2,036 matches
-
lungul veacurilor ființa neamului lor împotriva tuturor încălcărilor din afară și cotropirile păgâne ; că în 1774 prin vicleșug, Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei și cu de a sila alipită la Coroana Habsb urgilor ; că 144 de ani poporul bucovinean a îndurat suferințele unei ocârmuiri străine, care îi nesocotea drepturile naționale și care prin strâmbătăți și persecuții cauta să-i înstrăineze firea și să-l învrăjbească cu celelalte neamuri cu care el voiește să trăiască ca frații ; că în scurgerea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
sing ur c u putere legiuitoare, HOTĂRÂM: Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucov inei în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colaciu și Nistru cu Rega tul România. Acest act votat în unanimitate reprezentând h otăr ârea liberă a poporului Bucovinean se va înmâna de către o delegație Majestății Sale Regelui Ferdinand I al României și se va aduce la cunoștință reprezentanților puterilor aliate.” Așa își spunea Bucovina cuvântul liber și neîncătușat al dorinței sale de reîntrupare a trunchiului sfârtecat al Patriei
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de la Cluj și din satul Burlești, unde e repartizată ca învățătoare, deși o iubește, Zare nui va mai răspunde la scrisori și astfel o va pierde. Radu va căuta să afle ce sa întâmplat cu mama sa - munteanca din satul bucovinean cu care Anton Grințu sa însurat după întoarcerea de pe front -, despre care nu se mai știa nimic. Mezinul, Gelu Popescu, este însă cel mai asiduu căutător. În peregrinările pe urmele propriilor părinți, Gelu ascultă povestirile unor bătrâni trădați de memorie
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
că, deși adulții sunt rezervați și le comunică parcimonios, le-am putut afla cu mai multă ușurință de la copiii ceva mai mari care sunt depozitari ai unei tradiții interesante și care se sfiesc mai puțin când sunt investigați. De la copiii bucovineni am aflat că, în cazul când frații lor mai mici sunt înapoiați mintal este bine să li se dea să mănânce de pomană (obiceiul se găsește consemnat și în folclorul german). În același caz, să se spargă o oală lângă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
apă rece (în Ozana, după ce se spală cu surcele pe față). Efectul curativ sau declanșator al fazelor lunare asupra epilepsiei este o credință care a persistat. Destul de frecvent se leagă apariția crizelor de fazele de lună. Pușcariu Procopovici relatează credința bucovineană care afirmă că dacă o gravidă bea apă în care oglindește luna, va naște un copil lunatic (Cf. I. A. Candrea). De asemenea, poporul, în toată Moldova, este convins de influența exercitată de lună asupra copiilor suferinzi de pavor nocturnus
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
-le cu piciorul și cu alte mijloace, cum n-a mai făcut-o altcineva. Bucovina i-a fost, desigur, cel mai aproape de viață și de suflet, poetul considerându-se plămadă a Bucovinei: "Eu sunt născut în Bucovina. Tatăl meu e bucovinean. Un grec ca Vogoride n-a fost în stare a-l face cetățean...", evident cetățean român 3. Știm prea bine, caimacamul Vogoride era simbolul antiunionismului, ca și tatăl său Ștefan Vogoride, fostul bei de Samos. Însemnarea eminesciană datează din anii
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
