1,635 matches
-
Momentul crucial este stabilit în anul 325, la Conciliul de la Niceea. Știm că atunci s-a impus definitiv dogma Sfintei Treimi, care a schimbat fața civilizației europene, dând o consistență singulară monoteismului creștin prin comparație cu celelalte monoteisme (iudaic, islamic, budist sau taoist). Dar, crede Dan Brown, cotitura a fost o uriașă eroare, atent regizată de împăratul Constantin cel Mare, în beneficiul propriei puteri. Împăratul ar fi dat poruncă să se distrugă toate evangheliile care vorbeau despre natura pur umană a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
e bine, despre criteriul ultim al acțiunii drepte sau de ce ar trebui s] facem ceea ce e bine? Aceste eseuri indic] și ceea ce fiecare tradiție are în comun cu celelalte, în special cu etică occidental] contemporan]. Etică indian] PURUßOTTAMA BILIMORIA Etică budist] PADMASIRI DE SILVA Etică chinez] clasic] CHAD HANSEN Etică evreiasc] MENACHEM KELLNER Etică creștin] RONALD PRESTON Etică islamic] AZIM NANJI Partea a treia: Etică filosofic] occidental]: O scurt] istorie Actuala poziție dominant] a civilizației occidentale înseamn] c] tradiția filosofic] etic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
luat naștere din altele, pe care le numim simplu „animale”. În cultura noastr], barieră speciilor mai este privit] în mod obișnuit că hotarul ț]ramului moral, iar doctrinele metafizice au fost create tocmai pentru a proteja acest hotar. Creștinii, spre deosebire de budiști, consider] c] sufletele, s]lașul tuturor facult]ților pe care le sl]vim, le aparține doar ființelor umane. Orice leg]tur] între specia noastr] și celelalte era considerat] degradant] pentru om, sugerând c] spiritualitatea noastr] nu era „într-adev]r” decât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
religioase și filosofice incredibil de diferite, care au suferit modific]ri pe parcursul timpului. Studiul de fâț] trebuie s] fie selectiv, așa încât se va limita la tradițiile brahmano-hinduse și jainiste, pentru că în final s] abordeze pe scurt etică lui Gandhi. (Etică budist], care ar trebui inclus] într-un astfel de capitol, va fi tratat] în capitolul 5.) Folosirea terminologiei sanscrite este inevitabil], având în vedere absența termenilor echivalenți în englez] (și invers), dar va fi explicat] pe parcurs. Remarci generale despre etică
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
karma poate fi prevenit] și epuizat], leg]tură ar putea fi destr]maț], procesul ciclic oprit, iar principiul conștient ar putea atinge amploarea maxim] posibil] - o credinț] a eticii Jaina împ]rt]șește o mare parte din gândirea hindus] și budist] (Jaini, 1979, pp. 111-114). Substratul etic al acestei perspective „spirituale” asupra lumii este de a instaura o discipin] rigid] în favoarea renunț]rii, presupunând un mod de viat] individual și colectiv, dharma, care s] conduc] la acest principiu. O comunitate monastic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
baterea, mutilarea, însemnarea cu fierul roșu, supraînc]rcarea, îngr]direa libert]ții și înfometarea. Consumul de carne este strict interzis deoarece presupune uciderea animalelor. Aceste preocup]ri situeaz] populația Jaina printre primii protagoniști ai „eliber]rii animalelor”, dep]șindu-i pe budiști și hinduși pe aceast] treapt] moral] și în ceea ce privește explicarea vegetarianismului (Jaini, 1979, p. 169). Mai mult, aceasta era atât de sensibilizat] de uciderea materiei vii, fie ea intenționat] sau accidental], încât strecurau apă pentru a evita înghițirea oric]ror creaturi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fâț]”, în problema disputat] și 2) s] redreseze r]ul sau greșeală f]r] a utiliza forță și a r]ni cealalt] parte. În vederea dezvolt]rii acestei metode, Gandhi combin] trei noțiuni cardinale, demult prezente în etică hindus], jainist] și budist], si anume, satya, ahimsa și tapasya. Cea de-a treia a mai ap]rut în discuția noastr] despre practicile austere asociate ascetismului (tapas, „c]ldur] spiritual]”). Pentru Gandhi, acest concept reprezint] un cadru pentru cultivarea curajului, ț]riei, tonusului și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Order, ed. R.W. Lovin and F.E. Reynolds (Chicago: University of Chicago Press, 1985). Pp. 177-99. Schbring, W.: Te Doctrine of the Jainas (Delhi: Motilal Banarsidass, 1962). Thakur, S.: Christian and Hindu Ethics (Londoon: George Allen&Unwin, 1969). 5 Etică budist] Padmasiri de Silva i. Introducere Prenumele lui Buddha a fost Siddhartha, iar numele de familie - Gotama. Țâț]l s]u a fost conduc]torul regatului Sakyas din nordul Indiei. În calitate de prinț al acestei regiuni în secolul al VI-lea î.Hr.