38,363 matches
-
maestrul, sonatina să pentru violina și pian, care a dovedit că tânărul muzician nu înțelege să-și îngrădească marele sau talent în cercul restrâns al virtuozității pianistice. De rândul acesta, alt tânăr fruntaș al generației sale, Paul Constantinescu a avut bucuria să-și asculte tot o sonatina, cântată de Enescu în al treilea al său concert. Și cred că amândoi au fost mulțumiți: Enescu pentru că a putut să-și dea seama că pe câmpul muzicii noastre, după îndemnul și pildă să
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
cu legile lui Dumnezeu, ale naturii și ale vieții; cu toate acestea Însă, dacă păcătosul se Întoarce de la calea lui cea rea, Dumnezeu nu mai ține seama de relele trecute și-i arată marea Lui iubire de oameni dăruindu-i bucuria sublimei iertări: „«Ca o mie de ani În ochii Tăi Doamne, ca ziua de ieri care a trecut, anii lor vor fi nimicnicie» (Ps. 89, 3). Ce Învățătură luăm de aici? Că pentru cel ce s-a trezit Și revine
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
sesiune, de miliardele de țigări fumate prin care ne dădeam duhul Încetul cu Încetul, urmând ca ziua următoare să ne umple iarași cu duh. Toate plimbările pe sub teii Copoului, cum nu ne prezentam la niciun semniar Înainte de două dupămasă, de bucuria jocurilor de bridge sau de frumusețea discuțiilor despre cărțile citite cu o noapte Înainte... După o pauză, prietenul meu a mai adăugat: „Da, era fain... din păcate, aici ăștia nu prea știu ce Înseamnă să trăiești... vin la Drept la
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
proiecției, pentru Întâlnirea cu publicul, la sesiunea de Întrebări. Avea emoții mari. La scurt timp a plecat pentru un alt interviu, iar eu am rămas Împreună cu prietenul meu debutant În camera de așteptare. Eram foarte obosiți. Dar acel amestec de bucurie, nerăbdare și oboseală nu-l mai avusesem din tinerețe, aproape că metabolismul meu Îl scosese din tiparele sale curente pentru a-mi asigura supraviețuirea de până acum. Era un truc al organismului prin care entuziasmul inimii ori poate emoții sufletești
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
mai mult, ajungem la un singur păcat - sursă a tuturor celorlalte: filavtia, cum o numesc Părinții, adică iubirea trupească și egoistă de sine. Celor opt păcate capitale trebuie să le opunem cele opt virtuți creștine: înfrânarea, cumpătarea, sărăcia de bunăvoie, bucuria, îndelunga răbdare, modestia și smerita cugetare. La rândul ei, filavtia sau iubirea trupească de sine, catalogată de Sfinții Părinți drept izvorul tuturor patimilor, este nimicită de iubirea duhovnicească de toți și de toate. La Sfântul Ioan Casian, păcatele sunt prezentate
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
efecte nenumărate, variate și nebănuite asupra semenilor noștri, apropiați sau îndepărtați, prezenți sau viitori și, într-o măsură variabilă, asupra tuturor celor care, într-un fel sau altul, vin în legătură cu noi și aceasta până la Judecata de Apoi. Păcatul ne răpește bucuria, ne distruge părtășia cu Dumnezeu și ne raliază diavolului dușmanul mântuirii noastre, produce dezbinare în sufletele noastre și în relațiile cu ceilalți, „face pe oameni nerușinați”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni”, omilia
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
săturare plăcerilor trupului și faptelor lui are trebuință și de săturarea cu ostenelile nevoinței în sudorile grelei pătimiri. În felul acesta, va alunga săturarea prin săturare, plăcerea prin durere, tihna prin ostenelile trupului și va dobândi săturarea veseliei și a bucuriei spre odihnă. Prin aceasta se va desfăta și de curăția bunei miresme și a nevoinței și se va bucura de plăcerea de negrăit a roadelor nemuritoare ale Duhului<footnote Cuv. Nichita Stithatul, „Cele 300 de capete”, suta întâi, cap. 86
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
lăcomia pântecelui este spulberată prin post și înfrânare; desfrânarea, prin disciplină trupească și sufletească, prin dor dumnezeiesc și dorința bunurilor viitoare; iubirea de arginți, prin compătimirea și ajutorarea celor săraci; mânia, prin dragoste de toți și prin bunătate; tristețea, prin bucurie duhovnicească; slava deșartă și mândria, prin lucrarea într-ascuns și cu smerita cugetare. Atunci când erau atacați de ispite puternice, Părinții obișnuiau să se roage unii pentru alții, întărindu-se nu numai prin cuvinte sfătuitoare, ci și prin rugăciune. Atât seara
