893 matches
-
condusă de tânărul poet Teodor Nencev, promovând mai ales scriitorii locali. În articolul-program Cuvânt înainte, se anunța obiectivul „de a forma gustul tineretului pentru literatură”, lansându-se apelul către cei „care se simt încă tineri” de a contribui la „ridicarea Bugeacului”. B. publică multă literatură originală, cronici și articole de atitudine critică, publicistică, traduceri din literaturile rusă, bulgară, italiană. Colaboratori permanenți sunt Vladimir Cavarnali, Iacob Slavov, Robert Cahuleanu (cum semnează Andrei Ciurunga), O. Sargețiu, Boris Baidan, Lotis Dolenga, I. Sulacov, Ana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285917_a_287246]
-
Ciurunga), O. Sargețiu, Boris Baidan, Lotis Dolenga, I. Sulacov, Ana Bulgăre. Mai participă Bogdan Istru, G. Meniuc, C. Aldea, G. Tutoveanu, G. Voevidca, Gh. Bujoreanu ș.a. Din septembrie 1936, publicația este subintitulată „Revistă literară-culturală”, iar în perioada bucureșteană se numește „Bugeacul literar, cultural și național”. În decembrie 1936, în urma unor disensiuni între T. Nencev și Dragomir Petrescu, conducerea redacției este preluată de poetul și criticul literar Iacob Slavov. Sunt inaugurate rubrici noi: „Folclor din Bugeac”, susținută de L. Căzăceanu, M. Lungianu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285917_a_287246]
-
iar în perioada bucureșteană se numește „Bugeacul literar, cultural și național”. În decembrie 1936, în urma unor disensiuni între T. Nencev și Dragomir Petrescu, conducerea redacției este preluată de poetul și criticul literar Iacob Slavov. Sunt inaugurate rubrici noi: „Folclor din Bugeac”, susținută de L. Căzăceanu, M. Lungianu și Gh. Bârlea, „Lirica bucovineană”. În octombrie 1938, I. Slavov demisionează, în continuare pe frontispiciul apărând doar numele directorului. Deși colaborează aceiași autori, profilul revistei se schimbă în mod vădit spre sfârșitul perioadei bolgrădene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285917_a_287246]
-
autori, profilul revistei se schimbă în mod vădit spre sfârșitul perioadei bolgrădene. Rubrica „Răzoare străjerești” suprimă consecvent spațiul rezervat literaturii, B. devenind tot mai mult o publicație oficioasă. În decembrie 1938, din inițiativa redacției, apare primul caiet al revistei literar-culturale „Bugeacul copiilor” (director Dragomir Petrescu), dar mărturii despre activitatea ulterioară a acestuia lipsesc. Numărul triplu din ianuarie-martie 1939 este dedicat folcloristului Artur Gorovei, iar numărul dublu din septembrie-octombrie 1939, lui Al. Macedonski. După 28 iunie 1940 redacția și o parte dintre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285917_a_287246]
-
Marta Timofeev - Suceava (ruși și ucraineni), I. Seleanu (evrei), C. Doca - Galați (greci), M. Isar - Constanța (turci și tătari), V. Popa (lipoveni). Au mai vorbit despre situația românilordin afara țării: I. Grămadă (Bucovina), I. Soroceanu (Hotin), F. Nenov, N. Păruș (Bugeac), C. Guja (Basarabia), T. Tabușnic și N. Pogolșa (Transnistria), N. Serdaru (Transnistria Ucraineană), Ștefania Isac (transcarpatia), Zamfira Mihail (Siberia), V. Macarie (Letonia), O. Căpățână (Ungaria), Al. Andronic (Slovacia), T. Cantemir și Doina Azoicăi (istroromâni), V. Diaconu (Albania), C. S. Timoc
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Aspecte din viața Culturală a Bucovinei, Înv. Claudia Hotineanu: Pentru dreptul la învățătură a românilor din nordul Bucovinei (Cernăuți), D. J. Soroceanu (Suceava). Românitatea Ținutului Hotin, F. Nenov: Liceul „Central” din orașul Bolgrad promotor al culturii și armoniei interetnice în Bugeac; Prof. C. Guja (Iași): Stabilitatea elementului etnic românesc într-o zonă nistriană a Basarabiei; Prof. N. Pogolșa (Chișinău - Tiraspol): Învățământul în limba română în Transnistria, E. Serdaru (Suceava): Transnistria de Nord; Prof. Ștefania Isac (Muncacs - Ujgorod): Românii din Transcarpatia; Dr.
