5,695 matches
-
sacre - adevărate modele de poezie cu o rafinată versificație, bazată pe valoarea silabelor și pe accentele tonice ale cuvintelor. Ca să nu mai vorbim de calitatea de muzician a Sfântului Ioan Damaschin, respectiv de faptul că lucrarea sa Octoihul, care cuprinde cântările din fiecare zi a săptămânii, intonate succesiv pe cele opt glasuri (ehuri), a intrat în mod definitiv în tezaurul cântării liturgice ortodoxe, bizantine și răsăritene. Părintele Dumitru Stăniloae a fost nu numai un mare teolog și filosof al culturii, ci
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
nu mai vorbim de calitatea de muzician a Sfântului Ioan Damaschin, respectiv de faptul că lucrarea sa Octoihul, care cuprinde cântările din fiecare zi a săptămânii, intonate succesiv pe cele opt glasuri (ehuri), a intrat în mod definitiv în tezaurul cântării liturgice ortodoxe, bizantine și răsăritene. Părintele Dumitru Stăniloae a fost nu numai un mare teolog și filosof al culturii, ci și un scriitor care a dat esteticii literare românești o nouă strălucire. O dovadă grăitoare și emoționantă, în acest sens
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
Eparhiale de Cântăreți Bisericești; înființarea de „școli locale“ în care preoții dă instruiască o nouă generație de pricepători în darea răspunsurilor la Sfintele Liturghii și alte sărbători de peste an; am recomandat în localitățile în care nu mai este posibilă revigorarea cântării de strană să se treacă la cea corală, comună sau „de obște“. Într-un articol „Tinere ia seama!“ i-am sfătuit pe junele și junii noștrii să se îndepărteze de folclorul muzical poluat care face mari deservicii educației și să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94197_a_95489]
-
marginea patului, ca de obicei. La miezul nopții s-au auzit clopotele bisericilor din oraș și atunci părintele a spus cu glas mai ridicat: Hristos a înviat!... și toți i-au răspuns. Din celelalte celule se auzea ca un murmur, cântarea sfântă. În acel moment Tudor s-a aplecat în față ca și când ar fi vrut să se ridice, dar s-a prăvălit la pământ fără ca brațele celor doi să-l poată reține. Marcel a constatat că nu mai avea puls și
DAN GHIȚESCU: OMUL CARE VINE DIN EST – ROMANUL SAU O PIESĂ DE TEATRU SIMBOL AL UNEI EPOCI ÎNTREGI [Corola-blog/BlogPost/94180_a_95472]
-
nimeni la infirmerie!’’ Și a închis oblonul. Marcel a făcut semn că e prea târziu. Goanță a bătut în pereți semnalând prin Morse că acolo a murit profesorul Tudor Alexa. În minutele următoare s-a ridicat din toate celulele închisorii cântarea de înviere a lui Iisus. Dar de data asta nu mai era în șoaptă. Se cânta cu voce puternică, încât răsunau pereții vechii închisori. Ei toți plângeau îngenuncheați lângă patul lui Tudor. Contrariați, milițienii s-au dezlănțuit, bâtând cu bastoanele
DAN GHIȚESCU: OMUL CARE VINE DIN EST – ROMANUL SAU O PIESĂ DE TEATRU SIMBOL AL UNEI EPOCI ÎNTREGI [Corola-blog/BlogPost/94180_a_95472]
-
întoarcere, ireversibil ca destin al acestor personaje din această scenă zguduitoare interpretată de Gabriel Gheorghe (Lucian Ionescu), Florin Dumitru (Părintele Visarion) și Vlad Popescu (Marcel Naum), fiecare în mână cu câte o lumânare aprinsă, imagine susținută de fundalul muzical al cântării ,,Hristos a înviat!’’ întristează și înfioară sala deopotrivă, aducând printr-un proces invers emoția de maximă intensitate trăită de spectatori. Erau oameni care plângeau în sală. Priveam pe scenă la cei trei actori care țineau lumânările aprinse în mâini și
DAN GHIȚESCU: OMUL CARE VINE DIN EST – ROMANUL SAU O PIESĂ DE TEATRU SIMBOL AL UNEI EPOCI ÎNTREGI [Corola-blog/BlogPost/94180_a_95472]
-
