15,206 matches
-
Se dovedise potrivită oprirea lor acolo, în vizuina de la marginea pădurii. Unde să mai înainteze, cu micuțul după ei? S-ar fi expus unor riscuri inutile; așa că a trebuit să se mulțumească cu spațiul acela limitat de la lizieră, expus necunoscutului cîmpiei, dar și primejdiilor dinspre pădure. Dar tocmai aceste motive făceau ca zona să nu prezinte interes pentru alte viețuitoare. Era mai mult decît speraseră: aveau unde să pună capul jos, fără să se teamă că vor fi alungați; puteau să
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
singur, n-ar fi avut niciodată tăria să se apropie. Dar prezența tînărului lup îi renăștea curajul, speranța... Erau, împreună, acasă. Și, în tăcere, inima lui bolnavă suspină pentru cea din urmă oară. Ar fi alergat în același moment spre cîmpie. Mai tare decît oricînd, simți că acolo aveau să găsească ultimul răspuns. Dar nu-și putea pune în pericol unicul copil. Nu din nou. Își înfrînă pornirea, lăsîndu-și timp să cîntărească mai tîrziu cum era mai bine să procedeze. Vrei
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
pierde mințile. La un moment dat, percepu zgomote venind dinspre liziera pădurii. Asta era! Nu putea să creadă că nu luase în calcul varianta asta. Neștiutor, Lupino probabil că se îndreptase spre ieșirea din pădure. Cu siguranță ajunsese la marginea cîmpiei. Curios cum îl știa, pornise, fără îndoială, să descopere misterele întinderii străine ochiului său. Și acum, lămurit pe deplin, flămînd și obosit, cu siguranță, mînat de dorul de părinții săi, Lupino se întorcea de unde plecase! Toată disperarea adunată de la dispariția
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
sînt dispus să te pierd din nou, copile. Nici eu pe tine, tată. Nu-ți fă griji pentru mine. Voi fi mai prudent decît am fost vreodată pînă acum. Să pornim atunci, Lupino. Spune-mi încotro, și te conduc. Înspre cîmpie, încolo, dincolo de liziera pădurii. Cîmpie zici? Cum arată cîmpia asta, tată? Ai s-o recunoști de îndată ce ai s-o vezi, băiete. Este exact pustiul din visul tău. Și o recunoscu. Era o priveliște dezolantă. N-ar fi putut trăi în
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
din nou, copile. Nici eu pe tine, tată. Nu-ți fă griji pentru mine. Voi fi mai prudent decît am fost vreodată pînă acum. Să pornim atunci, Lupino. Spune-mi încotro, și te conduc. Înspre cîmpie, încolo, dincolo de liziera pădurii. Cîmpie zici? Cum arată cîmpia asta, tată? Ai s-o recunoști de îndată ce ai s-o vezi, băiete. Este exact pustiul din visul tău. Și o recunoscu. Era o priveliște dezolantă. N-ar fi putut trăi în pustietatea aceea lipsită de umbră
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
eu pe tine, tată. Nu-ți fă griji pentru mine. Voi fi mai prudent decît am fost vreodată pînă acum. Să pornim atunci, Lupino. Spune-mi încotro, și te conduc. Înspre cîmpie, încolo, dincolo de liziera pădurii. Cîmpie zici? Cum arată cîmpia asta, tată? Ai s-o recunoști de îndată ce ai s-o vezi, băiete. Este exact pustiul din visul tău. Și o recunoscu. Era o priveliște dezolantă. N-ar fi putut trăi în pustietatea aceea lipsită de umbră. Umblară destulă vreme, adîncindu-se
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Ai s-o recunoști de îndată ce ai s-o vezi, băiete. Este exact pustiul din visul tău. Și o recunoscu. Era o priveliște dezolantă. N-ar fi putut trăi în pustietatea aceea lipsită de umbră. Umblară destulă vreme, adîncindu-se în miezul cîmpiei, dar încercînd să păstreze pădurea la orizont. Era singurul punct de reper în ținutul necunoscut, și nu vroiau să-l piardă. Înaintară la voia întîmplării, pînă cînd adulmecară mirosuri stranii. Asta trebuia să fie. Se apropiau. Aveau noroc. Vîntul bătea
