735 matches
-
atingerea intereselor meschine ale superiorilor; r. 21 22 : „într-un sat fără câni se plimbă mișeii fără băț!”nepedepsirea încălcării legii atrage după sine și alte nedreptăți; r. 25 26 : „a lua pânea din gura fiilor și a o arunca cânilor.” - din nou o aluzie biblică, ce exprimă așa-zisele sacrificii făcute irațional, sau ca gesturi gratuite, nu întotdeauna atât de bine intenționate; r. 27 : „Cred că-i destul o măciucă la un car de oale” în cazul unei structuri instabile
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
aspirăm pînă-n adînc praful sănătos ridicat spre firmament de tîrnul municipal" îl regăsim în gara Pașcani ("Trei ceasuri și jumătate în Pașcani cam prea mult!... Dar ce pitoresc! Ce glodăraie și colbăraie...Ce abdomene de copii malarici! [...] Ce jigăraie de cîni costelivi cu ochii rătăciți și coada'ncîrligată înspre pîntece...") și apoi eșuat în Iașul devenit Veneție moldavă: "Piețele, ogrăzile, locurile virane sunt mări și lacuri; ulițele, fluviuri și niagare... caii înoată...". P. Constantinescu sesizează și un mahalagism etic și intelectual
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
ține. / Când te-ai suit c-un picior, / Ea se rupe rotunjor; / Când te-ai lăsat cu-amândouă, / Ea se rupe drept în două."176 Comuniunea elementelor arhetipale creează paliativul ontologic al zbuciumului lăuntric, pus în evidență de repetiția paralelistică ("câne"; "am vrut"; "o scăpat", "scap"), iar anadiploza " Și tot la mine-o venit / Și-o venit și mai greu..." accentuează imposibila descătușare din înlănțuirile trăirilor: "Frunză verde trei căline, / Doru meu îi mare câne, / Greu se duce, ușor vine / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pus în evidență de repetiția paralelistică ("câne"; "am vrut"; "o scăpat", "scap"), iar anadiploza " Și tot la mine-o venit / Și-o venit și mai greu..." accentuează imposibila descătușare din înlănțuirile trăirilor: "Frunză verde trei căline, / Doru meu îi mare câne, / Greu se duce, ușor vine / Și nu se lasă de mine. Am vrut să-l azvârl în foc, / Da el , câne cu noroc, / O scăpat din acel loc; / Ș-am vrut să-l înec în apă, / Da el și de-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o venit și mai greu..." accentuează imposibila descătușare din înlănțuirile trăirilor: "Frunză verde trei căline, / Doru meu îi mare câne, / Greu se duce, ușor vine / Și nu se lasă de mine. Am vrut să-l azvârl în foc, / Da el , câne cu noroc, / O scăpat din acel loc; / Ș-am vrut să-l înec în apă, / Da el și de-acolo scapă; / Și l-am vânturat în vânt, / De-o umblat pe sub pământ / Și tot la mine-o venit.../ Și-o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Da să fie floarea-n sat, / Că de-urât m-am săturat, / Că zilele mi-o mâncat; / Într-una m-o păzit / Și m-o tot năpăstuit / Cum că aș avea iubit. Da am să-l las, mânca-l-ar cânii, / C-o rupt inima din mine; Da și eu lui am s-o rup / Și în lume-am să mă duc, / Să-mi trăiesc viața cu drag, / La umbruța cea de fag."169 Stăpân al lucrurilor văzute, "pe față", soarele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe acoperiș și cântă, iar dacă se coboară pe arături și mănâncă porumbul va fi secetă, iar dacă se adună în stol înseamnă că va fi furtună, iar dacă țipă strident, anunță o nenorocire 272: "Țarca e ca ș-un câne. Ea când merge cu pădurarul prin pădure, cârâie și arată unde e. Țărcile umblă cârd după om. (...) Țarca de se pune pe gard la o casă, e semn că vor veni oaspeți."273 O altă pasăre prevestitoare este bufnița (cucuveaua
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fi cules pe un format egal cu 2/3 din lățimea rândului de text. Mottoul poate fi utilizat la Începutul cărții, cum este cazul romanului Baltagul, care are ca motto un vers din Miorița: „Stăpâne, stăpâne,/ Mai cheamă ș-un câne”. Alteori, fiecare capitol al unei cărți poate fi precedat de un motto diferit. De pildă, toate capitolele cărții mele Stilistică și mass-media au câte un motto: capitolul despre punctuație, afirmația lui Caragiale: „Punctuația, fraților, e gesticulația gândirii!”; cel despre ortografie
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
coordonare, poate va veni, Munții Bucegi, comesean, SV, un intrând; * automobil, bună-credință, oricând, a însuși, al treilea, ce frumos!, înțelegător, soldățime, militărește, ONU; * internațional, bunăvoință, rochița-rândunicii, a zecea, bărbat bine, compatriot, ineluș, PNL, făget, lupoaică; * regulament, ceea ce, oriunde, înviere, director-adjunct, ,,câni mai bărbați", câine-lup, MTV, curcan, limpezime; * tehnician, inelar, cel ce, oricum, redescoperire, viceprimar, lampă fumegândă, ghiocel, CNCS, lupoaică; * două mii, nici una, extraordinar, perfecțiune, scrie frumos, așa-zis, Ioan Slavici, interjudețean, răzgândi, DN; * cinci sute, nici unul, nepromovat, orișicum, comunicare, spune verde, nesigur