El Isus va mângâia Copilașul care plânge Și alinare îi va da Iubirea doar de-a o strânge Iar pământul va rodi Până sus de tot pe munți Căci Isus va-mpărăți Trebuind de El s-asculți Viața-ntreagă o cântare Va fi adesea pentru toți Căci putere Domnul are Chiar să-nvie și din morți Iar viața va fi lungă Ani cu sutele va fi Dragostea ca să străpungă Pe cei care-o vor primi Împărații pe pământ Domului s-or
MESIA ȘI MIA DE ANI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378151_a_379480]
-
Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1716 din 12 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului La Înălțarea Sfintei Cruci, Când curge mustul pe butuci, Cu har cinstește soborul Pe Iisus Mântuitorul. În recviemuri cântă sfinți, La Hramul Crucii dintre Cruci. Preoți înalță cântare La a Crucii Înălțare. Slăvite sunt patimi sfinte, De duhovnic sau părinte, Cum Iisus a fost chinuit Și pe crucea Sa răstignit. Cu botez de creștinire Se face mărturisire În Preasfântă Trinitate, Când case sunt botezate. Iar de faci în
TRADIȚII ȘI RITUALURI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378232_a_379561]
-
Pentru ochii tăi triști în senin m-aș preface, să îmbrac al tau suflet în lumina și pace. Pentru ochii tăi triști Aș plantă în grădini -doar de suflet știute, iriși, roșe și crini- mângâieri de lumini și de tandre cântări într-o oază cu flori și o mie de sori... Să privim răsărituri! Ți-aș pictă fericiri, ți-aș așterne visări peste pleape. Fugar, al meu înger rebel ți-ar uită drept răvaș un sărut pătimaș și-o bucată de
...DE DRAGOSTE... de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378239_a_379568]
-
tot mai aproape de ultima cuminte desfătare nu te caut în frunze nici arbori penajul păsărilor parfumul îmbătător de zbor mă adulmecă în poveste ca să pot ajunge la tine urc scara unui sonet fraged menuet și îmi despoi pielea frunzelor de cântare Referință Bibliografică: SONETE CU RĂSUNETE 8 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1988, Anul VI, 10 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
SONETE CU RĂSUNETE 8 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378293_a_379622]
-
la oile lui Păvăloi Și asta spre Valea Vințului, o împarți acum cu noi. Bă nu mai cobiți, că vă dau vreo două bâte, De vă duceți cu voi departe dorurile multe. Chemați mă pe Ene, să ne facă o cântare, Să ne bucurăm de această faină sărbătoare. Să ne mute târgu și dacă or vrea și balastiera, Să ne lase numa crijma și deschisă pepiniera, Bogățane, nu-i așa, am auzit că se vorbește Și chiar dacă omul nu crede cât
LA BOGĂŢANU LA CRIJMĂ ÎN VURPĂR de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378285_a_379614]
-
vezi cuprinsul limbii, dar te cuprinde și te absoarbe ea, întocmai cum se întâmplă în lumea firii’’. Tigrii sunt, în cazul de față, exact provocările cu care se confruntă poeta, provocări creatoare lansate de versetele biblice ale regelui Solomon din ,,Cântarea cântărilor’’, de legendara prietenie dintre Enkidu și Ghilgameș, de Heidegger, Noica, Eminescu, Brâncuși și ceilalți ,,protagoniști’’ - nu neapărat ca persoane/ personalități, ci ca entități culturale de sine stătătoare. Maiestuos precum Sfinxul din Bucegi, poemul cu care se deschide noul volum
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
cuprinsul limbii, dar te cuprinde și te absoarbe ea, întocmai cum se întâmplă în lumea firii’’. Tigrii sunt, în cazul de față, exact provocările cu care se confruntă poeta, provocări creatoare lansate de versetele biblice ale regelui Solomon din ,,Cântarea cântărilor’’, de legendara prietenie dintre Enkidu și Ghilgameș, de Heidegger, Noica, Eminescu, Brâncuși și ceilalți ,,protagoniști’’ - nu neapărat ca persoane/ personalități, ci ca entități culturale de sine stătătoare. Maiestuos precum Sfinxul din Bucegi, poemul cu care se deschide noul volum - ,,Poemele