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
lupilor captivi. Un Om reușise, iată, să-i transforme atît de mult, încît să-i întoarcă împotriva propriilor semeni. Fu nevoit să recunoască: Omul acela putea fi chiar mai periculos decît lăsau să se înțeleagă legendele... Se așternuse liniștea peste cîmpie. Se îndepărtaseră și, în cele din urmă, urletele animalelor răzvrătite se stinseseră. Se opriră privind pierdut înapoi, cu ochii trupului și ai sufletului îndoliați. Și, cînd nu mai sperau la nimic, liniștea nepăsătoare fu spartă de un urlet deznădăjduit. Fu
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
lămuriri. Venise timpul ca Arus să vorbească. E vremea răzbunării noastre acum. Ai fost despărțită de copilul tău. Omul a făcut-o. De soarta lupilor de afară, nefericiți cu mințile rătăcite, tot Omul e răspunzător. El a alungat animalele de pe cîmpie. Din cauza lui am ajuns cu teritoriile înjumătățite. E un pericol care ne va pîndi, de acum înainte, la tot pasul. Nu voi mai permite așa ceva. E timpul ca Omul să plătească pentru tot răul pe care ni l-a provocat
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Municipiului Iași, localitățile vizate se găsesc în jumătatea vestică a județului. - Orașul Târgu Frumos este situat în partea central-vestică a județului, în bazinul mijlociu al Bahluiețului și într-o zonă de contact a trei mari unități de relief: Podișul Sucevei, Câmpia Moldovei și Podișul Central-Modovenesc. - Municipiul Iași, reședința județului, este situat în sud-estul Câmpiei Moldovei, în apropierea graniței cu Republica Moldova, fiind străbătut de râul Bahlui. - Mai la nord de Târgu Frumos, în partea central-nordică a județului, în Câmpia Jijiei Inferioare și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Frumos este situat în partea central-vestică a județului, în bazinul mijlociu al Bahluiețului și într-o zonă de contact a trei mari unități de relief: Podișul Sucevei, Câmpia Moldovei și Podișul Central-Modovenesc. - Municipiul Iași, reședința județului, este situat în sud-estul Câmpiei Moldovei, în apropierea graniței cu Republica Moldova, fiind străbătut de râul Bahlui. - Mai la nord de Târgu Frumos, în partea central-nordică a județului, în Câmpia Jijiei Inferioare și la o distanță de circa 45 kilometri de Municipiul Iași, se desfășoară teritoriul
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
relief: Podișul Sucevei, Câmpia Moldovei și Podișul Central-Modovenesc. - Municipiul Iași, reședința județului, este situat în sud-estul Câmpiei Moldovei, în apropierea graniței cu Republica Moldova, fiind străbătut de râul Bahlui. - Mai la nord de Târgu Frumos, în partea central-nordică a județului, în Câmpia Jijiei Inferioare și la o distanță de circa 45 kilometri de Municipiul Iași, se desfășoară teritoriul comunei Focuri. - Satul Lespezi, care îndeplinește și rolul de reședință a comunei, este situat în nordvestul județului, pe terasele râului Siret, în partea de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
și Stroești. - În vestul județului, puțin mai la sud de orașul Pașcani, se găsește satul Brătești, desfășurat în lunca și pe terasele Siretului și încadrat administrativ în comuna StolniceniPrăjescu. 2. Geologia Teritoriul județului se desfășoară în întregime în cadrul Platformei Moldovenești. Câmpia Moldovei se găsește în partea de nord-est a acestei platforme și este formată dintr-un soclu cristalin precambrian care pătrunde spre vest - sud-vest sub o cuvertură de sedimente ordovician-siluriene, cretacice și neogene cu grosimi de 1.600 metri la Târgu
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
