2,232 matches
-
cadă. Lebedele, gîștele și rațele Îl primeau cu legănări vasele pe suprafața apei călduțe și limpezi, părînd că fac plecăciuni. El le cuprindea pe după gît, apoi le Împingea ușurel, dîndu-le la o parte, În timp ce frumoasa metisă se Înarma cu un burete și cu săpunuri parfumate pentru copii și Începea să-i frece ușurel, cu dragoste duioasă, pieptul, umerii, spatele, brațele și, picioarele copilului. Julius o privea cu zîmbetul pe buze și Îi punea Întotdeauna aceleași Întrebări; o Întreba, bunăoară: „Tu de unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
-sa Susana, atît de urîtă și de anostă; și tot În treacăt Îl fermeca și mai tare pe Juan, În treacăt Îl făcea fericit, În treacăt Îl lăsa să-i sărute mîna, my duchess și sărutul se lipea ca un burete de mîna ei frumoasă. Erau aici cu toții. Se salutau. Susan și Susana. Juan Lastarria și scamatorul Partenera și Susana și nesuferita de Susan. Susan era văduvă și Susana era urîtă, Îngrozitor de urîtă. Juan a fost un biet arivist care s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Încredere oarbă În el. Au Început orele În clădirea mică din Bulevardul Angamos. Copiii intrau prin ușa laterală și treceau apoi În grădina din fund, unde era spălătorul. Toate clasele dădeau spre grădină și aici Îi aștepta Morales, Întotdeauna cu buretele alături. Buretele era pentru cei care rămîneau la masă la colegiu și pentru recreații. CÎnd se terminau recreațiile erau lac de sudoare, fiindcă alergaseră timp de o jumătate de oră În jurul lui Taboada, strigînd În cor: „Taboada, o să te punem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
În el. Au Început orele În clădirea mică din Bulevardul Angamos. Copiii intrau prin ușa laterală și treceau apoi În grădina din fund, unde era spălătorul. Toate clasele dădeau spre grădină și aici Îi aștepta Morales, Întotdeauna cu buretele alături. Buretele era pentru cei care rămîneau la masă la colegiu și pentru recreații. CÎnd se terminau recreațiile erau lac de sudoare, fiindcă alergaseră timp de o jumătate de oră În jurul lui Taboada, strigînd În cor: „Taboada, o să te punem la. frigare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
clopoțelul, Îi certa pentru dansul acela primitiv și apoi se uita la metis: „Go ahead, Mourales“. „Yas, măicuță“, răspundea el, cu gura lui de căpcăun și Începea să-i ia pe rînd, unul cîte unul și să-i curețe cu buretele. Îl scotea Înmuiat În apa strînsă la spălător și-l trecea peste fețele lor, uneori le stropea gulerele scrobite. Apoi celor mai măricei, celor care jucau mai bine fotbal le dădea cîte un picior În fund și-i trimitea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Ascultă, Santa-María, de ce nu-i spui lui taică-tu să-mi găsească un post la Minister? Dacă-i spui, te bag În echipa de fotbal“. Dar nu: Morales a rămas mai departe În slujba călugărițelor, spălîndu-le tuturor puștilor fețele cu buretele și privindu-i cum coboară din camionete care arătau ca niște cucoane cu hemoroizi. Camionetele astea se Înmulțiseră vertiginos. Erau acum o grămadă. Camioneta bleu a lui King (tăticul lui era diplomat nord-american); cea galbenă a fraților Otayza, care În loc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
o plecăciune pînă la pămînt cînd maica stareță vorbi de autobuzul cel nou, ar fi vrut să spună cîteva cuvinte. Morales, cu nelipsitul său trening kaki și tricoul roșu fără mîneci, făcea În gînd selecția pentru echipa de fotbal. Un burete Îi atîrna pe umăr și din pricina soarelui părea că are o gură uriașă, Începea un nou an școlar, cu multă bucurie și cu mult soare Încă. Julius a avut parte de cîteva săptămîni strașnice la Începutul anului. Santiago reușise să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
complet năucit și În spatele lui lumea Începuse să murmure; lipsea parfumul și ăsta nu era pianul lui și ea nu stătea lîngă el, așa nu putea cînta. Își aminti cum arăta partitura, dar uitase notele; parcă cineva ștersese totul cu buretele; Începu să cînte din nou și greși Îngrozitor... Nu-i nimic, Susan nu se simți de loc rușinată. Era foarte sensibil și emoționat, desigur. Două săptămîni mai tîrziu părăseau palatul și se duceau să locuiască la Country Club pînă cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Cărțile care îl descriau și oamenii care scriseseră cărțile știau doar o parte din secretele lui. Ei știau că macrouniversul din interior pulsa cu o formă multiplă de forțe minus. Reacționa la razele cosmice și la energia atomică precum un burete nesățios. Nici o energie submoleculară descărcată în prezența lui nu-i putea scăpa. Și în momentul când atingea propria sa variație, a masei critice, putea porni o reacție în lanț la orice atingere. Avea o slăbiciune, și oamenii și-o însușiseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
