1,732 matches
-
vreo pramatie de fată. În cele din urmă, reușise să găsească o fostă profesoară de matematică, dispusă să ia în chirie o studentă, o bătrână uscată, care fusese atentă mai mult la borcanele și sacoșele cu care mama îi umpluse cămara, decât la noua ei chiriașă. Mădălina nu își putuse șterge surâsul de pe buze, chiar dacă femeia începuse să se răstească la ea de îndată ce părinții îi ieșiseră pe ușă. Până la urmă, nici nu trebuia să stea prea mult în preajma femeii. Începuse cursurile
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
clape de clavir; m-am rugat la miazănoapte și mai tare și în șoapte, orei cumpene să-i steie, fără lacăt, fără cheie, pleoapa luminii de sus s-a lăsat înspre apus; tot așteptând primăvara, mi s-a cam golit cămara, calul alb din mintea mea, s-a făcut coamă de nea, cei aproape zece crai, s-au făcut gură de rai și-au plecat în țara lor, țara fericirilor... joi, 5 februarie 2015 Referință Bibliografică: iarna și-a schimbat culoarea
IARNA ŞI-A SCHIMBAT CULOAREA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374717_a_376046]
-
DOMNUL? Caută-L dar numai înăuntrul tău. El nu este prea îndepărtat de nici unul dintre noi. Domnul este aproape de aceia care cu adevăral Îl cheamă pe El. Găsește un loc în inima ta și vorbește acolo cu Domnul. Ea este cămara de recepție a Domnului. Oricine Îl întâlnește, acolo Îl întâlnește, fiindcă El n-a stabilit alt loc de întâlnire cu sufletele noastre decât în inima noastră”. Cuvinte mai limpezi decât acestea nu există. Pe înțelesul fiecăruia. În meditația cu numărul
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
covoare din lână țesute manual, instrumente muzicale specifice românilor. Am probat cojoace din piele de oaie și opinci. Am trecut apoi la bucătăria tradițională, unde erau expuse produse apetisante cărora cu greu le rezistam și pe care le doream în cămara mea. Am cumpărat cașcaval în coajă de brad, prăjituri de casă cu cremă, cârnați ardelenești afumați și cozonac cu nucă. Mai târziu, mi-am luat o geantă din piele de căprioară, o ie cu mâneci scurte și niște mărgele roșii
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 7 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371674_a_373003]
-
de Soare din 11 august 1999, Banca Națională a României a emis o bancnotă din polimeri cu valoarea nominală de 2.000 de lei, aceasta fiind prima bancnotă din polimeri emisă de România și totodată prima bancnotă din polimeri emisă în Europa. (Wikipedia) *** Cămara noastră avea o ușă care dădea într-o curte mare, ramurile nucului de lângă casa vecinilor se întindeau atât pe acoperișul lor, cât și pe al nostru. O scară de lemn masiv, nu foarte înaltă, de scânduri și grinzi foarte groase
PTIUUU’, SĂ NU TE DEOCHI! de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375635_a_376964]
-
s-a dus în pustie să postească și să se roage. (Potecile metafizice) • Dacă mintea și inima noastră nu sunt pline de speranța și credința învierii, a vieții veșnice, atunci frica de moarte, teama de necunoscut, anguasele metafizice, vor umple cămara pustiită a sufletului nostru, iar conștientul și subconștientul personal și colectiv vor fi inundate de curenții tulburi ai viselor rebele și demonice, de coșmarele neputinței și ale zădărniciei. Luciditatea analitică, logica lineară, realismul obiectiv, experimental, sunt căi și mijloace adecvate
TEOLOGUMENA – DESPRE DARUL VEDERII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379226_a_380555]
-
urmat de „Par mes Chants”, un recital solo Marco Horvat, Franța, voce,teorba și chitară baroca, la Salonul Cerchez al Muzeului Cotroceni, pe 19 noiembrie, de la ora 19:00. Concertul de închidere a Festivalului are în program „Musicas Pară la Cămara de Isabel de Castilla”, susținut de Ansamblul de muzică veche Cinco Siglos și soprana Delia Agúndez Spania, pe 21 noiembrie, de la ora 19:00, la Palatul Bragadiru. Organizator: Asociația Antiqva www.earlymusic.ro *Biletele la concertele Festivalului de Muzică Veche
FESTIVALUL DE MUZICĂ VECHE BUCUREŞTI LA A IX-A EDIŢIE de CORINA CHERECHEŞ în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369268_a_370597]
-
14 Septembrie plin de căldură, ca un cireș bogat. Ca o iubire împărtășită, ajunsă la maturitate. Cu bunici care ies, ca primăvara gâzele la soare. Octombrie ne ia însă prin surprindere cu vânt subțire care ne aduce aminte de odiseea cămării, niciodată îndestulată. Covor de frunze, peste care călcăm ca peste propriile noastre vise și, pe care nici nu mai credem că le vom vedea împlinite. Cu multe răni cicatrizate dar și cu altele noi, proaspete, încă deschise. Urmează un noiembrie