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c]lug]rilor, în timp ce Sutta PiÚaka cuprind înv]ț]turile fundamentale ale lui Buddha. Varianta sistematic] a doctrinei, conceput] de criticii de mai tarziu, poart] denumirea de Abhidhamma PiÚaka. Împreun] constituie cele trei surse indispensabile oric]rui studiu de etic] budist], precum și veritabile ghiduri de conduit] practic]. Cea dintâi tradiție budist], numit] adesea și Therav³da, a luat naștere în Asia de Sud-Est, mai precis în Sri Lanka, Tailanda, Birmania și Cambodgia. Tradițiile de mai tarziu au ap]rut în Nepal, China și Coreea, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fundamentale ale lui Buddha. Varianta sistematic] a doctrinei, conceput] de criticii de mai tarziu, poart] denumirea de Abhidhamma PiÚaka. Împreun] constituie cele trei surse indispensabile oric]rui studiu de etic] budist], precum și veritabile ghiduri de conduit] practic]. Cea dintâi tradiție budist], numit] adesea și Therav³da, a luat naștere în Asia de Sud-Est, mai precis în Sri Lanka, Tailanda, Birmania și Cambodgia. Tradițiile de mai tarziu au ap]rut în Nepal, China și Coreea, cum este Mah³y³na (care înseamn] Marea Metod]), iar în Tibet și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai precis în Sri Lanka, Tailanda, Birmania și Cambodgia. Tradițiile de mai tarziu au ap]rut în Nepal, China și Coreea, cum este Mah³y³na (care înseamn] Marea Metod]), iar în Tibet și Mongolia - Tantray³na (sau Metodă Ezoteric]). Adepții Mah³y³na denumesc tradiția budist] timpurie Hin³y³na (Mică Metod]). În acest articol, ne preocup] înv]ț]turile generale în materie de etic] ale lui Buddha. Diversele abord]ri relevate de tradiții etice diferite vor fi discutate în partea final] a acestei analize. îi. Aspecte etice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Mică Metod]). În acest articol, ne preocup] înv]ț]turile generale în materie de etic] ale lui Buddha. Diversele abord]ri relevate de tradiții etice diferite vor fi discutate în partea final] a acestei analize. îi. Aspecte etice în tradiția budist] Când vorbim despre „etică budist]”, ne referim la analiza și la perspectivele lui Buddha cu privire la probleme etice, care se reg]sesc dispersate în discursurile lui, precum și în reflecțiile specifice tradițiilor de mai tarziu. Cu toate acestea, discursurile constituie substanță doctrinar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ne preocup] înv]ț]turile generale în materie de etic] ale lui Buddha. Diversele abord]ri relevate de tradiții etice diferite vor fi discutate în partea final] a acestei analize. îi. Aspecte etice în tradiția budist] Când vorbim despre „etică budist]”, ne referim la analiza și la perspectivele lui Buddha cu privire la probleme etice, care se reg]sesc dispersate în discursurile lui, precum și în reflecțiile specifice tradițiilor de mai tarziu. Cu toate acestea, discursurile constituie substanță doctrinar] esențial] pentru analiză problemelor etice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
analiza și la perspectivele lui Buddha cu privire la probleme etice, care se reg]sesc dispersate în discursurile lui, precum și în reflecțiile specifice tradițiilor de mai tarziu. Cu toate acestea, discursurile constituie substanță doctrinar] esențial] pentru analiză problemelor etice într-o viziune budist]. Deși nu reprezint] un tratat bine închegat în materie de etic] filosofic], discursurile conțin abord]ri teoretice asupra unor probleme etice fundamentale. Ins], dincolo de analiză rațional] a acestor probleme, Buddha a dovedit un interes consecvent și pentru aspectele practice ale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
perturbatoare. Dezvoltarea acestei sensibilit]ți a devenit baza oric]rui exercițiu de meditație, orientat spre diverse aspecte care fac obiectul concentr]rii. Practică meditativ] s-a extins și în sfera activit]ților zilnice, consolidând morală individual]. În acest sens, etică budist] integreaz] o multitudine de elemente care țin de implicarea rațional] în analiz] și argumentare, de urm]rire a unor norme de conduit] și a unui stil de viat], cât și de anumite forme de manifestare social], precum și de formare și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
implicarea rațional] în analiz] și argumentare, de urm]rire a unor norme de conduit] și a unui stil de viat], cât și de anumite forme de manifestare social], precum și de formare și dezvoltare a personalit]ții. Pentru a înțelege originea budist] a problemelor etice, trebuie s] ne concentr]m atenția asupra celor Patru Adev]ruri Sfinte, care înglobeaz] în conținutul lor mesajul esențial al lui Buddha. Înțelegerea celor Patru Adev]ruri Sfinte și a viziunii budiste asupra lumii ne vor ajuta
