773 matches
-
bătrâni, copii care cu bocceluța la spinare, care cu căruciorul vârfuit -, a luat calea codrului. Câțiva călugări tăbârcesc icoana făcătoare de minuni a Sfintei Fecioare, cărți ferecate, alte sfinte odoare. Suceava se băjenește la codru. La cârciumioara "LA MOLDOVANU ȘUGUBĂȚ", cârciumarul, un bărbat în puterea vârstei, ciung de dreapta, bate în scânduri ferestrele cârciumii. Apăi, să fie cu sănătate, Culaie! îl îmbie cu butelcuța un moșneguț afumat, călcând pe două cărări. O trece și aista, cum trec toate... Niculaie lasă ciocanul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mândrie: Savastiță, draga me, Vodă Ștefan mă cheamă! Vin turcii! Am plecat! Ești nebun, moșule?!?! sare Savastița ca opărită. Iar te-or apucat pandaliile?!?! Cine are nevoie de un hodorog ca tine?!?! "Vodă Ștefan mă cheamă!" îl maimuțărește ea. Niculaie, cârciumarul, lasă ciocanul, râde și-l îmboldește: Nea Dumitre! Nu te lăsa!... Tacă-ți gura! îl bruftuiește Savastița. Ce te bagi?! Savastiță, draga me... o înduplecă cu binișorul. Zău așa, înțelege și tu... Trebuie! Nu-l putem lăsa singur. Câțiva târgoveți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
casa părintească. Panu era așezat între trei dealuri străjuite la nord de pădurea lui Panu Calimach, stăpânul de robi de altă oară. La cel mai ridicat nivel am cunoscut notabilitățile: Mitică - gardistul, Alecu Petrișor - odagiul școlii și Ion Broscoi - proprietar, cârciumar și negustor fără concurență. Toamna a trecut frumos, cu multe mese înlocuite cu praznice și hramuri și iată iarna, deloc convinsă că domnul învățător suplinitor și director totodată are dreptul să se bucure de căldură în sala de clasă unde
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
și era firesc să creadă în minuni așa cum eu însumi mă minunam cu ce și din ce reușeam să îi apropii de carte. Noroc că erau inteligenți și prindeau totul din zbor. L-am cunoscut pe doctorul Filip Țopa, fiul cârciumarului Panaite Țopa și frate cu actrița Sorana Țopa. Cum era atunci, răspundea de sănătatea unei puzderii de comune: Răchitoasa, Stănișești, Colonești, Burdusaci, Spria și multe altele fiindcă puzderia înseamnă ceva nemăsurabil. Ce putea face? Se interesa la primării de bolnavii
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
mai fericit ca noi, lectura și relectura apostilei înlocuind cu succes pâinea demult terminată. Dar unde dormim? Se făcuse târziu și casele stingeau lumina ferestrei una de la alta. știam de la tata și de la nanu că era la Independența un cârciumar Bondoc, unde, dacă intrai să cumperi un pachet de tutun și erai cu căruța, cînd ieșeai afară nu mai găseai hățurile cailor iar dacă mai beai și un rachiu, nu mai aflai nici caii. Norocul nostru că am găsit cârciuma
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
la serviciul sanitar ca dactilografă. Nu mi-a spus nimic dar din privire am înțeles că mă acuza pentru intrarea în viața ei a nenorocirii cu numele Vasea. Gata. Două femei erau tare frumoase în Jibrieni. Una era soție de cârciumar care în timp ce servea clienții s-a nimerit lângă un medic. Acesta a observat că frumoasa femeie avea ceva lângă nas, ceva care nu era altceva decât semnul începutului de lepră. Sărmana a fost ridicată a doua zi și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
I În Moldova În august 1866 a contribuit l-a schimbarea percepției acestuia față de adevărata stare a evreilor. Domnitorul consemna „pe lângă pacostea din acest an a recoltei proaste, moldovenii mai au una constantă În satele lor: evreul. Numai el e cârciumar și băcan; Îmbie pe țărani să-i bea rachiul falsificat și e totdeauna gata să dea avansuri, ca să prindă cu totul În mâinile sale pe datornici”. Dacă Însemnările prințului erau reale, putem spune că situația evreilor nu era dintre cele
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
-i decât o frumoasă greșeală. Nu-i nici în DEX. * Dar pe Strada " La zece mese" toamna este calmă, senină, frumoasă ca un descântec. Au fost zece mese în curtea curată a unuia care deschisese o crâșmă. El își spunea cârciumar, ori crâșmar (după cum se nimerea și după vorba clienților). Pe vremea lui nu erau încă baruri și nici barmani; și băuturile erau altele, mai ales vinuri, acrișoare toamna, limpezite iarna, când mesele se adunau în încăperile solide ale crâșmei, podite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
un pirat, dar numai incipient, fără adâncimea potențială a întinderilor de apă și fără alte continuări epice. Personajul e secundar și nu are aproape niciun rol în povestea escapistă despre Hemcea, visător incurabil, prizonier al lecturilor marine, ajuns cambuzier și cârciumar constănțean, în loc de mare căpitan, pe vapor. Iată portretul lui Terzi: Un munte de om, din fericire șchiop, căuia i ar fi stat bine spânzurat de un catarg pentru piraterie, decât cu briciul la îndemână lângă gâtul clienților. Despre el, autorul