E GREU SĂ NE MÂNTUIM? de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362111_a_363440]
-
cel presoară Și umplură-ncet în taină toată cămăruța goală! Când să vină Creatorul.: -Ce-ai făcut șarpe cu Omul? Din sculptura cea frumoasă ai făcut-o rău hidoasă! Sarpele,(că de'...e șarpe!)..:-Doamne ..stai un pic...socoate, Am văzut cămara goală și-am intrat să dorm la noapte! Și-apoi numai Tu ai yala ce deschide Inimioara... Lasă Omului ,Tu ,cheia,să deschidă el cămara! Iar de la Adam si Eva ,cheia, încă stă aievea, Să-și deschidă fiecare ce cămară
VORBE DULCI SAU VENINOASE..? de GEANINA NICOLETA în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378762_a_380091]
-
-o rău hidoasă! Sarpele,(că de'...e șarpe!)..:-Doamne ..stai un pic...socoate, Am văzut cămara goală și-am intrat să dorm la noapte! Și-apoi numai Tu ai yala ce deschide Inimioara... Lasă Omului ,Tu ,cheia,să deschidă el cămara! Iar de la Adam si Eva ,cheia, încă stă aievea, Să-și deschidă fiecare ce cămară-i umple seva... Vorbe bune sau țepoase,vorbe dulci sau veninoase! Însă vorba din străbuni ,ne învață să fim buni, Vezi române un'te-ai
VORBE DULCI SAU VENINOASE..? de GEANINA NICOLETA în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378762_a_380091]
-
cămara goală și-am intrat să dorm la noapte! Și-apoi numai Tu ai yala ce deschide Inimioara... Lasă Omului ,Tu ,cheia,să deschidă el cămara! Iar de la Adam si Eva ,cheia, încă stă aievea, Să-și deschidă fiecare ce cămară-i umple seva... Vorbe bune sau țepoase,vorbe dulci sau veninoase! Însă vorba din străbuni ,ne învață să fim buni, Vezi române un'te-ai duce"Vorba dulce mult aduce", Și oriunde-ai fi sub soare:"A fi om e
VORBE DULCI SAU VENINOASE..? de GEANINA NICOLETA în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378762_a_380091]
-
Leuconoe, de a trăi din plin bucuria clipei (Carpe diem), Leonid Boicu a compus la repezeală o „neașteptată, dar admirabilă delă”, având ca pretext tocmai vizita acelui „podghiaz de lefegii moldo-valahi, cari au tăbărât în Țara Nemțască, mare pagubă pricinuind cămării dumisale dascălului Miron ot Boroaia”. Episodul, invocat cu pioasă aducere aminte și de profesorul Gh. Platon, un alt component al „podghiazului” și beneficiar al strălucitului prilej prin care detașamentul istoricilor ieșeni gustase din „dulceața Europei luminate”, rămâne referențial pentru inteligența
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pierdut cu deplasarea la ocnă, încărcarea carelor, transportul la „schele” și înapoierea acasă, avem tabloul întreg al „avantajelor” pe care le avea țăranul de pe urma transporturilor de sare. Astfel, ne apare cu totul explicabilă lupta pe care o duceau Vistieria și Cămara ocnelor pentru a-și asigura numărul de cară necesar transporturilor la un preț dinainte stabilit. Înlesnirile oferite cărăușilor prin acordarea de imașuri pe marginea căilor de comunicație, imașuri plătite proprietarilor de către Vistierie, erau - este drept, numai în parte - reduse ca
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu un conducător: curteni, gurari, herghelegii, burdujeni (lucrau la tascele din piei de bivol), chelari de drum (țineau evidența carelor încărcate), curelari, chetrari etc. În ceea ce privește numărul lucrătorilor de la salinele din Tg. Ocna, n-avem posibilitatea unei evaluări precise, deoarece conducerea Cămării recurgea la evaziunea fiscală prin „mistuirea” câteodată chiar și a unei treimi din numărul rufetașilor. Totuși, consumul intern și exportul de sare în creștere sunt dovezi evidente ale sporirii numărului de lucrători, căci producția nu putea crește decât prin mărirea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aduși de Stiber era de 30 parale „pe lotul de postav gata, care va fi de un cot latul, iar fiind în lungime de doi coți, atunci li se va plăti cîte un leu și 20 parale cotul, însă cotul cămării sfintei mănăstiri”. Printre lucrătorii angajați de Stiber, cităm numele calfelor Wilhelm Wagner, Iohan, Ioseph etc. Numărul lor era însă sub cerințele procesului de producție. În contractul încheiat de către Stiber cu Consiliul administrativ al mănăstirii se prevedea la articolul 1 că
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
postav”. Totuși, instalația mecanică de la mănăstire continua să ducă lipsă de lucrători și pentru că „părinții iconomi de ogradă, când urmează nevoia să deie la vreo ascultare pe cineva, acolo merg și ia pe cine voiesc fără a mai face cunoscut cămării”. Cămărașul a anexat la acest raport un izvod de părinții și frații „luați din postăvărie și care știu bine a lucra postav”. Ei erau în număr de șapte. În legătură cu sortimentul de produse fabricat, W. Stiber își luase obligația prin contract