mă tot străduiesc să o învăț, uit și mereu o iau de la capăt, într-un continuu circulatio. E o carte scrisă continuu, în viața mea întreagă, cu misia ei fundamentală, dar și cu o importantă componentă ludică și ironică, specific bucovineană aș spune, care mi-a adus destule nedumeriri și chiar unele imputațiuni, uneori meritate. Sper să mă fac mai bine înțeles. Pînă la urmă se ajunge la un echilibru dacă lipsește răutatea, la o simțire comună, în duh și în
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
XVII, vol. IV, pag. 180-181. 7. Catalogul doc. moldovenești, vol. III (1653-1675), București 1968, doc. nr. 626. 8. Ibidem (vol. III) doc. nr. 863. 9. GH. GHIBĂNESCU, Surete și izvoade, vol. V, Iași, 1908, pag. 155. 10. TEODOR BALAN, Documente bucovinene, vol. I, Cernăuți, 1933, pag. 84. 11. ACAD. R.P.R., Doc. ist Rom. A. Moldova, veacul XVI, vol. III, documentele 294, 297, 298, 301, 330 și 331. 12. TEODOR BALAN, Familia Onciul, Cernăuți, 1927, pag. 5 și 9. 13. IDEM, ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
POP, Noi contribuții documentare, pag. 47. 31. IDEM, ibidem, pag. 44. 32. V. MIHORDEA, Relațiile agrare din secolul al XVIII-lea în Moldova, București, 1968, pag. 246. 33. DIRECȚIA GENERALĂ A ARHIVELOR STATULUI, Catalogul doc. moldovenești. 34 TEODOR BALAN, Doc. bucovinene, vol. VI, București, 1942, pag, 167-168. 35. ARHIVELE STATULUI BUCUREȘTI, Fondul Mănăstirea Vorona, MSS. nr. 1184, documentul 30, filele 20-23. 36. GH. UNGUREANU, Documente privitoare la biografia lui Eminescu (II), în "Convorbiri literare", Iași, nr. 10, octombrie 1975, pag. 11
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pag, 167-168. 35. ARHIVELE STATULUI BUCUREȘTI, Fondul Mănăstirea Vorona, MSS. nr. 1184, documentul 30, filele 20-23. 36. GH. UNGUREANU, Documente privitoare la biografia lui Eminescu (II), în "Convorbiri literare", Iași, nr. 10, octombrie 1975, pag. 11. 37. TEODOR BĂLAN, Documente bucovinene, vol. II, Cernăuți 1934, pag. 83-84. 38. IDEM, Familia Onciu (citat) pag. 37-38. 39. IDEM, ibidem, pag. 51. 40. IDEM, ibidem, pag. 50. 41. TEODOR BĂLAN, Documente bucovinene, vol. IV, Cernăuți 1938, pag. 82; GH. GHIBĂNESCU, Surete și izvoade, vol
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
literare", Iași, nr. 10, octombrie 1975, pag. 11. 37. TEODOR BĂLAN, Documente bucovinene, vol. II, Cernăuți 1934, pag. 83-84. 38. IDEM, Familia Onciu (citat) pag. 37-38. 39. IDEM, ibidem, pag. 51. 40. IDEM, ibidem, pag. 50. 41. TEODOR BĂLAN, Documente bucovinene, vol. IV, Cernăuți 1938, pag. 82; GH. GHIBĂNESCU, Surete și izvoade, vol. XIV, Huși, 1925, pag. 24-25; TEODOR BĂLAN, Familia Onciul, pag. 78 și 82; IDEM, Documente bucovinene, vol. III, pag. 198. 42. TEODOR BĂLAN, Familia Onciul (citat), pag. 62-63
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ibidem, pag. 51. 40. IDEM, ibidem, pag. 50. 41. TEODOR BĂLAN, Documente bucovinene, vol. IV, Cernăuți 1938, pag. 82; GH. GHIBĂNESCU, Surete și izvoade, vol. XIV, Huși, 1925, pag. 24-25; TEODOR BĂLAN, Familia Onciul, pag. 78 și 82; IDEM, Documente bucovinene, vol. III, pag. 198. 42. TEODOR BĂLAN, Familia Onciul (citat), pag. 62-63. 43. IDEM, ibidem, pag. 81; IDEM, Doc. bucov., vol. IV, pag. 174. 44. IDEM, Doc. bucov., vol. III, pag. 35; ibidem, vol. VI, pag. 235. 45. IDEM, Doc
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
IDEM, ibidem, pag. 81; IDEM, Doc. bucov., vol. IV, pag. 174. 44. IDEM, Doc. bucov., vol. III, pag. 35; ibidem, vol. VI, pag. 235. 45. IDEM, Doc. bucov., vol. V, pag. 205; ibidem, vol. VI, pag. 126. 46. IDEM, Doc. bucovinene, vol. IV, Cernăuți, 1938, pag. 174. 47. Uricarul, vol. XXII, pag. 70-73, 80; TEODOR BĂLAN, Familia Onciul, pag. 42-44 și 55. 48. URICARUL, vol. XXII, pag. 63-64. 49. TEODOR BĂLAN, Fam. Onciul, pag. 41. 50. TEODOR BĂLAN, Familia Onciul, pag