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Nechifor și prof. Ion Raducea au reprezentat societatea noastră la simpozionul organizat la Timișoara de Societatea Culturală "Astra Română pentru Banat și Porțile de Fier" . Au susținut comunicări - prof. Ion Nechifor "Românii din Istria" și prof. Ion Raducea "Românii din Bugeac" . Excursie la Sarmisegetuza . 11 octombrie - Dr. Vlad Bejan , Cecilia Oescu și Agnezia Lazar au fost prezenți la ședința inaugurală a jubileului de 75 de ani a bibliotecii județene "Gh. Asachi" din Iași, Director distinsul om de cultură N. Busuioc. 13
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
1971, președinte al Uniunii Scriitorilor din R.S.S. Moldovenească, iar între 1971 și 1987, prim-secretar al comitetului de conducere al aceleiași Uniuni. A deținut multe funcții politice importante. B. a debutat editorial cu placheta de versuri Baștina (1959). Originar din Bugeac, el evoca, de pe acum, realități specifice sudului basarabean și folosea un lexic marcat de un puternic colorit local. Peisajul specific (Dunărea și câmpia sub arșiță) și oamenii (găzari, „lopătari”) dezvăluie un poet original, atras de formula tradiționalistă. Volumele ulterioare, Credință
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285843_a_287172]
-
de un puternic colorit local. Peisajul specific (Dunărea și câmpia sub arșiță) și oamenii (găzari, „lopătari”) dezvăluie un poet original, atras de formula tradiționalistă. Volumele ulterioare, Credință (1963), Continente (1966), Panoplie (1968) și, mai cu seamă, Zodiac (1971), Casă în Bugeac (1973) și Ornic (1978), confirmă aceste particularități. Cu timpul, în poezia lui se intensifică nota meditativă, cresc ponderea elementului folcloric, precum și rolul simbolului și al parabolei, de o remarcabilă plasticitate (Ploaie torențială, Balada mâinilor ciungi). B. este autorul unor volume
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285843_a_287172]
-
rolul simbolului și al parabolei, de o remarcabilă plasticitate (Ploaie torențială, Balada mâinilor ciungi). B. este autorul unor volume de proză (Ciugur-Mugur, 1961, Răboj, 1965, Rubiconul, 1984), precum și de critică literară (Cercurile trunchiului, 1979). SCRIERI: Baștina, Chișinău, 1959; Pe drumurile Bugeacului (în colaborare), Chișinău, 1960 ; Ciugur-Mugur, Chișinău, 1961; Credință, Chișinău, 1963; Răboj, Chișinău, 1965; Continente, Chișinău, 1966; Versuri, Chișinău, 1967; Panoplie, Chișinău, 1968; Versuri, Chișinău, 1969; Zodiac, Chișinău, 1971; Casă în Bugeac, Chișinău, 1973; Ruguri, Chișinău, 1975; Popasuri, Chișinău, 1976; Ornic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285843_a_287172]
-
Cercurile trunchiului, 1979). SCRIERI: Baștina, Chișinău, 1959; Pe drumurile Bugeacului (în colaborare), Chișinău, 1960 ; Ciugur-Mugur, Chișinău, 1961; Credință, Chișinău, 1963; Răboj, Chișinău, 1965; Continente, Chișinău, 1966; Versuri, Chișinău, 1967; Panoplie, Chișinău, 1968; Versuri, Chișinău, 1969; Zodiac, Chișinău, 1971; Casă în Bugeac, Chișinău, 1973; Ruguri, Chișinău, 1975; Popasuri, Chișinău, 1976; Ornic, Chișinău, 1978; Balada mâinilor ciungi, Chișinău, 1979; Cercurile trunchiului, Chișinău, 1979; Legământ, Chișinău, 1981; Scrieri alese, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1983; Rubiconul, Chișinău, 1984; Verb la netrecut, Chișinău, 1985; Poeme, Chișinău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285843_a_287172]
-
studenției: este redactor la „Gazeta Basarabiei”, secretar de redacție la revista „Din trecutul nostru” și colaborează cu articole, versuri, nuvele (Șilimon Pălămariu, Hangiul de la Cușmariica), fragmente de roman (Nasturii albi sau Seminariștii), traduceri, cronici și recenzii la „Pagini basarabene”, „Itinerar”, „Bugeacul” și „Viața Basarabiei”. Se implică și în recent înființata Societate a Scriitorilor Basarabeni, fiind ales secretar. Nu peste mult timp izbutește să-și strângă o parte dintre versuri în placheta Aluviuni, apărută în 1940. Mobilizat în 1941, participă la campania
