1,960 matches
-
simplu, primar sau elementar, adică fiind compus dintr-un singur și ultim cuplu de dinamisme antagoniste... Orice sistem se dovedește a fi un sistem de sisteme..."42. Credința în constituenții ultimi ai materiei e foarte veche și e fondată pe bun-simț (în accepțiunea macroscopică a cuvîntului). Lupasco subliniază cu pertinență fundamentul metafizic al unei asemenea convingeri bazate pe bun-simț: "... elementul... va fi mereu, la rîndul său, compus din elemente, va conține mereu, structural, alte elemente, fără să putem ajunge vreodată la
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
se dovedește a fi un sistem de sisteme..."42. Credința în constituenții ultimi ai materiei e foarte veche și e fondată pe bun-simț (în accepțiunea macroscopică a cuvîntului). Lupasco subliniază cu pertinență fundamentul metafizic al unei asemenea convingeri bazate pe bun-simț: "... elementul... va fi mereu, la rîndul său, compus din elemente, va conține mereu, structural, alte elemente, fără să putem ajunge vreodată la un element ultim care să semnifice... identitatea perfectă și noncontradicția absolută... și care să reducă, deci, orice lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
structural, alte elemente, fără să putem ajunge vreodată la un element ultim care să semnifice... identitatea perfectă și noncontradicția absolută... și care să reducă, deci, orice lucru la un element unic, de fapt, la acel UNU metafizic..."43. Și totuși, bunul-simț părea să triumfe. S-a putut demonstra că materia este făcută din molecule, că moleculele sunt făcute din atomi, au putut fi sparți atomii, a putut fi spart nucleul atomic, punîndu-se în evidență particulele sale constitutive și s-au putut
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
căci mai întâi legile sunt cele care fac un lucru să fie drept. Cât despre a cerceta dacă aceste norme, ele însele sunt juste, aceasta e o problemă pe care juriștii înșiși nu trebuie să o discute, ea fiind contrară bunului-simț... Dacă împuternicitul suveranului, regentul, contravine prin actele sale legilor... supușii pot să facă, împotriva acestei nedreptăți plângere, dar nu pot niciodată să opună rezistență..., (chiar dacă abuzul) apare ca insuportabil"222. J. S. Mill a considerat ideea de justiție ca fiind
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
așteptatul volum a apărut în librării, cititorii au putut citi cu mirare că în cazul a patru importanți scriitori în viață, Julius Zimberlan n-a pus numai data nașterii, ci și... cea a morții. "Farsă sinistră și total lipsită de bun-simț", au scris, pe bună dreptate, exegeții. În 2011, la 7 octombrie, a murit dramaturgul de mare succes Robin V. Glauck. Un confrate, dorind să scrie un memento cu acel prilej, a răsfoit câteva date bibliografice, printre care și Dicționarul selectiv
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
În sine. El dispune de o anumită apetență ce trebuie activată, continuată și perfectată. De aceea, creatura trebuie să se raporteze mereu la Creator, prin continuarea captării și Întrupării Luminii, prin efort propriu, voință, educație și credință. 6.4. Pedagogia bunului-simț Trăim Într-o perioadă În care „specialiștii” ne livrează formule despre cum să fim sau să devenim. Ni se sugerează la tot pasul, cu o morgă de superioritate subînțeleasă, faptul că cei mai buni povățuitori Într-ale devenirii sunt pedagogii
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ivit și s-a impus Înaintea celei instituționalizate, formalizate. Transmis intuitiv sau pe cale orală, ethosul pedagogic acompaniază În mod evident Întreaga existență a individului, din leagăn până la mormânt. Nimic din ceea ce Întreprinde omul nu scapă scrutării acestei angajări paideice. Pedagogia bunului-simț nu strălucește prin exemplaritatea sa teoretică, ci prin subtilitatea răspunsurilor concrete, prin bogăția și adecvarea lor la chemărilor realității. Dacă pedagogia bunului-simț nu ne ademenește prin exemplaritatea corpului epistemic, rămâne pe tapet funcția sa Înrâuritoare, de anticipare sau cenzurare a
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
a individului, din leagăn până la mormânt. Nimic din ceea ce Întreprinde omul nu scapă scrutării acestei angajări paideice. Pedagogia bunului-simț nu strălucește prin exemplaritatea sa teoretică, ci prin subtilitatea răspunsurilor concrete, prin bogăția și adecvarea lor la chemărilor realității. Dacă pedagogia bunului-simț nu ne ademenește prin exemplaritatea corpului epistemic, rămâne pe tapet funcția sa Înrâuritoare, de anticipare sau cenzurare a actelor pe care urmează să le facem. Ce poate fi mai demn de respectat decât crezuri cum ar fi: „Omul cât trăiește
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