la el acasă. 28. După aceea, Isus, care știa că acum totul s-a sfîrșit, ca să împlinească Scriptura, a zis: "Mi-e sete." 29. Acolo era un vas plin cu oțet. Ostașii au pus într-o ramură de isop un burete plin cu oțet, și I l-au dus la gură. 30. Cînd a luat Isus oțetul, a zis: "S-a isprăvit!" Apoi Și-a plecat capul, și Și-a dat duhul. 31. De frică să nu rămînă trupurile pe cruce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
de două ori pe săptămână ne adunam, deci, vreo zece studenți, crema cremei din facultate, într-o sală mică și nenorocită de pe la etajul patru, cu o tablă dotată cu bucățele de cretă și cu o zdreanță puțind a oțet ca burete, ca să-l întâl nim pe marele Sincu. Extraordinar personaj! Nu știu dacă studenții care nu l-au mai apucat - căci „a fugit“ în scurt timp pe melea guri mai bune - au pierdut prea mult în privința semioticii și poe ticii, dar
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
în faguri și-n stringuri. În fiecare, sute de miliarde de stele au produs elemen tele chimice: pământul binecuvântat al planetelor. Iar pe firi mitura pe care trăim, în marea de sticlă sărată s-au ivit bacterii și viermi și bureți și trilobiți și nautili și celacanți. Iar când mările s-au retras, pe plajele lor ude au rămas amfibieni și reptile. Și în pădurile negre au prins a fojgăi păsări și mamifere. Și uma noizi stângaci au pășit în savană
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
cam isprăvit. Dar dumneavoastră?” “Sunt înscris la audiență la șeful cel mare. Cel foarte mare!” ,,Da?” ,,Altfel cum? Că nu mă las așa, cu una cu două. Munca-i muncă și nimeni n-are dreptul să treacă peste ea cu buretele și să-și impună punctul de vedere, fără a ține seamă de realitate, de adevăr. M-am cam aprins, iertați-mă. E timpul să vă las, peste câteva minute începe audiența și sunt în capul listei.” ,,Mult noroc!” ,,Mulțumesc mult
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
spuse Weber. —Genul meu de psihiatru. Mark își azvârli mâna înainte, iar Weber i-o strânse. Weber o găsi pe Karin în sala de așteptare, așezată pe o canapea de vinilin verde închis, genul care putea fi curățată repede cu buretele, în caz de urgență. Ochii ei păreau alergici la aer. Două femei palide ca hârtia, cu cadre de mers, lunecară pe lângă ea, o cursă desfășurată cu încetinitorul. Una dintre ele îl salută pe Weber ca și cum ar fi fost fiul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ca să se uite la el. Păși șovăielnic înăuntru și rămase lângă casa de bani până când o femeie îi strigă din bucătărie: Stai jos, puiule. Se împletici până într-un separeu, departe de fermieri. Când se trânti pe băncuța roșie, cu burete, chinurile nopții izbucniră din nou. Era exact genul ăla de agitație moderată care răspundea de minune la anxioliticele pe care colegii lui le împărțeau cu pumnul. Pentru că știa cât de repede renunță organismul să mai producă substanțe dacă-i sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
spui? Ce s-ar mai putea întâmpla în viața asta? —Orice... Orice schimbări majore. Dacă ceva te-ar, știi tu, dacă te-ar tulbura rău? Pe tine sau pe Celebrul Gerald. Mi-ai spune? Trecuseră săptămâni întregi. El lăsă jos buretele, luă prosopul de șters vase din mâna ei, îl împături în două cu grijă și-l atârnă pe lungime pe mânerul aragazului. —Normal. Întotdeauna. Tot. Știi asta. Se apropie de ea și-i puse trei degete pe lobul temporal... O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
inegale, egale, saltele, etc.), în jocuri sportive folosim mingi specifice jocului, dar și mingi medicale pentru forță și nu numai. Utilizăm aparatură pentru învățarea, consolidarea, perfecționarea tehnicii numită și aparatură specială și îngrăditori de mișcare (lonjele în gimnastică, groapa cu bureți, manechinele la lupte, bazinul cu "apă moale" la săriturile în apă, bacul în sporturile nautice, "tunurile" pentru mingi în tenis etc.). Siguranța și protecția sînt foarte importante pentru sportiv, ceea ce a dus la apariția genuncherelor (volei, handbal, etc.) a echipamentului
