1,020 matches
-
căsuță mică acoperită cu stuf, cu prispă de pământ, o ușă în canaturi care dădea în două cămăruțe mici, ca cele din basme, unde o băbuță și un moșneag își duceau traiul, culcându-se o dată cu găinile și sculându-se la cântatul cocoșului. În casă, pe unul din pereți, aceleași cusături în arnici roșu și negru care reprezentau un interior cu o gospodină dereticând. O știam de când deschisesem ochii, pe ea am învățat să silabisesc, înainte de a merge la școală: „Curat și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Raven să reînnoiască provizia de vin.) Dar chiar și de afară, de la distanță, se făceau auziți, atât de puternice le erau glasurile și atât de încântați erau să-și exhibeze, reciproc, talentele. (Hartley nu mi-a pomenit o vorbă despre cântatul lor; poate că ajunsese să nu-i mai pese de nimic sau, poate, ca și soțul ei, era un pic surdă.) Urlau arii din opere și din comedii muzicale, madrigaluri, cântece pop, cântece folclorice, rondeluri, cântece porcoase și balade de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
deoarece Gilbert și Titus îl cântaseră obsedant în zilele precedente. Titus îl învățase pe Gilbert, și acum îl prinsese și Rosina: Eravamo tredici, siamo rimasti dodici, sei facevano rima, e sei facevan’ pima-poma-pima-poma. Dumnezeu știe despre ce putea fi vorba. Cântatul constituie, desigur, o formă de agresiune. Gurile umede deschise ale cântăreților și dinții strălucitori așteaptă cu nerăbdare să-și devoreze victima-ascultător. Cântăreții râvnesc după ascultători așa cum animalele râvnesc după pradă. Îmbătați de propriile lor glasuri, acum urlau în gura mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ora 9¾. Plimbare cu trăsura la Șosea. Ora 11½ Costinescu. După-amiaza audiențe. Cu Elisabeta, scris. Leopold la Lisabona. Sâmbăta Patimilor, 9 aprilie/28 martie Furtună, doar +3°R, cumplit de secetos. Ora 10 venit Școala Normală cu mâțișori de salcie, cântat. Pherekyde, Sturdza. După-amiaza ploaie și ninsoare, frig. Cu Elisabeta. Tornielli, care pleacă în Italia. Duminica Paștilor, 10 aprilie/29 martie Vânt rece. Ora 10½ la catedrala catolică, liturghie episcopală până la ora 12, întors. Stöhr. După-amiaza audiențe până la ora 4. Seara
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
din serviciul de argint, cerc până la ora 9¼, condus prin noul palat. Stöhr până la ora 10. Joi, 17/29 decembrie. Ziua de naștere a Elisabetei. Noaptea furtună colosală, dimineața 10°R, vântul încetează. Ora 9 dejunat. Cadouri. Venit Azilul Elena, cântat, Elisabeta, doamnele etc., până la ora 11. Consiliul de miniștri, Brătianu cu buchet, Sturdza discurs. După-amiaza reprezentație de teatru cu copii, la care merge Elisabeta. Eu promenadă. Seara cu Elisabeta. Lansat Crucea „Elisabeta” în Palatul Nou. Seara scris depeșe. Vineri, 18
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
sintagmele analitice ale diatezei pasive în întregime: sunt lăudat, am fost lăudat etc., ale viitorului anterior: voi fi cântat, conjunctivului și potențialului perfect: să fi cântat, aș fi cântat și ale prezumtivului (în structura unor morfeme complexe) să fi cântând/cântat, voi fi cântând/cântat, aș fi cântând/cântat; • a vrea; realizează sintagma analitică a modului potențial-optativ: aș cânta, aș fi cântat etc. • a voi (a vrea); realizează sintagma analitică a viitorului: voi cânta, vor cânta etc.; • pronumele reflexiv; marchează diferite
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pasive în întregime: sunt lăudat, am fost lăudat etc., ale viitorului anterior: voi fi cântat, conjunctivului și potențialului perfect: să fi cântat, aș fi cântat și ale prezumtivului (în structura unor morfeme complexe) să fi cântând/cântat, voi fi cântând/cântat, aș fi cântând/cântat; • a vrea; realizează sintagma analitică a modului potențial-optativ: aș cânta, aș fi cântat etc. • a voi (a vrea); realizează sintagma analitică a viitorului: voi cânta, vor cânta etc.; • pronumele reflexiv; marchează diferite sensuri gramaticale în interiorul diatezei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lăudat, am fost lăudat etc., ale viitorului anterior: voi fi cântat, conjunctivului și potențialului perfect: să fi cântat, aș fi cântat și ale prezumtivului (în structura unor morfeme complexe) să fi cântând/cântat, voi fi cântând/cântat, aș fi cântând/cântat; • a vrea; realizează sintagma analitică a modului potențial-optativ: aș cânta, aș fi cântat etc. • a voi (a vrea); realizează sintagma analitică a viitorului: voi cânta, vor cânta etc.; • pronumele reflexiv; marchează diferite sensuri gramaticale în interiorul diatezei verbale: reflexiv, reciproc, pasiv