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
al XVIII-lea, vol. I, Edit. Didactică și pedagogică, București, 1969, pag, 336 și 349. 55. Fotocopia hrisovului de schimb, la G. CĂLINESCU, Viața lui Mihai Eminescu, ediția a IV-a, București, 1966, la finele volumului. 56. TEODOR BĂLAN, Documente bucovinene, vol. V, Cernăuți, 1939, p. 162. 57. URICARUL, vol. VII, lași, 1886, pag. 244. 58. IOAN BOGDAN, Documentele lui Ștefan cel Mare, vol. I, București, 1913, pag. 378. 59. URICARUL, vol. XI, pag. 324-333. 60. AUGUSTIN Z. N. POP, Noi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Vasile Iurașcu, în revista "Argeș", nr. 1, din martie 1975, și în "Convorbiri literare", 1976, august nr. 8, pag. 2. 65. AL. H. SIMIONESCU, op. cit., pag. 25. 66. AUGUSTIN Z. N. POP, Contrib. doc., pag. 132. 67. TEODOR BĂLAN, Documente bucovinene, vol. VI, Buc, 1942, pag. 410. 68. AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții documentare, pag. 259 și 288. 69. În legătură cu cadourile trimise a se vedea: A. D. XENOPOL, Istoria și genealogia casei Callimachi, București, 1897, pag. 217, 224-225 și 255. 70. ARTUR
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
compusă, la Cucorăni, din primarul Gh. Măzăreanu, Niță Adochiței și Toader Chircu, a fost împuternicită să caute în țară păpușoi, "unde s-a găsi"83. În iarna aceea, din anul 1866, foametea i-a fugărit, la Ipotești, pe doi țărani bucovineni: Ioan Eminovici, din Călinești-Cuparencu, și cumnatul său, Procop Smocot, de la Șerbăuți. "Boierul" George nu era acasă. Spre seară vine și el de unde o fi fost și vede pe cei doi țărani, smeriți, plecați în fața lui. Cine sunteți și de unde veniți
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
județele Neamț, Vrancea, dar cel mai cunoscut și mai activ era cel din Bucovina, format din militari și civili din rîndul populației românești și ucrainene antisovietice. Ele erau compuse din mai multe plutoane și companii conduse de Învățători din satele bucovinene, care erau totodată și ofițeri În rezervă. Odată cu Înaintarea trupelor sovietice, aceste batalioane s-au transformat și s-au regrupat Începând cu luna mai 1944 În grupuri de partizani sau de autoapărare În fața jafurilor, violurilor și crimelor comise de armata
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
din zona frontierei cu Iugoslavia (raioanele Sânnicolau Mare, Timișoara, Deta, Reșița, Oravița, Mehadia), precum și din regiunea Constanța (raioanele Băneasa și Constanța) 10.099 de familii, numărând 43.899 de persoane, de diferite naționalități (români - foarte mulți dintre aceștia erau basarabeni, bucovineni și macedoromâni, refugiați din teritoriile cedate de România, În 1940, Uniunii Sovietice, respectiv Bulgariei -, sârbi, germani etc.). Era vorba În majoritatea cazurilor de familii de țărani, cei mai mulți cu o bună situație materială. Operațiunea a fost coordonată de o comisie a
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
făcuse cu scopul de a-i convinge pe noii proprietari să se Înscrie cu aceste terenuri În colectiv și că, aparent favorizați de Împrejurări În anii 1945-1948, ei vor fi - cel puțin În ceea ce Îi privește pe macedoneni, basarabeni și bucovineni - deportați În Bărăgan În 1951, fie pentru că erau identificați ca „fugiți din URSS” În cazul basarabenilor și bucovinenilor, fie pentru că erau considerați drept macedoneni cu „simpatii codreniste”. Consecințele unei astfel de politici sunt ușor de bănuit: schimbarea proporției etnice din