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de la Fontaine, Corbul și vulpea) (f) ""Oiță bârsană, / De ești năzdrăvană [...] / Să-i spui lui vrâncean / Și lui ungurean / Ca să mă îngroape / Aice pe-aproape, / În strunga de oi, / Să fiu tot cu voi; În dosul stânii / Să-mi aud cânii." (Miorița) Formulați enunțuri în care propoziția subordonată circumstanțială finală să aibă ca termen regent: (a) interjecția cu valoare predicativă lipa-lipa; (b) adverbul foarte repede; (c) locuțiunea verbală a o lua la sănătoasa; d) adjectivul extrem de atentă. Propoziția subordonată circumstanțială de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
înțeles: "Ce cui să zici aceste? sau cu cine să sfătuiești? Cu un om în hirea hiarelor sălbatice? Polcovnicii ce erau, unul un cuvânt nu cuteza să zică; că numai pentru un cuvânt, cu sabia smultă da ca într-un câne într-însul. Și Bohul polcovnicul cu mâna legată de rană de sabie, făcută de Timuș, umbla ca fără sine." Observația generală se sublimează în aforisme, în cea mai mare parte scoase din Biblie: "Neștiutoare firea omenească de lucruri ce vor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
O zi și o noapte de primăvară pe ruinele cetății Neamțu e tot din domeniul idilicului câmpenesc, scena anume a oierului: Buciumu lui răsună, eho din depărtare Îi răspunde îndată ca și dânsul cântând, Când și când se aude a cânilor lătrare, A berbeciului clopot și oile zbierând. C. A. ROSETTI Cunoscutul pașoptist C. A. Rosetti (1816-1885), ilustrul Berlicoco care în tinereță ar fi încălecat de-a-ndaratele pe saca, purtător mai târziu al unor mari plete în genul Th. Gautier și a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi. Romanticii cădeau în melancolii în fața lacurilor. Pe Alecsandri îl umple de o surdă spaimă șuierul vîntului: Ziua scade: iarna vine, vine pe crivăț călare, Vântul șuieră prin hornuri răspândind înfiorare. Boii rag, caii rânchează, cânii latră launloc, Omul, trist, cade pe gânduri și s-apropie de foc. Prin temperamentul său de șopârlă, Alecsandri notează în chip fericit plăcerea nemișcării la soare, pirotirea euforică: Aburii ușori ai nopții ca fantasme se ridică Și, plutind deasupra luncii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca moldoveanul, ortoman, și dănos la mână și la suflet fălos... Hai! voinici, drăguții mei, dați năvală de mi-i prindeți și mi-i legați colea cot la cot să-i ducem poclon lui Ioniță-vodă, ca doi berbecei di Armindean! . - Câni nerușinați, liftă rea!... strigă Chiajna, spumegând deturbare; dar Dumbravă nu-i dete vreme să urmeze zadarnicele sudălmi, ci, desprinzând ghioaca de la brâu, o-nvîrti de câteva ori cu brațu-i vârtos ș-apoi, glăsuind și un groaznic blăstem, o azvârli drept în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de granit... dar pretenția de umor crud duce la trivialități și putem cita ca mai plastic un prânz de leproși vagabonzi: Aduce fiecare Nemăcinate grâne Cu sine pe spinare Servind în loc de pîne Bucata-i de mâncare Cu vrun ciolan de câne La prânzul canibal: Sau un picior de cal! Răzvan și Vidra, singura piesă viabilă, pare a fi ecoul unui complex de inferioritate, căci Hasdeu avea o mică vână de sânge evreiesc. Ea e drama individului apăsat de prejudecată publică. Răzvan
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Între dracul prefăcut în copil și Stan se încinge în poartă un dialog rupt din viața zilnică: "- Țibă! Hormuz, na! Bălan; nea! Zurzan; dați-vă-n lături (cotarle)... Da de unde ești tu, măi țică? și ce cauți pe aici, spaima cînilor? - De unde să fiu, bădică? Ia sunt și eu un băiat sărman, din toată lumea, fără tată și mamă și vreau să intru la stăpîn." Tot ce în genere e transcendent în poveste, la Creangă e readus pe pământ și micșorat, și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
acalmie florală ce-i urmează: Se pornise vântul prin cireș, și floarea A-nceput să ningă șișăind domol, Și cădea pe pieptul și pe brațul gol Al Siminii, stîndu-i albă-n poala rochii. Două-trei flori poate au ajuns în ochii Cânelui, și-n urmă cânele a-nceput Mârâind să miște capul. Celebrele balade Nunta Zamfirei și Moartea lui Fulger sunt numai superficial epice. Ele corespund, cu o tehnică nouă, poemelor Călin și Strigoii ale lui Eminescu, fiind adică reprezentări ale nunții