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cânt (prezent indicativ, persoana I), cânt| (prezent indicativ, persoana a III-a), cântAM (imperfect indicativ, persoana I), cântAȚI (imperfect sau prezent indicativ, persoana a II-a, plural), cântASEȘI (mai mult ca perfect indicativ, persoana a II-a, singular), cântÎND (gerunziu), cântAT (participiu) etc. Este adevărat că rădăcina acestor verbe prezintă numeroase variații fonetice (mai cu seamă în partea finală), dar toate acestea sunt modificări - regulate, legice - determinate, fie de interacțiunea dintre sunete, venite în contact sau de la distanță, fie de interacțiunea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbul liber a fi, însă, care la conjunctiv prezent are forme diferite pentru toate persoanele (să fiu, să fii, să fie etc.), auxiliarul a fi este redus la o formă unică pentru toate persoanele verbului, singular și plural: să fi (cântat) eu, tu, el, noi, voi ei. Prin aceasta, conjunctivul perfect activ (eu să fi lăudat etc.) se deosebește de conjunctivul prezent pasiv (eu să fiu lăudat etc.). Conjunctivul perfect este singura formă temporală în structura căreia „flexiunea” auxiliarului a fi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
este de infinitiv prezent: a fi (cântat, lucrat, coborât, urât, mers etc.). 2. Prin intermediul formelor de viitor indicativ, conjunctiv prezent și optativ prezent, auxiliarul a fi se constituie în instrument al modului prezumtiv (prezent și perfect): voi, vei fi cântând, cântat etc.; să fi (eu, tu, el, noi etc.) cântând, cântat; aș, ai fi cântând, cântat etc. Situația „flexiunii” auxiliarului e aceeași ca în cazul constituirii formelor temporale, de viitor anterior, de conjunctiv și de optativ perfect. Auxiliarul A AVEA Intră
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de viitor indicativ, conjunctiv prezent și optativ prezent, auxiliarul a fi se constituie în instrument al modului prezumtiv (prezent și perfect): voi, vei fi cântând, cântat etc.; să fi (eu, tu, el, noi etc.) cântând, cântat; aș, ai fi cântând, cântat etc. Situația „flexiunii” auxiliarului e aceeași ca în cazul constituirii formelor temporale, de viitor anterior, de conjunctiv și de optativ perfect. Auxiliarul A AVEA Intră în structura sintagmei perfectului compus (perfectul absolut) și a viitorului I (o a doua formă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
perfectul absolut) și a viitorului I (o a doua formă). Prezintă în amândouă cazurile forme de prezent indicativ. În sintagma perfectului compus, flexiunea sa de auxiliar diferă parțial de a verbului liber a avea: verb auxiliar verb liber (eu) am (cântat, văzut, mers etc.) am (o carte etc.) (tu) ai (cântat, văzut, mers etc.) ai (o carte etc.) (el, ea) a (cântat, văzut, mers etc.) are (o carte etc.) (noi) am (cântat, văzut, mers etc.) avem (o carte etc.) (voi) ați
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Prezintă în amândouă cazurile forme de prezent indicativ. În sintagma perfectului compus, flexiunea sa de auxiliar diferă parțial de a verbului liber a avea: verb auxiliar verb liber (eu) am (cântat, văzut, mers etc.) am (o carte etc.) (tu) ai (cântat, văzut, mers etc.) ai (o carte etc.) (el, ea) a (cântat, văzut, mers etc.) are (o carte etc.) (noi) am (cântat, văzut, mers etc.) avem (o carte etc.) (voi) ați (cântat, văzut, mers etc.) aveți (o carte etc.) (ei, ele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
compus, flexiunea sa de auxiliar diferă parțial de a verbului liber a avea: verb auxiliar verb liber (eu) am (cântat, văzut, mers etc.) am (o carte etc.) (tu) ai (cântat, văzut, mers etc.) ai (o carte etc.) (el, ea) a (cântat, văzut, mers etc.) are (o carte etc.) (noi) am (cântat, văzut, mers etc.) avem (o carte etc.) (voi) ați (cântat, văzut, mers etc.) aveți (o carte etc.) (ei, ele) au (cântat, văzut, mers etc.) au (o carte etc.) Deosebirile de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
liber a avea: verb auxiliar verb liber (eu) am (cântat, văzut, mers etc.) am (o carte etc.) (tu) ai (cântat, văzut, mers etc.) ai (o carte etc.) (el, ea) a (cântat, văzut, mers etc.) are (o carte etc.) (noi) am (cântat, văzut, mers etc.) avem (o carte etc.) (voi) ați (cântat, văzut, mers etc.) aveți (o carte etc.) (ei, ele) au (cântat, văzut, mers etc.) au (o carte etc.) Deosebirile de flexiune apar, prin urmare, la persoana a III-a singular
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
văzut, mers etc.) am (o carte etc.) (tu) ai (cântat, văzut, mers etc.) ai (o carte etc.) (el, ea) a (cântat, văzut, mers etc.) are (o carte etc.) (noi) am (cântat, văzut, mers etc.) avem (o carte etc.) (voi) ați (cântat, văzut, mers etc.) aveți (o carte etc.) (ei, ele) au (cântat, văzut, mers etc.) au (o carte etc.) Deosebirile de flexiune apar, prin urmare, la persoana a III-a singular și la persoanele I și a II-a plural. În