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
ostenește zadarnic să minimalizeze importanța acestuia, căci, cu toate acestea, și pentru el păcatul rămâne o realitate adânc înfiptă în viața omenească și senzația tulburătoare a prezenței lui dă vieții moderne gustul amar al deșertăciunii care sapă la temeliile oricărei bucurii curate, adevărate. Cineva simte gravitatea păcatelor doar atunci când se va desface de cele de-a stânga (de cele rele), abia atunci își va cunoaște cu de-amănuntul toate păcatele ce le-a făcut înaintea lui Dumnezeu. Căci nu-și vede
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
foarte folositor”, în „Filocalia...”, vol. IV, p. 174. footnote>. Omul copleșit de cele trupești se teme să se confrunte cu sine, se teme să privească sincer în propriul lui suflet și fuge de sine însuși prin toate distracțiile și falsele bucurii de moment pe care și le caută și cu care se amăgește, crezând că-și va acoperi rana ascunsă, dorind astfel să fie prieten cu sine, însă împotriva sa însuși. E rana ce roade sănătatea vieții individuale și a celei
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
descoperit multe taine ale acestui război nevăzut și îndelungat. Nouă nu ne rămâne decât să medităm la îndemnurile și recomandările lor, să le transpunem în practică și să începem lucrarea despătimirii, pentru ca atunci când vom ieși din această viață, să avem bucuria comuniunii lor în împărăția cea neînserată și să gustăm împreună din belșug bucuriile nespuse pregătite nouă de Bunul Mântuitor. Asist.drd. Liviu Petcu
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
decât să medităm la îndemnurile și recomandările lor, să le transpunem în practică și să începem lucrarea despătimirii, pentru ca atunci când vom ieși din această viață, să avem bucuria comuniunii lor în împărăția cea neînserată și să gustăm împreună din belșug bucuriile nespuse pregătite nouă de Bunul Mântuitor. Asist.drd. Liviu Petcu
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
aer candid. Așa mic cum era, mi se părea imposibil să încerc să-l mai împiedic de la ceva. De fapt, fără acest "joc", poate că nici el n-ar mai fi fost același. De fiecare dată când îl priveam, redescopeream bucuria și libertatea de a fi copil, împreună cu mulțumirea de a iubi. Poate că acesta era și sensul înțepăturii lui: acela de a mă trezi, de a mă face să-l înțeleg. Găseam în el o flacără cu care îmi lumina
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
a iubi. Poate că acesta era și sensul înțepăturii lui: acela de a mă trezi, de a mă face să-l înțeleg. Găseam în el o flacără cu care îmi lumina și cele mai sumbre simțăminte, amintindu-mi să las bucuria să vină când vrea ea. Talentul său de a picta - să nu credeți că aceea a fost singura dată când și l-a exercitat - a înlesnit și alegerea unui nume: Michi. Un nume pe măsura sa - mic de tot -, dar
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
este ca o femeie frumoasă, senzuală, înamorată, care se dăruiește toată! Imaginea privind înaltul nivel artistic al italienilor, care se desprinde din corespondența lui Ionel Perlea, se citește la fiecare rând, iar dirijorul trăiește - poate - cea mai sublimă și singura bucurie a carierei artistice pe care nu a atins-o nici la Cluj, nici la București. Concluzia? „Publicul entuziast! Dragostea pentru mine, parcă aș fi deja italian!” Viorel Cosma Autor: Ionel Perlea Limba română Destinatar: Nicolae Lubomirov Scrisoare (copie) Locul și
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
săraci, temeliile au fost complect sdruncinate, e un fapt împlinit și deci o luăm da capo. Despre isprăvile mele, proiecte și realizări, consultă te rog pe Lizette. Te rog acum din tot sufletul, mai scrie-mi, n’ai idee ce bucurie e pentru mine, care sunt astăzi atât de stingher, să primesc vești de la acei cari îmi sunt dragi. Te îmbrățișez, bătrâne tovarăș de bucurii și necazuri - să nu înțelegi cuvântul „bătrân” greșit cumva! - și îți doresc numai bine. În veche
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
rog pe Lizette. Te rog acum din tot sufletul, mai scrie-mi, n’ai idee ce bucurie e pentru mine, care sunt astăzi atât de stingher, să primesc vești de la acei cari îmi sunt dragi. Te îmbrățișez, bătrâne tovarăș de bucurii și necazuri - să nu înțelegi cuvântul „bătrân” greșit cumva! - și îți doresc numai bine. În veche prietenie al tău Ionel Autor: Ionel Perlea Limba română Destinatar: Nicolae Lubomirov Scrisoare (copie) Locul și data: Neuilly sur Seine (France) 5 Rue du