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ții. Pentru a înțelege originea budist] a problemelor etice, trebuie s] ne concentr]m atenția asupra celor Patru Adev]ruri Sfinte, care înglobeaz] în conținutul lor mesajul esențial al lui Buddha. Înțelegerea celor Patru Adev]ruri Sfinte și a viziunii budiste asupra lumii ne vor ajuta s] plas]m etică budist] într-un cadru adecvat. Miezul doctrinei budiste îl constituie conceptul de dukkha, un sentiment de nemulțumire în raport cu suferință uman] trec]toare, cu durerea fizic] sau cu boala, cu conflictul psihologic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] ne concentr]m atenția asupra celor Patru Adev]ruri Sfinte, care înglobeaz] în conținutul lor mesajul esențial al lui Buddha. Înțelegerea celor Patru Adev]ruri Sfinte și a viziunii budiste asupra lumii ne vor ajuta s] plas]m etică budist] într-un cadru adecvat. Miezul doctrinei budiste îl constituie conceptul de dukkha, un sentiment de nemulțumire în raport cu suferință uman] trec]toare, cu durerea fizic] sau cu boala, cu conflictul psihologic, neliniștea și angoasa, dar și cu o tr]s]tur
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Patru Adev]ruri Sfinte, care înglobeaz] în conținutul lor mesajul esențial al lui Buddha. Înțelegerea celor Patru Adev]ruri Sfinte și a viziunii budiste asupra lumii ne vor ajuta s] plas]m etică budist] într-un cadru adecvat. Miezul doctrinei budiste îl constituie conceptul de dukkha, un sentiment de nemulțumire în raport cu suferință uman] trec]toare, cu durerea fizic] sau cu boala, cu conflictul psihologic, neliniștea și angoasa, dar și cu o tr]s]tur] mai profund] a lumii, descris] că lips
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
uman] trec]toare, cu durerea fizic] sau cu boala, cu conflictul psihologic, neliniștea și angoasa, dar și cu o tr]s]tur] mai profund] a lumii, descris] că lips] de substanț]. Aceast] tr]s]tur] este legat] de alte doctrine budiste, cum ar fi renunțarea la sine, permanentă schimbare și efemeritatea. Ceea ce Buddha numește „individ” sau „eu” desemneaz] o combinație de factori fizici și psihici aflați în conținu] schimbare. Prin proiecția ideii de permanent] asupra unui proces situat într-un flux
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
etic este conceptul filosofic de liber arbitru, în al doilea rând, distincția dintre bine și r]u, iar în al treilea rând, noțiunea de cauzalitate în raport cu acțiunea moral]. Cel de-al treilea aspect este în strâns] leg]tur] cu ideea budist] a vietii de dup] moarte, întrucat arăt] consecințele pozitive sau negative ale acelor acțiuni care pot fi evaluate din punct de vedere etic. Dintre acestea, cel mai important concept necesar evalu]rii acțiunii umane este noțiunea de kamma, ce are
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
motiv, deoarece acțiunea trebuie realizat], iar în acest sens, modul in care ea este realizat], precum și consecințele pe care le implic] sunt, de asemenea, importante. Aceast] idee este susținut] de etică teleologic]. (Vezi capitolul 19, „Consecințialismul”) Din perspectiv] teleologic], etică budist] pune mare accent pe acțiunea în beneficiul material și spiritual al celorlalți. Însuși Buddha este descris ca fiind o persoan] preocupat] de fericirea și bun]starea oamenilor. În general, etică budist] deține o poziție utilitarist], ins] aceast] caracteristic] nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
teleologic]. (Vezi capitolul 19, „Consecințialismul”) Din perspectiv] teleologic], etică budist] pune mare accent pe acțiunea în beneficiul material și spiritual al celorlalți. Însuși Buddha este descris ca fiind o persoan] preocupat] de fericirea și bun]starea oamenilor. În general, etică budist] deține o poziție utilitarist], ins] aceast] caracteristic] nu este una de natur] hedonist] (tipurile de utilitarism sunt discutate în capitolul 20, „Utilitatea și binele”). În mod cert, Buddha ar adopta o atitudine critic] fâț] de interesul pentru senzualitatea pur] și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
copiilor, ale soților, ale profesorilor și înv]ț]ceilor, precum și obligațiile fâț] de prieteni și pustnici. Aici sunt ins] prezentate obligații reciproce, măi degrab] decât concepte cu privire la drepturile omului. În primul rând, pentru c] abordarea drepturilor și obligațiilor din perspectiv] budist] este mai mult umanist] decât legal]. În al doilea rând, deși a considerat drepturile și obligațiile ca fiind importante, Buddha nu le-a ridicat niciodat] la rangul de etic] a datoriei și a obligației, așa cum se reg]sesc ele în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
18, „Etică îndatoririlor prima facie”). În sistemele etice aparținând tradiției iudeo-creștine, neîndeplinirea obligațiilor este asociat] unui sentiment de vinov]ție pentru greșeală comis]. P]catul, vina și îngrijorarea pentru faptă s]vârșit] sunt concepte care nu se încadreaz] în analiza budist] a f]r]delegii. De fapt este chiar dificil de g]sit un echivalent în dialectul pali pentru noțiuni precum vină, în contextul s]vârșirii unei fapte rele. În general, f]r]delegea este definit] că fapt] nes]buit], imoral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]