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și Îmbarcați În vagoane folosite de obicei la transportul animalelor aveau să pornească Într-o direcție necunoscută 8. Mulți credeau, datorită memoriei Încă recente pentru ei a deportărilor din URSS (mai ales cei ce erau refugiați de acolo, basarabeni și bucovineni, ale căror familii fuseseră deportate spre destinații necunoscute) sau spre URSS (cazul etnicilor germani), că vor fi duși În Siberia 9. Au ajuns În realitate, după o săptămână de călătorie, În vasta câmpie din partea de sud a României, În Bărăgan
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
sub îndrumarea regretatului nostru profesor Dumitru Irimia, al cărui nume girează, cel dintâi, nivelul științific al cărții. Subiectul este deosebit de interesant, înscriindu-se într-un domeniu mai puțin abordat de cercetătorii etnologi, acela al hermeneuticii imaginarului. Și cultura din aria bucovineană, în a cărei spiritualitate s-a format însăși autoarea, oferă un material de studiu deosebit de generos. Lucrarea este, de fapt, o aplicare a teoriei imaginarului la cultura populară românească, cu privire specială asupra celei din Bucovina, cu preponderență la creația
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
român, pentru a nu le înstrăina: "Foiliță de cicoare, / Câtă boală-i pe sub soare, / Nu-i ca dorul arzătoare. Că dorul unde se pune, / Face inima cărbune; / Căci dorul unde se lasă / Face lacrimilor casă" (s. n. ). 85 Casa, din colinda bucovineană 86, este un spațiu de trecere, materia înstăpânită devine spirit, redefinind umanul din perspectiva timpului renăscut și domesticit 87. Casa, ca imagine mitică, se deschide unui complex de înțelesuri; obiectualul, trecut prin filtrul subiectivității, este și totem și tabu: "Foc
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
focul lui Svarog, zeul focului și al soarelui.282 Astfel, la naștere, copilul era așezat pe "vatra casei" apoi la "vatra de foc", iar casa se afuma în chip magic, pentru a fi apărată de duhurile rele.283 La huțulii bucovineni, moașa atârna la mâna dreaptă a copilului nou-născut o punguliță în care punea usturoi, lut luat din vatră (humă), tăciuni, cărbuni și urmă de câine. Când punea usturoiul în săculeț, moașa rostea: "Să nu se lege nimic de tine, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lângă cruce, împreună cu "bățul de vătăjel". 347 La romani, exista același ritual al arborelui de moarte, reprezentat de chiparos sau de brad 348. Chiparosul era consacrat lui Pluton, zeul Infernului, iar bradul a devenit un apărător împotriva Diavolului. O legendă bucovineană prezintă bradul ca fiind copacul de care "Necuratul" se ținea scai pentru că era copacul lui. Pentru ca nimeni să nu se apropie de brad, Necuratul a bătut o mulțime de cuie de fier împrejurul lui. Dumnezeu, supărându-se foarte tare, a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
din pahar dă pe dinafară, se crede că tot anul vor avea noroc, iar dacă apa din pahar a scăzut, se spune că fericirea nu va fi deplină, că le va merge rău în acel an.356 Într-o colindă bucovineană, apa apare ca spațiu al transcendenței, dar și ca leitmotiv al spațiului poetic: "Acolo-n deal / După deal, / Florile dalbe! Este-un tău / Și-un ferdeu / Și se scaldă Dumnezeu, / Dumnezeu / Cu fiul său, / Tot se scaldă / Și se-ntreabă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]