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mers etc.) ai (o carte etc.) (el, ea) a (cântat, văzut, mers etc.) are (o carte etc.) (noi) am (cântat, văzut, mers etc.) avem (o carte etc.) (voi) ați (cântat, văzut, mers etc.) aveți (o carte etc.) (ei, ele) au (cântat, văzut, mers etc.) au (o carte etc.) Deosebirile de flexiune apar, prin urmare, la persoana a III-a singular și la persoanele I și a II-a plural. În sintagma formei a doua a viitorului indicativ (viitorul I), construită cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
diateza pasivă, când este variabilă în funcție de gen și număr: El este/a fost lăudat - Ei sunt/au fost lăudați. Ea este/a fost lăudată - Ele sunt/au fost lăudate. Precedată de morfemul de (la, pentru) intră în sintagma supinului: de cântat. Tema de gerunziu Intră în structura timpului compus prezent-prezumtiv: va fi + cântând Ț va fi cântând Tipuri de flexiune10tc "Tipuri de flexiune 10" Clasificarea verbelor, în regulate și neregulate ia în considerație structura rădăcinii în cursul flexiunii. În mod firesc
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbele limbii române, în structura oricărui mod sau timp verbal: -M, pentru persoana I, -ȚI, pentru persoana a II-a: cântă-M, cânta-ȚI, sosi-M, sosi-ȚI, cânta-ȚI, cântară-M, cântară-ȚI, cântaseră-M, cântaseră-ȚI, a-M cântat, a-ȚI cântat, vo-M cânta, ve-ȚI cânta, a-M cânta, a-ȚI cânta etc. 2. Dezinențe variabile. Realizarea concretă a acestor dezinențe depinde (a) - de structura fonetică a verbului, (b) - de tipul de flexiune la care verbul aparține, (c
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Între auxiliarul temporal și tema de participiu, sintagma este disociabilă prin adverbul și: „Zice lumea că l-ar fi și bătut...”. Disocierea prin adverbul modal tot se poate produce în oricare din cele două puncte de joncțiune: „Ar fi tot cântat”, „Ar tot fi cântat...” 4. MODUL PREZUMTIVtc "4. MODUL PREZUMTIV" Se cuprinde, alături de modul conjunctiv, în grupa modurilor incertitudinii. Prin această apartenență, se opune indicativului și imperativului, pe de o parte, moduri ale certitudinii, potențial-optativului, pe de alta, mod al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se prezintă sub forma temei de gerunziu, la prezent, sub forma temei de participiu, la perfect. Auxiliarul precede tema verbală. Cunoaște trei variante sinonime, în funcție de situația flexionară a auxiliarului: 1. a fi, la conjunctiv prezent + tema verbului: să fi cântând, cântat etc. 2. a fi, la indicativ viitor + tema verbului: voi fi cântând, cântat etc. 3. a fi, la potențial prezent + tema verbului: aș fi cântând, cântat etc. Observații: În limba vorbită și în limbajul artistic, auxiliarul cunoaște adesea, diferite variante
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
participiu, la perfect. Auxiliarul precede tema verbală. Cunoaște trei variante sinonime, în funcție de situația flexionară a auxiliarului: 1. a fi, la conjunctiv prezent + tema verbului: să fi cântând, cântat etc. 2. a fi, la indicativ viitor + tema verbului: voi fi cântând, cântat etc. 3. a fi, la potențial prezent + tema verbului: aș fi cântând, cântat etc. Observații: În limba vorbită și în limbajul artistic, auxiliarul cunoaște adesea, diferite variante fonetice, mai cu seamă când prezumtivul prezintă forma cu auxiliarul la indicativ viitor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
flexionară a auxiliarului: 1. a fi, la conjunctiv prezent + tema verbului: să fi cântând, cântat etc. 2. a fi, la indicativ viitor + tema verbului: voi fi cântând, cântat etc. 3. a fi, la potențial prezent + tema verbului: aș fi cântând, cântat etc. Observații: În limba vorbită și în limbajul artistic, auxiliarul cunoaște adesea, diferite variante fonetice, mai cu seamă când prezumtivul prezintă forma cu auxiliarul la indicativ viitor: „Acuma mă tot cugetam eu, ce-i fi căutând adică d-ta la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ape / Cânt-un corn cu-nduioșare.” (M. Eminescu) Tema liberă a participiului se formează: • ca temă secundară, de la tema primară de perfect a verbului, la care se adaugă sufixul specific, în structura verbelor din tipurile I-IV de flexiune: cânta+t: cântat, lucrat, dormit, coborât, urât, părut, vândut; • ca temă primară, de la rădăcina verbului, prin sufixele: - t; la verbele din tipul V de flexiune, clasa 1: rupt etc. - s; la verbele din clasa 2 a tipului V de flexiune: prins etc. SUPINULTC
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]