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
PREFAȚĂ În cultura României micuțul oraș Bolgrad, din sridul Bugeac, a reprezentat întotdeauna un centru cultural și științific. Dar și religia prin renumita Catedrală în tot sud-estul european. În cultura României micutul oraș Bolgrad, din aridul Bugeac, a reprezentat întotdeauna un centru cultural și științific. Dar și religia prin renumita
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
PREFAȚĂ În cultura României micuțul oraș Bolgrad, din sridul Bugeac, a reprezentat întotdeauna un centru cultural și științific. Dar și religia prin renumita Catedrală în tot sud-estul european. În cultura României micutul oraș Bolgrad, din aridul Bugeac, a reprezentat întotdeauna un centru cultural și științific. Dar și religia prin renumita biserică Catedrală din Bolgrad, unică în tot sud-estul European. Tot aici, la școala Centrală (devenită liceu din 1876), la liceul de baieți Regele Carol al II-lea
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
Părușcev. Școala Centrală din orașul Bolgrad, și-a început oficial cursurile în luna mai 1859. În anul 1860 se înființează tipografia școlii, care a deservit nu numai sistemul de învățământ din colonii dar și întreaga Basarabie și revistele “Familia noastră”, “Bugeacul” ș.a., conferind orașului Bolgrad titlul de centru cultural al sudului Basarabiei. La propunerea directorului Dimităr Mutev (1860- 1864), în 1864 s-a deschis pansionul școlii Centrale (cămin și cantină) pentru copiii bulgari din mediul rural din Basarabia și Bulgaria. Totodată
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
S-a afirmat pe linie didactică și ca scriitor. - Ca profesor a predat limba și literatura română la Liceul de Băieți din Bolgrad (1936-1940). - Ca inspector școlar după refugiul din 1940. Ca poet publică poezii în diferite reviste, printre care: Bugeacul, Familia Noastră, ș.a Poeziile sale i-au fost publicate în 1934 la București sub titlul „Poezii” și în 1939 sub titlul „Răsadul verde al inimii stelele de sus îl plouă”. A fost un poet planetar, cu gesturi larg democratice
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
Nu a urmat studiile superioare din cauza situației materiale foarte grele a familiei, după decesul tatălui în 1917, fiind unicul susținător al familiei. Țara de activitate - România și Republica Moldova. S-a afirmat ca poet și publicist la diferite reviste, dintre care Bugeacul a fost inființată de el și i-a fost redactor șef până în decembrie 1936. A publicat poezii sub titlul „Melodii proletare”, schimbat în Poezii în 1937 pentru a evita cenzura regală, poezii ce i-au fost confiscate din tipografie iar
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
care a absolvit-o în 1934. Țara de activitate - România și Republica Moldova. S-a afirmat ca poet și publicist. Astfel: - Editează în 1980 un volum de poezii sub titlul „Poezii ai stepei și deltei”. - A fost redactor șef al revistei Bugeacul în perioada 1937-1939, când demisionează datorită neînțelegerilor cu directorul revistei. șIMCIC Nicolae Id. S-a născut la 8 noiembrie 1920 în orașul Chișinău, însă după moartea tatălui său, mama fiind dintr-o localitate a coloniștilor bulgari, s-a stabilit în
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
educații sănătoase și principiale primite în familie și la liceul de fete din Bolgrad. EISENBRAUN ROBERT (ps. Cahlueanu Robert și Andrei Ciurunga) Robert Cahlueanu, pe numele său adevărat Eisenbraun, face parte din pleiada poeților din sudul Basarabiei, grupați în jurul revistei Bugeacul, care au conferit Bolgradului calificativul de Centru Cultural al ținutului stepelor aride și lacurilor scânteind în bătaia razelor soarelui de vară. S-a născut la 20 octombrie 1920 în orașul Cahul (Rep. Moldova) și a decedat la 17 august 2005