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
cu sentimente de veche prietenie! Ionel * Autor: Ionel Perlea Limba română Destinatar: Nicolae Lubomirov Scrisoare (copie) Locul și data: [Milano] 3 Feb. 1947 Colecția Viorel Cosma Scumpe Lubache, mulțumiri pentru scrisoarea parvenită mie prin Scala, care mi-a făcut atâta bucurie. Și eu, la rândul meu, îți pot anunța marea veste, că triumful meu de la Scala, zilele trecute întrece tot ce am realizat până acum și toate așteptările mele. Din capul locului, pot să-ți confirm lucrul pe care îl doreai
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
Lubomirov Scrisoare (copie) Locul și data: 16 Mai 1947 Milano Colecția Viorel Cosma Dragă Lubache, Iată câteva zile libere pentru mine! Iată dorința mea de a vă mai vorbi pe larg despre isprăvile mele! Scrisoarea ta mi-a făcut multă bucurie și mi-a redeschis dorul de țară, de familie și de tine și de toți prietenii. Dar pentru moment și încă pentru multă vreme nu mă pot gândi la așa ceva, ar fi un sentimentalism copilăresc! Într-o oarecare măsură, desigur
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
are contract pe 5 luni: cântă Don Pasquale, Rosina, Gilda, cam asta. Am să încerc să-i fac ceva la Scala când o veni iară. Ce elemente tinere și promițătoare mai sunt la București? Zilele trecute am avut o mare bucurie: Marele dirijor Hermann Scherschen mi-a scris din Elveția că va dirija în Septembrie „Variațiile” mele la Zürich, Bineînțeles, mă voi duce să asist. „Don Quichote”-ul ce l-am scris la Paris vreau să-l fac într’o bună
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
Te rog mai ai grijă de soacra mea și de „Oana”! Autor: Ionel Perlea Limba română Destinatar: Nicolae Lubomirov Scrisoare (copie) Locul și data: Albergo Turistico Napoli 1 Ian. 1948 Colecția Viorel Cosma Noroc porumbeilor să vă aducă Anul Nou! bucurii cu toptanul și mereu tot atât de mult amor! Mai duceți-vă pe la mama și sărutați pe tante Marie din partea noastră. Vă pup și mi-e dor de voi La mulți ani! Lisette Cristinel Ionel
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
nu pune mâna pe o carte când profesorul său nu pune mâna pe o carte nouă și piciorul la o lansare de carte. „Dedicarea" profesorului de română nu trebuie să fie, din păcate, doar spre elevi. Ci (mai ales) spre bucuria comunicării, împărtășirii. Câți profesori de română își încep ora prin a întreba: „Știți ce am citit nou azi?", „Știti ce s-a mai scris în Dilema, în Observator sau chiar într-o revista literară extrașcolară?" (nu acesta e numele corect
ALECART, nr. 11 by SIDONIA SERINOV () [Corola-journal/Science/91729_a_92898]
-
preludii decât cu uverturi (Nabucco, Forța destinului) în adevăratul sens al cuvântului - Traviata, Rigoletto, Bal mascat, Aida - cu o durata între 3 și 5 minute. Sunt practic pagini orchestrale care înlănțuie motivele muzicale principale ale lucrării, motive pe care cu bucuria cunoscătorului le vom identifica apoi pe parcursul derulării operei, în momentele cele mai dramatice. Observăm astfel, că aceste introduceri nu mai au forma tradițională, clasică, cu dezvoltare tematică, din bătrânele uverturi. La G. Verdi, un exemplu edificator de preludiu este începutul
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
adevărat mort, ca să acopere boala și stricăciunea naturii noastre), ci apropiindu-ne de apă, element înrudit cu pământul, ne acoperim pe noi înșine cu ea, după cum a făcut-o și Domnul în pământ; și făcând aceasta de trei ori, închipuim bucuria învierii cea după trei zile; și noi facem aceasta, nu primind în liniște Taina, ci invocând cele trei Ipostasuri în care am crezut, în care nădăjduim și de care depinde faptul că existăm acum și faptul că vom fi și
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
frumos la chip căci era asemănarea frumuseții celei dintâi, firea lui era slobodă de pătimire, neatinsă de patimi, omul fiind creat după chipul Celui neprihănit, care nu cunoaște pătimirea, deschis la suflet și încrezător, ca unul care singur a avut bucuria și desfătarea să vadă pe Dumnezeu față către față”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, VI, PG XLV, col. 29B. footnote>. Asemănarea cu Dumnezeu i-a fost dată omului numai ca o înclinare, în potență, însă înfăptuirea ei
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]