și au caracter ascensional (Strunga, NicolinaIași, Breazu). 12 3. Relieful Relieful județului Iași este alcătuit din dealuri prelungi și văi largi, cu șesuri aluviale extinse, ce aparțin Podișului Moldovei. Acest podiș cuprinde trei mari unități: Podișul Sucevei în vest (24%), Câmpia Moldvei în centru (49%) și Podișul Bârladului în sud (27%). Relieful Podișului Sucevei poartă amprenta structurii monoclinale și a litologiei variate. Se întâlnesc culmi și platouri structurale înalte ĂDealul Mare), suprafețe structurale discontinui (Brătești) și culoare largi cu șesuri și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Podișului Sucevei poartă amprenta structurii monoclinale și a litologiei variate. Se întâlnesc culmi și platouri structurale înalte ĂDealul Mare), suprafețe structurale discontinui (Brătești) și culoare largi cu șesuri și terase fluviatile (Culoarul Siretului). Culmea dintre valea largă a Siretului și Câmpia Moldovei se desfășoară pe o lungime de 130 kilometri (de la granița de nord până în dreptul orașului Roman) și are o lățime maximă ce abia atinge 20 kilometri în dreptul Hârlăului. Pietrișurile ce apar pe masivele înalte sunt de vârstă sarmațiană și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
225 și 400 metri. Platforma structurală principală se desfășoară la nord de Ruginoasa, între localitățile Vascani, Hărmănești, Todirești, Stroești, cu înălțimi de 370-400 metri. După V. Tufescu (1937), acest platou neted numit “Platforma structurală Broscăria-Laiu” este un “ciudat crâmpei de câmpie înaltă”. În apropiere, la vest și sudvest de Hârlău, tot ca o câmpie de o perfectă netezime, se desfășoară “Platforma structurală Sângeap”, aflată la 400 metri altitudine absolută. Versanții (mai ales cuestele) cu pante care depășesc 5° sunt afectați de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
între localitățile Vascani, Hărmănești, Todirești, Stroești, cu înălțimi de 370-400 metri. După V. Tufescu (1937), acest platou neted numit “Platforma structurală Broscăria-Laiu” este un “ciudat crâmpei de câmpie înaltă”. În apropiere, la vest și sudvest de Hârlău, tot ca o câmpie de o perfectă netezime, se desfășoară “Platforma structurală Sângeap”, aflată la 400 metri altitudine absolută. Versanții (mai ales cuestele) cu pante care depășesc 5° sunt afectați de alunecări, eroziune torențială și spălări areolare intense. Trecerea spre Câmpia Moldovei pe aliniamentul
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
tot ca o câmpie de o perfectă netezime, se desfășoară “Platforma structurală Sângeap”, aflată la 400 metri altitudine absolută. Versanții (mai ales cuestele) cu pante care depășesc 5° sunt afectați de alunecări, eroziune torențială și spălări areolare intense. Trecerea spre Câmpia Moldovei pe aliniamentul Târgu Frumos-Cotnari-Hârlău se face prin abrupturi. Șaua Ruginoasa-Strunga (Poarta Târgu-Frumos, după V. Tufescu) se desfășoară între Dealul Mare și Podișul Bârladului și reprezintă ultimul sector al Culmii Siretului. Câmpia Moldovei este prezentă în județul Iași prin Câmpia
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
eroziune torențială și spălări areolare intense. Trecerea spre Câmpia Moldovei pe aliniamentul Târgu Frumos-Cotnari-Hârlău se face prin abrupturi. Șaua Ruginoasa-Strunga (Poarta Târgu-Frumos, după V. Tufescu) se desfășoară între Dealul Mare și Podișul Bârladului și reprezintă ultimul sector al Culmii Siretului. Câmpia Moldovei este prezentă în județul Iași prin Câmpia Jijiei Inferioare. Relieful acestei câmpii este dezvoltat pe argile și marne basarabiene și are înălțimi medii de 100-150 metri, și numai în puține situații depășește 200 metri. În cadrul reliefului se evidențiază văile