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
în pusta arădană și moravurile sălbatece ale porcarilor au ceva din grandoarea istoriilor americane cu imense prerii și cete de bizoni. Eroii principali sunt sămădăul Lică, comisar privat de porci, un hoț și un ucigaș, acoperit de cei interesați, și cârciumarul Ghiță, care crede că poate juca dublu în interes propriu între autoritățile de stat și cele hoțești. Alte nuvele alcătuiesc un tablou etnografic al satului, observat în clipele rituale, logodnă, praznic, clacă, cea mai bună compoziție de acest fel fiind
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Duiliu Zamfirescu, Ioan S. Nenițescu (1854-1901) bolintineaniza școlărește ("La Sarmisegetuza stă mândrul Decebal,/ Ce-a frânt popoare multe de jos și de pe cal"), Ion Gorun, Constanța Hodoș făceau un fel de jurnalistică umanitară romanțată, inte-resîndu-se de clasa umilă, mici slujbași, cârciumari, găzari, punând probleme sociale, N. G. Rădulescu-Niger, îngrozitor romancier popular mai târziu, compunea versuri vulgare cu pretenții mussetiene ori idilice, Haralamb G. Lecca (1873-1920) interpreta odios în versuri pe Fr. Coppée și pe Eugène Manuel, într-o poezie de spital
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Alexandru Matveevici Vătruță, „cinicul” Ivan Nicolaevici Telega, „civilizatorul” baron August Milbrey von Pfälzer-Gröner zu Holstrom, hotelierul Gaspar Gasparovici Nazarian, cu rol de gazetă de informații a capitalei și a provinciei întregi, donjuanul conte Przewicki, popa Vasile Cociorvă, lăutarul evreu Lemeș, cârciumarul Aizic, doica Irina, vechilul Alexandru, vizitiul Dumitru ș.a., dar și prin comentarii sociologice. Carențelor de acest fel li se adaugă altele, din sfera lexicului, unde sunt frecvente rusisme, neologisme tehnice, cu efect de prețiozitate, ca și cuvinte sau forme improprii
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
noi În oraș un grup de tineri, dirijați de doamna Livezeanu, care să facă naveta Râmnicu Vâlcea - Pitești, ducând lunar alimente și medicamente pentru cei din Râmnicu Vâlcea internați acolo. Lucrul era legal. Datorită și prietenului meu Vasiliu și unui cârciumar, care avea o cârciumă lângă penitenciar, am putut să contactăm pă unu’ din brigadierii dă la pușcăria din Pitești pentru acest lucru. Făcând aceste drumuri de mai multe ori, la un moment dat am fost surprins În gara Râmnicu Vâlcea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
literatura română, Bucureștii de altădată, al cărei prim volum avea să apară în 1927. Bacalbașa a fost membru fondator al Societății Presei și al Sindicatului Ziariștilor, al cărui președinte a fost ales în 1919. Dintre scrierile sale mai amintim: Chestia cârciumarilor (1908), Răvașe de plăcintă (1908), Capitala sub ocuptia dușmanului (1921), 1001 feluri de măncări (1934), Dictatura gastronomică. 1501 feluri de măncări (1935). cincizeci de ani din istoria bucureștilor - studiu introductiv - Constantin Bacalbașa s-a născut la 21 august/2 septembrie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
preț. Viola domiciliurile, spărgea ușile, intra pe ferestre, lua femeia de lângă bărbații terorizați, smulgea fetele din casa părinților. Și trebuia să le necinstească. Un contimporan povestea cum odată acest celebru bătăuș a răpit pe tânăra și frumoasa soție a unui cârciumar. A intrat călare în cârciumă însoțit bucureștiul în 1871 73 30. Biserica română, „foaie religioasă morală“ a apărut într-o a doua serie în anii 1871-1872, „redacțiunea“ aflându-se „în curtea bisericii Radu-Vodă“; preotul Grigore Musceleanu, care era proprietarul publicației
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din afară ca reprezentanți ai Alianței istraelite. Tonul acesta a crescut când Mihail Kogălniceanu a luat două măsuri, întâia o circulară adresată prefecților prin care le cerea să oprească invazia evreilor la sate și să le interzică de a fi cârciumari, a doua adresă către prefectul de Bolgrad ca să adune pe evrei într-o colonie și să-i oblige la munca câmpului. În răspunsul dat interpelării lui Ioan Codrescu, Kogălniceanu a mai spus că evreii veniți de peste graniță și aglomerați în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
timp, îndeosebi în Basarabia - o puternică acțiune de colonizare evreească a creat în județele din Nord sate compacte de proprietari evrei. Evreii mai îndeplineau însă și funcțiunile de arendași de moșii, comercianți de cereale și produse agricole, mici comercianți și cârciumari la sate și constituiau îndeosebi în Moldova, Bucovina și Basarabia rețeaua de colectare a mărfurilor vândute sau cumpărate de țărani. b. - În industrie și comerț: După datele publicate de Oficiul Central al Registrului Comerțului pentru anul 1938, totalul firmelor individuale