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
în care hotăreăște, după poziția locurilor, modul înaintării, și apucă calea înainte care conducea către Tibiscum în linie dreaptă. Puțin timp după aceasta, el primește o solie îndestul de extraordinară. Un popor din Dacia, anume Burii, trimit lui Traian un burete colosal pe care era scris în limba latină un sfat binevoitor, anume că Traian să nu strice pacea și să se întoarcă în țara lui. În dosul acestui sfat se ascundea o amenințare. Cât de mare era însă frica locuitorilor
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
mînca în cot și se întrebă dacă nu s-ar mai răcori, dacă l-ar spăla. Cu siguranță că era o baie în casa aceea, o baie cu gresie și prosoape curate pe suporturi încălzite, și cristale de săpun, și bureți, și apă fierbinte din belșug. La el acasă nu avea baie și nu mai făcuse baie de cînd venise, iar acum îsimțindu-se murdar și pe-afară, și pe dinăuntru) se gîndi că o baie ar fi minunat de reconfortantă. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Nu știu. Prespun că e posibil. Și nu te-ai gîndit niciodată să intri în armată? — De ce aș face-o? — Pentru că, în cîteva propoziții concise și banale, ai legat ideea de muncă, disciplină și sănătate. Așa că, în ciuda relației tale cu bureții și lipitorile, ești totuși o vertebrată. Greșesc? Lanark medită o vreme la asta, apoi îi răspunse: — La ce folosește armat? — Ce folos are pentru societate, vrei să zici? Apărare și locuri de muncă. Apărăm și angajăm. Cred că locuiești la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
acum seama că ești un crustaceu. O să te simți bine alături de protestatari pentru că și ei sînt crustacee. Acum o să mă întrebi ce sînt crustaceele, așa că o să-ți spun. Crustaceul nu este o simplă masă conștientă și acaparatoare, ca lipitoarea sau buretele. Are o formă specială. Dar această formă nu se susține printr-o coloană vertebrală, ci se datorează unei carapace nesimțitoare care conține fiara. Scorpionul, homarul și păduchele aparțin acestei clase. Apoi zîmbi uitîndu-se la whisky-ul din pahar. Lanark știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
înjosesc, dezvoltînd exagerant unele fragmente pentru a obține un avantaj temporar, rupînd altele pentru a-și domoli dureri obișnuite. Mi se părea că sînt înconjurat de lipitori care-și foloseau vitalitatea pentru a o fura pe-a altora, și de bureți care se ascundeau în dosul prea multor guri, și de crustacee care renunțau la sentimentele lor în schimbul unei armuri. Părerea mea era că o viață corectă trebuie să conțină disciplină, mișcare, aventură și să nu fie egoistă. Așa că am intrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
catalizator. — A zis c-o să-l dea? Nu, dar nu se poate opune președintelui consiliului. — Am îndoieli că președintele consiliului se poate opune lui Ozenfant. Liftul se umplu și ușa se închise. „Saloanele“, spuseră vocile. „Căminul Q pentru lipitori“, „Clubul buretelui colector“. — Clublul personalului, zise Lanark. — Al cărui personal? întrebă liftul. — Al profesorului Ozenfant. Liftul începu să zumzăie. Cei de lîngă Lanark tăceau, dar cei care stăteau mai departe șușoteau între ei și-i aruncau priviri. Ușa se deschise și sunetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
final, se tîrî pînă acolo, întinse o mînă și ridică un zăvor. Fereastra se dădu la o parte și Drummond sări înăuntru împins de-o rafală de ploaie. — Nu te teme, Duncan, și-i șterse fața și cămașa cu un burete. — Mi-e frig, îi spuse Thaw, dă-mi pace. Doi oameni îl duseră jos, cărîndu-l prin casa pustie. Se deschise o ușă și fu dus într-un șopron întunecat cu podea de beton. — E frig aici, țipă el, nu vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de exemplu. Dar mai există și vuietul acela și capacitatea fiecăruia de a-l percepe... 2. Așadar, era o dimineață de iulie, neobișnuit de răcoroasă, dacă mă gândesc bine; plouase toată noaptea mărunt și monstruos, cerul mai părea încă un burete violaceu, îmbibat cu apă, eram ud leoarcă dar cel mai mult mă supăra noroiul care se strecurase prin spărturile cizmelor mele de cauciuc, formând, peste ciorapii mei de bumbac, o clisă rece și alunecoasă. Stătusem câteva ore, înnoroiat de sus
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]