănînci în scăpatul soarelui, că faci bube la gură. Coaja de ou nu se aruncă în foc, că faci bube. Rumegătura de sfredel nu se pune pe foc, că-i rău de bube. Să nu dai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
foc, faci bube. Dumineca nu se lă*, că faci bube în cap. Să nu te uiți după un bubos în oglindă imediat, ci mai tîrziu, căci altfel îi iei bubele. Nu e bine să mănînci în scăpatul soarelui, că faci bube la gură. Coaja de ou nu se aruncă în foc, că faci bube. Rumegătura de sfredel nu se pune pe foc, că-i rău de bube. Să nu dai cu mîna de pe pieptene pe la nas, căci faci bube la nările
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu te uiți după un bubos în oglindă imediat, ci mai tîrziu, căci altfel îi iei bubele. Nu e bine să mănînci în scăpatul soarelui, că faci bube la gură. Coaja de ou nu se aruncă în foc, că faci bube. Rumegătura de sfredel nu se pune pe foc, că-i rău de bube. Să nu dai cu mîna de pe pieptene pe la nas, căci faci bube la nările nasului. Să nu umbli cu pieptenele pe la gură, că faci bube. Se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
altfel îi iei bubele. Nu e bine să mănînci în scăpatul soarelui, că faci bube la gură. Coaja de ou nu se aruncă în foc, că faci bube. Rumegătura de sfredel nu se pune pe foc, că-i rău de bube. Să nu dai cu mîna de pe pieptene pe la nas, căci faci bube la nările nasului. Să nu umbli cu pieptenele pe la gură, că faci bube. Se crede că copiii care iau pieptenii în gură fac bube în gură. Să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că faci bube la gură. Coaja de ou nu se aruncă în foc, că faci bube. Rumegătura de sfredel nu se pune pe foc, că-i rău de bube. Să nu dai cu mîna de pe pieptene pe la nas, căci faci bube la nările nasului. Să nu umbli cu pieptenele pe la gură, că faci bube. Se crede că copiii care iau pieptenii în gură fac bube în gură. Să nu te speli cu apă caldă pe ochi, că faci bube. Să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]