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Câmpia Moldovei pe aliniamentul Târgu Frumos-Cotnari-Hârlău se face prin abrupturi. Șaua Ruginoasa-Strunga (Poarta Târgu-Frumos, după V. Tufescu) se desfășoară între Dealul Mare și Podișul Bârladului și reprezintă ultimul sector al Culmii Siretului. Câmpia Moldovei este prezentă în județul Iași prin Câmpia Jijiei Inferioare. Relieful acestei câmpii este dezvoltat pe argile și marne basarabiene și are înălțimi medii de 100-150 metri, și numai în puține situații depășește 200 metri. În cadrul reliefului se evidențiază văile subsecvente, cuestele și procesele de versant. La fel de bine
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Frumos-Cotnari-Hârlău se face prin abrupturi. Șaua Ruginoasa-Strunga (Poarta Târgu-Frumos, după V. Tufescu) se desfășoară între Dealul Mare și Podișul Bârladului și reprezintă ultimul sector al Culmii Siretului. Câmpia Moldovei este prezentă în județul Iași prin Câmpia Jijiei Inferioare. Relieful acestei câmpii este dezvoltat pe argile și marne basarabiene și are înălțimi medii de 100-150 metri, și numai în puține situații depășește 200 metri. În cadrul reliefului se evidențiază văile subsecvente, cuestele și procesele de versant. La fel de bine reprezentate în morfologia regiunii sunt
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Târgu Frumos prezintă diferențe din punct de vedere al genezei, altitudinii, pantelor, atât de la N la S cât și de la V la E, în raport cu situarea în una sau alta din cele trei mari unități naturale, la contactul cărora se află: Câmpia Moldovei, Podișul Sucevei și Podișul Central Moldovenesc. În partea de nord-vest se află extremitatea sud-estică a Dealului Mare Hârlău, iar la vest de o linie ce ar uni localitățile Dădești și Strunga, se desfășoară Șaua Ruginoasa-Strunga. Altitudinile medii cresc de la
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
zona Dădești-Balș la 200-250 metri în zona Giurgești - Coasta Măgurii, iar la nord de satul Giurgești înălțimea maximă depășește 320 metri. Cea mai mare parte a teritoriului orașului se desfășoară în Câmpa Moldovei, mai exact în extremitatea de sud-vest a Câmpiei Jijiei Inferioare și Bahluiului. Pe valea Bahluiețului înălțimile sunt cuprinse între 80 și 100 m., iar la nord-vest acestea ajung la 200-250 metri. La nord de valea Bahluiețului se desfășoară interfluvii largi, separate de văi cu direcție nord-vest - sudest, iar
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
a făcut ca marnele și argilele să apară la zi. Dealurile din acest sector au o înălțime medie de 140-160 metri, mai mari fiind Dealul Gănești (198 metri), Dealul Podiș (200 metri) și Dealul Rediu (194 metri). Situată tot în Câmpia Jijiei Inferioare, comuna Focuri are un relief sub forma unor interfluvii ce nu depășesc 200 metri, fragmentate de văi secundare cu orientare generală spre sud-vest. Versanții sunt în cea mai mare parte afectați de degradări (eroziune, alunecări). Teritoriul comunei Lespezi
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Media plurianuală de la Târgu Frumos (502,3 mm) este mai redusă decât media precipitațiilor înregistrate la stațiile învecinate ca urmare a efectului de foehnizare produs prin circulația descendentă a aerului ce coboară dinspre dealurile din nord-vestul și vestul teritoriului spre Câmpia Moldovei. Regimul anual al precipitațiilor atmosferice este de tip continental, cu un singur maxim în luna iunie (88,7 litri / m 2) și un singur minim, în luna februarie (28,4 litri / m 2) . Cantitățile medii lunare (iunie și februarie
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]