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Imaginea ei se compune linear, cumva stereotip, fără vreo surpriză privitoare la o posibilă schimbare a manierei jurnaliere, specifică. Aici se agită de-a valma, surprinși în câte un instantaneu realistic, politicianul, gazetarul, funcționarul, învățătorul, studentul, șeful, slujbașul, soldatul, jandarmul, cârciumarul, primarul, notarul, moșierul, țăranul ș.a.m.d. De fapt, C. schițează rapid, de preferință dialogic, câte un „chip” și un comportament, tinzând să alcătuiască, din fragmente brute, inegale, un fel de mozaic caracterologic: escrocul, arivistul, parvenitul, impostorul, licheaua, nemilosul, descurcărețul
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
și filosoful Pierre Abélard (1079-1142), care a fost magistru laic al Școlii Catedralei Nôtre Dame. Totuși, primul nucleu al viitoarei universități pariziene va apărea după moartea sa, în 1170. În 1200, în urma unui incident între elevii școlii (universității) și un cârciumar, care a degenerat într-o adevărată bătaie, în care au murit 5 studenți, regele Filip August acordă studenților un privilegiu prin care aceștia nu puteau fi judecați decât de o instanță ecleziastică. În 1209, Universitatea nu era încă recunoscută ca
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
crâșme - de „Arhierei și de Monastiri"scutite de camănă, însă Mihai Racoviță, la întâia sa domnie, a desființat „scutirile de pe târguri și s-au adăugat (veniturile) la venitul Domniei". Comerțul cu ceară și miere fiind unul dintre cele mai întinse, cârciumarii care probabil la început vindeau și miere și ceară, plăteau camănă pe ceară, spune Ghibănescu, rămânând mai apoi ca să vânză și vin - crâșmele erau un drept regalian al proprietarului - aceleași crâșme plătind camănă și pe vin, camănă care se plătea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
timp, îndeosebi în Basarabia o puternică acțiune de colonizare evreească a creat în județele din Nord sate compacte de proprietari evrei. Evreii mai îndeplineau însă și funcțiunile de arendași de moșii, comercianți de cereale și produse agricole, mici comercianți și cârciumari la sate și constituiau îndeosebi în Moldova, Bucovina și Basarabia rețeaua de colectare a mărfurilor vândute sau cumpărate de țărani. b.În industrie și comerț: După datele publicate de Oficiul Central al Registrului Comerțului pentru anul 1938, totalul firmelor individuale
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
septembrie 1962 la București, dintr-o întâmplare“. Și romanul se înfiripează ca o încercare a naratorului conștiincios de a explica despre ce întâmplare este vorba. Bineînțeles, în decursul acestei lămuriri se desfășoară o amplă istorie cu minuni, securiști, amor, crimă, cârciumari bucureșteni și țărani moldoveni, așa încât, la sfârșitul capitolului („De aceea spuneam că Ilie Cazane s-a născut la București dintr-o întâmplare“), cititorul a picat deja în capcana poveștii și poate recunoaște, cu satisfacție, că îi place postura de păcălit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
finalitate practică, un abil mânuitor de cuvinte care se descurcă însă greu în planul acumulării de avere, un perdant, un loser. Ca aproape toți din satul acesta amărât, Siliștea-Gumești, în care adevărații proprietari sunt el, Bălosu, primarul Aristide, Maiorul și cârciumarul Crâșmac. Am fi avut un alt roman, nu numai cu titlul schimbat, ci și cu o dispunere a accentelor complet diferită; un roman dur, în linie balzaciană, în care avariția, una dintre eternele însușiri umane, se poate verifica pe întreaga
Marele singuratic - I by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11344_a_12669]
-
îndârjire pentru drepturile lui Dumnezeu în lume“ - spune Părintele Iosif. În lupta aceasta, el și-a câștigat și prieteni, dar și dușmani - cum s-a întâmplat mai cu seamă după apariția cărții « Alcoolul - duhul diavolului», care a stârnit revolta tuturor cârciumarilor țării și a fabricanților de băuturi spirtoase. Comercianții, care se îmbogățeau prin înșelarea poporului, fabricanții de alcool, până și politicienii dornici de îmbogățire, care profitau de starea de înapoiere a țării în urma anilor de război, nu vedeau cu ochi buni
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
iar negustorii italieni instalați din sec. XII în capitală au restrâns autoritatea eparhului. La conducerea corporațiilor erau prostatai/exarchoi, iar în fruntea corporației notarilor era primicerul. Fiecare breaslă avea un singur șef, ca cea a notarilor, argintarilor, săpunarilor, pe când breslele cârciumarilor, negustorilor de peste, mătase brută, aveau mai mulți șefi. Șeful corporației era numit de eparh din rândul membrilor breslei.Șefii corporațiilor reglementau relațiile cu statul reprezentat de eparh privind respectarea normelor. Pentru a intra într-o breaslă, persoanele trebuiau să nu
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]