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
urmează: Se pornise vântul prin cireș, și floarea A-nceput să ningă șișăind domol, Și cădea pe pieptul și pe brațul gol Al Siminii, stîndu-i albă-n poala rochii. Două-trei flori poate au ajuns în ochii Cânelui, și-n urmă cânele a-nceput Mârâind să miște capul. Celebrele balade Nunta Zamfirei și Moartea lui Fulger sunt numai superficial epice. Ele corespund, cu o tehnică nouă, poemelor Călin și Strigoii ale lui Eminescu, fiind adică reprezentări ale nunții și înmormîntării, a două
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cum că un om de condiția socială și de cultura d-lui general Manu ar putea întrebuința în Parlament un cuvânt care să nu fie strict parlamentar? Cuvântul "cinic" are a face tot așa de puțin cu cuvântul grecesc Kucov (câne, și încă nelegiuit și spurcat) precât de puțin are a face d-l C. A. Rosetti cu partidul Rozei Roșie din Anglia"525. Cea de-a șasea ipostază a jurnalistului Eminescu, artistul, se înscrie pe linia contaminărilor constante dintre creația
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
altă zare Ca pe sînul fără margini și pustiu de ocean, Unind două orizonturi, iată valul lui Traian! Pe colnicul rotund, verde, la al vînturilor șuier, CÎntă-n umbra lui Murgilă un păstor din al său fluier. LÎngă dînsul doarme-un cîne; pe sus zboară un vultan, Și o turmă de oi blînde pasc pe valul lui Traian! Pustietatea ce „În patru părți a lumei se-ntinde-ngrozitoare” reprezintă un imens spațiu deschis și, În fața lui, imaginația poetică se Înspăimîntă. Nu „se
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
celebrează lehimea-n sărbătoare Victoria dorită a zilei viitoare! Ostașii pretutindeni formați În dese grupe Frig boi Întregi, rup cărnuri ca lupii flămînziți, Desfundă largi antale, beu lacom fără cupe, Se ceartă, rîd În hohot și urlă răgușiți. Ca dînșii, cîni de lagăr la praznic luînd parte, Schelălăiesc sălbatic, rod oasele deoparte, În mijlocul orgiei turbate ce tot crește; Iar printre cîni și oameni pe iarbă stau căzute Femei, prada orgiei, cu mințile perdute...” Există, apoi, o dialectică a semnelor prevestitoare ca
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ca lupii flămînziți, Desfundă largi antale, beu lacom fără cupe, Se ceartă, rîd În hohot și urlă răgușiți. Ca dînșii, cîni de lagăr la praznic luînd parte, Schelălăiesc sălbatic, rod oasele deoparte, În mijlocul orgiei turbate ce tot crește; Iar printre cîni și oameni pe iarbă stau căzute Femei, prada orgiei, cu mințile perdute...” Există, apoi, o dialectică a semnelor prevestitoare ca În epopeile homerice. Fatalitatea se anunță la Începutul poemului prin strigătul cobitor al buhei. Un glas profețitor se aude și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
l? au asasinat). Am inclus ? i c�teva materiale relevante pentru actuala tragedie din Balcani. Această deoarece importan? a vie? îi lui Iorga �n zilele noastre const? �n faptul c? el a fost un istoric ? i politician na? ionalist cu r? d?cîni ad�nci �n tradi? ia balcanic?. Cel de al dou? zeci ? i unulea secol trebuie abordat pe baza �n? elegerii trecutului. NA? IONALISMUL ? I SCRIEREA ISTORIEI Istoricul este un fenomen social, el este at�ț produsul c�ț ? i purt? torul de cuv�nt
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
era profesor de istorie la Academia Militar? de la Saint? Cyr, el definea astfel rolul na? iunii: �Orice activitate uman? este concentrat? asupra na? iunii. Na? iunea, cristalizat? de istorie, constituie colectivitatea suprem? , �narmat? de c? tre stat, cu r? d?cîni �ntr? un anumit teritoriu, modelat? de interese comune, inspirat? de eroii ei. Nimic nu? i poate ? ine piept for? ei na? iunii care se ridic? din profunzimile timpului, o for?? pe c�ț de elementar? , pe at�ț de concret? �. At�ț De
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
antisemitism�=�num? rul evreilor ? str? mut? rile ? i asimilarea social? a evreilor Dac? accept? m formulă această, atunci antisemitismul din Rom�nia ar atinge propor? îi �nsp? im�nt? toare. Nu orice form? de antisemitism are acelea? i r? d?cîni sau manifest? ri. Exist? un tip medieval, o reac? ie a maselor primitive �mpotriva unei comunit?? i evreie? ți destul de primitive care tr? ie? te �n mijlocul acestora, nedoritoare sau incapabil? s? se integreze ? i angajat? �n profesii susceptibile s? între �n conflict
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]