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
el, prin sintagma ,,hermeneutica facticității’’, exprima tranșant termenii în care înțelegea să se plaseze la antipodul oricărei ,,fenomenologii pure a conștiinței’’. Peste timp, Mariana Didu îi dă o replică neașteptată, asmuțind ,,câinii conștiinței dureroase’’. Sunetul de o diafanitate celestă din ,,Cântarea cântărilor’’ îl regăsim, sprinten, în poemul ,,Cântă-mi frumusețea, iubite’’, care începe astfel: ,,încă din zori mi-a-nflorit rochița rândunicii,/ din pământ, în ochii viorii semințele păcatului au încolțit/ mi-a crescut pân’ la umeri dragostea, până la zenit’’ -, pentru
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
prin sintagma ,,hermeneutica facticității’’, exprima tranșant termenii în care înțelegea să se plaseze la antipodul oricărei ,,fenomenologii pure a conștiinței’’. Peste timp, Mariana Didu îi dă o replică neașteptată, asmuțind ,,câinii conștiinței dureroase’’. Sunetul de o diafanitate celestă din ,,Cântarea cântărilor’’ îl regăsim, sprinten, în poemul ,,Cântă-mi frumusețea, iubite’’, care începe astfel: ,,încă din zori mi-a-nflorit rochița rândunicii,/ din pământ, în ochii viorii semințele păcatului au încolțit/ mi-a crescut pân’ la umeri dragostea, până la zenit’’ -, pentru a
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
ies de sub aripa atât de originalului sistem de filosofie a limbajului gândit de Noica, rotunjind - prin trimiteri spre ale zări ale spiritului românesc și universal - un alt univers demn de tot interesul. La pag. 145, reîntâlnim chemarea iubirii ardente din ,,Cântarea cântărilor’’: ,,sânii tăi, iubito, gutui amărui,/ îi pun în pictură, îi pun în poveste,/ muzici dragi pe unde/ să nu-i scapi prin frunze/ pitulici cu creste galbene, domnească/ până când a veșniciei aripi dantelate/ vrea să-i întomneze, vrea să
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
de sub aripa atât de originalului sistem de filosofie a limbajului gândit de Noica, rotunjind - prin trimiteri spre ale zări ale spiritului românesc și universal - un alt univers demn de tot interesul. La pag. 145, reîntâlnim chemarea iubirii ardente din ,,Cântarea cântărilor’’: ,,sânii tăi, iubito, gutui amărui,/ îi pun în pictură, îi pun în poveste,/ muzici dragi pe unde/ să nu-i scapi prin frunze/ pitulici cu creste galbene, domnească/ până când a veșniciei aripi dantelate/ vrea să-i întomneze, vrea să-i
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
care a activat între anii 1970-1989. Acest vechi ansamblu era compus în marea majoritate din persoane vârstnice, continuatori ai tradițiilor populare din zona Câmpiei Transilvaniei și a avut numeroase participări la festivalurile și concursurile naționale de folclor din țară precum „CÂNTAREA ROMÂNIEI”. Folclorul muzical și coregrafic, transmis din generație în generație, șlefuit cu măiestrie constituie una dintre cele mai de preț bogații ale poporului român. În anul 2004 este rândul unei altei generații de mici artiști amatori de a duce mai
Ansamblul „FIII CAMARASULUI” va participa la EARTHDANCERS în Grecia [Corola-blog/BlogPost/93597_a_94889]
-
, Canada 9 Iulie 2013 RITURILE DE TRECERE ,,De mii de ani sălășuiesc în mine dacii Cărora le tot plătesc tribut, pentru cântările necântate, încă!” Lia Lungu Ritualul este ca o oglindă în care, fiecare dintre noi se poate regăsi, însoțind etapele vieții de la leagăn până la groapă. Riturile de trecere, însumează trecerea de la o stare biologică sau socială la alta. Toate trecerile crează