determină să brodăm În imaginar, să alunecăm liber cu mintea, iar cea intuitivă ne obligă să fim mai atenți la realitate, ne ține cu picioarele pe pământ. Pedagogia teoretică este visătoare și abstractă, iar cea populară este lucrătoare și concretă. Bunul-simț nu constituie numaidecât un criteriu al adevărului, Însă ne ajută să ne orientăm concret spre el. Pedagogia teoretică ne face să știm, iar cea intuitivă să fim. În acest fel, pedagogia bunului-simț ne orientează, ne pune pe un drum, cel
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
abstractă, iar cea populară este lucrătoare și concretă. Bunul-simț nu constituie numaidecât un criteriu al adevărului, Însă ne ajută să ne orientăm concret spre el. Pedagogia teoretică ne face să știm, iar cea intuitivă să fim. În acest fel, pedagogia bunului-simț ne orientează, ne pune pe un drum, cel valabil pentru fiecare dintre noi. Pedagogia populară nu se confundă cu opinabilul, cu simpla părere, cu presupunerea. Ea este refractară În privința flecărelii, a ideii serbede, a tot ceea ce nu a fost practicat
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ne pune pe un drum, cel valabil pentru fiecare dintre noi. Pedagogia populară nu se confundă cu opinabilul, cu simpla părere, cu presupunerea. Ea este refractară În privința flecărelii, a ideii serbede, a tot ceea ce nu a fost practicat, probat, verificat. Bunul-simț pedagogic nu păstrează sau transmite decât aspectele ratificate de practică. Acest tezaur pedagogic are În spate nenumărate gesticulații ale antecesorilor. El afirmă că ceea ce a fost valoros merită să mai fie. Este un racursi respectuos către trecut, dar și promisiunea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
bețivii satului. Nu sunt mulți, dar cu personalitate. Au un fel de a fi inconfundabil, de la mersul lăbărțat și clătinat, Înjurăturile sfioase sau grele până la silabisirile neinteligibile și pline de mister. Îi mai admir apoi pe bătrânii respectuoși și cu bun-simț ce se Îndreaptă duminica spre mănăstirea cu acoperișuri hâite, gata să pice. În rest, oameni de tot felul: căruțași Înfuriați, zilieri amețiți, băcani respectuoși, târgoveți rătăciți, cosași prăfuiți, bicicliști În căutare de inedit, copii care fură mere, cucoane sfioase ce
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
moarte a artei, A. a avut și preocupări pur literare. Cronicar la reviste populare sau la cotidiene de prestigiu, cum erau „Vremea” ori „Adevărul”, el recenzează cărțile noi, dând în genere aprecieri juste, iar în disputele vremii exprimă opinii de bun-simț. Servituțile gazetăriei apasă vădit asupra scrierilor sale literare. Mai toate cronicile rimate din „Țara” și din „Patriotul” sunt facile, însă A. dispunea de unele resurse poetice. Balada Don Zaneto și poemul Balul stelelor relevă un umor de calitate, iar Sonet
ANESTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285364_a_286693]
-
Julia Kristeva, Jacques Derrida și, până la urmă, un Întreg program al postmodernității, sugerând nu că dincolo de suprafață s-ar afla o profunzime, ci că ea, suprafața, este profunzime. Greu de acceptat În sistemul Doxei, cu cele două fețe ale sale: bunul-simț și simțul comun. La o lectură foarte atentă (și, să o spunem deschis: fără idei preconcepute), Întregul sistem al dandysmului Își dezvăluie treptat zone de o surprinzătoare densitate. Ele contrazic prejudecata după care dandy-i ar fi niște stupide „animale
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
în primul număr, un vehement protest antisămănătorist: „Sunt patru ani de când a apărut «Sămănătorul», cu menirea de a înlocui literatura romantică și romantică-decadentă de mai înainte, printr-o nouă literatură, sănătoasă, morală și cu adevărat românească. Azi, toți oamenii de bun-simț recunosc că leacul a fost mai rău decât boala însăși.” Afirmând fără temei că literatura „Sămănătorului” idealizează „beția, haiducia, brigandajul, impulsiunea bestială, crima chiar și, mai presus de toate, instinctul războinic ca cea mai înaltă virtute a omului”, cu referiri
CURENTUL NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286587_a_287916]
-
Partea I. Pericolele managementului tradițional 1. Capricii, fantezii și dileme De la „propriul meu stil” la procedura corectă Managementul la întâmplare versus Managementul corect Afacerea înseamnă comportament Comportamentul este o funcție a consecințelor sale O abordare foarte practică 2. Managementul prin bun-simț nu este management Bun-simț versus cunoștințe științifice Popularitatea unei abordări manageriale nu garantează nimic Dacă nu s-a stricat, află de ce Există mai multe răspunsuri greșite decât bune 3. Mai tare, mai mult, mai rău Surpriză! Oamenii nu fac ceea ce
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