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
din Iași și membru corespondent al Academiei de Medicină din România. Are domiciliul stabil în Iași, strada Fundacul Dr. Stroescu nr. 2. CAVARNALI VLADIMIR - 1910 - 1966 Poetul și profesorul Vladimir Cavarnali face parte din pleiada intelectualilor bolgrădeni grupați în jurul revistelor Bugeacul, Familia Noastră, Generația Nouă, ș.a. Bulgar de origine, ca și poetul Teodor Nencev, Iacob Slavov, Chiril Cuțarov, Vladimir Cavarnali, ca poet „face figura eseian-maiacovskiană de dinamitard al erei și incendiator al zărilor, pe cât de insolită pe atât de linia poeziei
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
română și limba latină. În anii 1934-1935 se află în armată ca soldat T.R. (cu termen redus). În perioada anilor `30 ai secolului XX, la Bolgrad a activat o pleiadă de tineri poeți și prozatori, grupați în jurul revistelor: Familia Noastră, Bugeacul, Generația Nouă, printre care poeții: Vladimir Cavarnali, Teodor Nencev, Chiril Cuțarov, Leonid Septițki, Robert Cahlueanu, poezia cărora a exercitat o influență crescândă asupra formării unei conștiințe de clasă a tineretului. Teodor Nencev se declară tribunul „generației de titani” în jurul revistei
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
Generația Nouă, printre care poeții: Vladimir Cavarnali, Teodor Nencev, Chiril Cuțarov, Leonid Septițki, Robert Cahlueanu, poezia cărora a exercitat o influență crescândă asupra formării unei conștiințe de clasă a tineretului. Teodor Nencev se declară tribunul „generației de titani” în jurul revistei Bugeacul pe care a înființat- o și al cărei redactor șef va fi până în decembrie 1936, și colaborator până în 1939. Opera lui este formată din poezii, câteva poeme și puține epigrame. Poeziile sunt grupate în plachete „Melodii proletare”. Pentru a ocoli
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
studiilor superioare, din lipsă de posturi în învățământul mediu, lucrează ca funcționar în administrația publică de stat a orașului Tulcea, unde activează și în cadrul Cenaclului „Panait Istrati”, până în decembrie 1936. Între decembrie 1936 - decembrie 1939 este redactorul șef al revistei „Bugeacul”, după retragerea, pe motive politice, a poetului Teodor Nencev, fondatorul revistei. Iacob Slavov s-a retras și el de la conducerea revistei din cauza divergențelor cu finanțatorul ei - cpt. Dragomir Petrescu. A editat în anul 1980 un singur volum de poezii, intitulat
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
fost declarat municipiu în anul 1995. PAGINI DIN ISTORIA ORAȘULUI Localitatea este menționată sub numele de Pangalla sau Pancalia în portulanele genoveze din secolul al XIII-lea. Forma „Mangalia” apare prima dată în anul 1593. Asemănarea cu denumiri tătărești din Bugeac (Coștangalia, Șamangalia, Gioltaigalia) și prezența, de multe veacuri, a unei importante comunități de tătari în oraș, atestă originea tătărească a denumirii. Anterior secolului al XIII-lea, localitatea apare sub numele antic de Callatis (Callata în portulanele genoveze, uneori între paranteze
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
cu faptul că marele Anton Pann și alți scriitori și oameni de știință importanți au rădăcini în sudul Dunării. Ținutul în care, pe la 1800, s-au așezat acei coloniști bulgari din care mă trag, sudul Basarabiei, de fapt Basarabia propriu-zisă, Bugeacul tătărăsc începând din secolul al XVI-lea, a fost, dintre toate ținuturile românești, acela care a suferit, de-a lungul veacurilor, cel mai intens „bombardament” alogen. În limba turcă, „bugeac” înseamnă colț și tot așa, cu mult înaintea lor, l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]