Conferința – Câmpul Românesc, Hamilton- Ontario [Corola-blog/BlogPost/93665_a_94957]
-
jurnalisticii, înzestrat cu har de la Dumnezeu, dl Nicolae Toma, i-a rugat mai întâi pe cuvioșii părinți, protopopul raionului Storojineț Vasile Covalciuc, parohul Bisericii din Crasna Vasile Paulencu, preoții de la voievodala Mănăstire Putna, cucernicii Dosoftei și Arsenie, să-i facă cântarea cea de plângere. Alături de soția Rozalia, împreună cu medicul Valeriu Gavrilovici, cu starețul Melchisedec Velnic, preoții noști i-au vegheat martirajul trecerii la Dumnezeu. Cu mâna de ajutor și cuvinte de frățească susținere pentru osârduirea colegilor de la „Zorile Bucovinei”, care zilnic
NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]
-
scumpă”, au demonstrat pe viu acest sfânt adevăr. Iar când și-a revărsat dorul Victoria Costinean, cu măiastra-i voce, părea că s-au deschis porțile cerului, artista cântând la rugămintea noastră melodii înregistrate cândva de Mircea Motrici. Cu lacrima cântării înălțătoare l-au evocat talentații interpreți Gică Puiu și Eugenia Cimborovici-Teodoreanu. A doua zi, dna Rozalia avea să scrie pe adresa „Zorilor Bucovinei”: „Mulțumesc din nou pentru ziua de ieri a fost foarte frumos și bine organizat. Mi-a părut
NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]
-
că-mi ieși în cale Plin de binecuvântare Și-Ți promit o, Domnul meu Că o parte din ce-am eu O voi da la-cest sărman Să nu-i fie ruga-n van" Și mergând ei pe cărare Deodată o cântare Se-nfiripă cu mult zel Și se-nalță către cer... O cântare de mărire De slavă și mulțumire Cântată ca dar de preț De-un sărman și un drumeț! Referință Bibliografică: Un sărman și un drumeț / Maria Luca : Confluențe Literare
UN SĂRMAN ŞI UN DRUMEŢ de MARIA LUCA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377152_a_378481]
-
Domnul meu Că o parte din ce-am eu O voi da la-cest sărman Să nu-i fie ruga-n van" Și mergând ei pe cărare Deodată o cântare Se-nfiripă cu mult zel Și se-nalță către cer... O cântare de mărire De slavă și mulțumire Cântată ca dar de preț De-un sărman și un drumeț! Referință Bibliografică: Un sărman și un drumeț / Maria Luca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1647, Anul V, 05 iulie 2015. Drepturi de
UN SĂRMAN ŞI UN DRUMEŢ de MARIA LUCA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377152_a_378481]
-
vasta creație a ilustrului compozitor Constantin Arvinte, care cuprinde: muzică simfonică și vocal-simfonică, prelucrări folclorice, muzică de fanfară, a voi trece în revistă câteva lucrări care au intrat demult în tezaurul Fonotecii de aur a Radioului și Televiziunii: Suită simfonică, Cântări străbune, Fantezie concentrantă românească, Coloana Infinită, Suită Sătmăreană, Concert pentru nai, chitară și orchestră, Fantezie pentru țambal și orchestră, Drăgoiana - Rapsodie moldovenească, Capricio moldovenesc, Capriciu transilvan, balada lui Pintea Viteazul, Cantata Patriei, Baladă despre Tudor Vladimirescu, iar din scrierile pentru
CONSTANANTIN ARVINTE, CONCERT ANIVERSAR LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382122_a_383451]
-
Dar lacrima strânsă sub gene, Îmi spune că ești Dumnezeu. Vibrez ca o strună Părinte! Nu-i fibră din trup neatinsă, De dragostea Ta jertfitoare, Ce-n Lege și-n Har e cuprinsă. Nu-i vers mai duios, nu-i cântare, Să spună cât ești de frumos, Dar duhu-mi șoptește: Dă slavă! Acesta e Domnul Cristos!" Acelor ce cred Vestea Bună, Dai har și putere de sus, Nădejde în zilele-amare Izbândă în Tine, Isus. Cu cât suferința-i mai mare, Gândesc
TE-ADOR CHIAR ȘI-ATUNCI CÂND SUSPIN de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382167_a_383496]