tradițional 1. Capricii, fantezii și dileme De la „propriul meu stil” la procedura corectă Managementul la întâmplare versus Managementul corect Afacerea înseamnă comportament Comportamentul este o funcție a consecințelor sale O abordare foarte practică 2. Managementul prin bun-simț nu este management Bun-simț versus cunoștințe științifice Popularitatea unei abordări manageriale nu garantează nimic Dacă nu s-a stricat, află de ce Există mai multe răspunsuri greșite decât bune 3. Mai tare, mai mult, mai rău Surpriză! Oamenii nu fac ceea ce le spuneți să facă
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
trebui să faci?”. Mi-a răspuns: „Ei bine, dacă aș ști ce să fac, nu aș mai discuta acum cu tine!”. Având în vedere experiențele de acest gen, nu este de mirare că majoritatea managerilor cred că soluțiile lor de bun-simț sunt la fel de bune ca și cele oferite de orice psiholog. Un al doilea motiv este că, deși, practic, toți managerii vă vor spune: „Corelarea nu înseamnă cauzare”, deciziile pe care le iau contrazic acest fapt. Dacă firma X face ceva
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
referitoare la modul în care ne comportăm. Cu toate acestea, știu că unii nu vor fi de acord și chiar s-ar putea simți pedepsiți de ceea ce am scris. Fără îndoială că anumite afirmații din în această carte vor sfida bunul-simț, experiența dumneavoastră personală și politicile și procedurile companiei la care lucrați. Spre sfârșitul celei de-a doua zile a unuia dintre seminariile mele, un bărbat a ridicat mâna și m-a întrebat: „Facem măcar ceva cum trebuie?”. I-am răspuns
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
în nimic consistent, ci doar în observații limitate, în contexte limitate și pe perioade de timp limitate. Lecția pe care managementul american refuză cu îndârjire să o învețe este aceea că un sistem de management bazat pe emoții, percepții sau bunul-simț nu înseamnă nici pe departe management. Șefii refuză, de asemenea, să accepte faptul că oamenii - practic, motorul afacerilor - nu pot fi ignorați sau tratați drept elemente dispensabile. Performanța umană nu este un factor într-o ecuație complicată pentru succesul în
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
de management al schimbării a fost introdus în domeniul afacerilor ca și cum schimbarea ar fi fost ceva nou, iar managementul schimbării era o adevărată știință. De fapt, cele mai multe recomandări făcute de acești guru ai managementului schimbării se refereau la soluții de bun-simț bazate pe o premisă falsă - aceea că oamenii se opun oricărei schimbări. Oamenii se opun schimbării la locul de muncă numai pentru că, de obicei, aceasta este însoțită de consecințe negative imediate. Realitatea este că schimbarea e naturală și aproape întotdeauna
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
mult decât am cere în cazul oricărei schimbări în orice alt proces de afaceri. Cea mai bună modalitate de a conduce o firmă este și cea mai bună metodă de a trata oamenii. (Sherman Roberts, Universitatea Harvard) 2. Managementul prin bun-simț nu este management Știe ce responsabilități are, dar nu dă impresia că își poate face treaba - pur și simplu, nu are pic de bun-simț. Cele mai multe dintre problemele organizației noastre pot fi rezolvate cu puțin bun-simț. Te vei prinde până la urmă
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
și cea mai bună metodă de a trata oamenii. (Sherman Roberts, Universitatea Harvard) 2. Managementul prin bun-simț nu este management Știe ce responsabilități are, dar nu dă impresia că își poate face treaba - pur și simplu, nu are pic de bun-simț. Cele mai multe dintre problemele organizației noastre pot fi rezolvate cu puțin bun-simț. Te vei prinde până la urmă, este vorba doar despre puțin bun-simț. Dacă ai avea măcar un pic de bun-simț, ți-ai da seama ce nu merge. Am pornit într-
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
Universitatea Harvard) 2. Managementul prin bun-simț nu este management Știe ce responsabilități are, dar nu dă impresia că își poate face treaba - pur și simplu, nu are pic de bun-simț. Cele mai multe dintre problemele organizației noastre pot fi rezolvate cu puțin bun-simț. Te vei prinde până la urmă, este vorba doar despre puțin bun-simț. Dacă ai avea măcar un pic de bun-simț, ți-ai da seama ce nu merge. Am pornit într-o cruciadă împotriva folosirii bunului-simț în afaceri. În ciuda părerii generale, nu
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
responsabilități are, dar nu dă impresia că își poate face treaba - pur și simplu, nu are pic de bun-simț. Cele mai multe dintre problemele organizației noastre pot fi rezolvate cu puțin bun-simț. Te vei prinde până la urmă, este vorba doar despre puțin bun-simț. Dacă ai avea măcar un pic de bun-simț, ți-ai da seama ce nu merge. Am pornit într-o cruciadă împotriva folosirii bunului-simț în afaceri. În ciuda părerii generale, nu există prea puțin bun-simț în afaceri, ci prea mult. Dicționarul Webster
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]