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ce-i drept, nu se va încheia până la 1864. De altfel, spre deosebire de șavgăi, adevărații mineri, care lucrau în permanență, lăturașii munceau în schimburi de o săptămână din două sau din patru. Înșiși șavgăii nu erau rupți total de agricultură, de vreme ce Cămara ocnelor avea obligația să dea în folosință fiecăruia dintre ei un pogon de pământ. Într-o măsură mult mai mare erau legați de agricultură lucrătorii de la exploatările de țiței, care, în majoritate covârșitoare, erau țărani clăcași sau liberi. Cât privește
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
au recrutat cadrele conducătoare ale mișcărilor social-politice, cu caracter burghez. Eforia orașului Iași, referindu-se în 1833 la unii negustori, arată că deși primiseră „numiri de boieri... nu se leapădă de cea întâi a lor ființă”. Casierul din 1855 al Cămării ocnelor fusese funcționar al isprăvniciei, făcuse avere, „de dânsul câștigată, în moșii și binale”, iar pentru slujbele aduse statului i se conferise rangul boieresc de sulger, rang pe care-1 arbora demonstrativ și de pe urma căruia trăgea foloase; în cele din urmă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Mergi înainte și bătăliile mi le călăuzește; că pe-mbinata șira a spinării Omului eu te-am făcut cînd șters-am Omul din viața și lumină. Ia cele Șapte Boale ale Omului; le pune pentru vremuri ce-or să vie În cămări, în tainițe pe care ți le arăta-voi, 120 Să fie ale mele groaznice blesteme mari la vremea hotărîtă"." Șarpele Preot 228 înceta; cîntul Războinic răsunắ aspru și puternic Prin toate cerurile. Pînză lui Urizen vibră, chin peste chin. Apoi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
o Stana chipu-i omenesc, 425 Un chip de Stana fără Simțuri rămas-a spăimîntat pe stîncă, Îngrozitor ochilor de muritori ce-i explorează cărțile. Înțelepciunea să totuși rămase, si toată-a să memorie cu groază fost-a strînsă în cămări. Si totusi chipul sau de stana ramase-n Hăul cel nemărginit, La fel cum față palida rămîne în cearșaful sau de plumb care nu poate s-o urmeze mai departe 430 Neîncetat aspru dispreț îi roade chipul cel solzos năuntru
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
brazdele-i, 560 Năbușitoarea miazăzi cînd soarele răsare și miniatul răsărit Cînd soarele se cúlcă; cînd bulgarii de huma se-ntăresc și vitele stau Istovite și păsările se ascund în cuiburile lor tăcute, el gîndurile și le-adúnă Ca-ntr-o cămară-n amintire; el rînduiește chipurile Tuturor celor de dedesubt și ale celor de deasupra, și-n blîndu-Apus 565 Se odihnește unde căldură Soarelui se áflă; spre Soare se înalță Și spre Planeții Nopții, și către stelele ce Zodiacu-l Auresc, și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Omul cel Veșnic zis-a: "Luváh, Via e coapta: înalță-te! Fiii lui Urizen strînge-vor via cu cîrlige ascuțite, 695 Și toți fiii tăi, O Lúvah! cu sine duc familiile Pămîntului. Aud îmblăciul lui Urizen; hambarele-i sînt pline; nici o cămara Nu rămîne, si in Podgorii din belșug mănunchiurile stau sub Strugurii ce cad și-nmiresmați țîșnesc pe vînturi. Sculați Turme și cirezi, si calcați Grînele-n picioare! vitele mele, pașteți 700 Ciorchinii copți! Pastorii strigă după Lúvah, prințul Iubirii. Taurii lui
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
irezistibil de la cădere spre însănătoșire și mîntuire, spre sfîrșit, "atingînd", în sens alchimic, noul început etern: pentru Blake în Veșnicie nimic nu se pierde, ci totul este păstrat în Sălile lui Los Los's Halls, care sînt un fel de cămări temporale-eterne, ce amintesc de arhitectură Valhallei, magnifica Sală a celor Uciși, cu numeroasele sale turle, în care era primită oastea fantomatica a războinicilor eroici ai lui Odin, special adunată aici pentru a lupta în bătălia finală a zeilor, la Ragnarökr
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
a specificat că poate fi acuzată de complicitate la tentativă de omor, a mărturisit totul. Pe de altă parte, eminentul procuror ar mai fi arătat că, în două rânduri, numitul J.R. ar fi pus otrava de șoareci între alimentele din cămară, faptă de asemenea recunoscută de servitoarea complice. Și, în al treilea rând, R.R. a făcut un accident de mașină, având-o pe R.R. alături, pe atât de cunoscutul "loc al mortului"19. Cu acel prilej, J.R. a scăpat fără nici o
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
măcar să-și imagineze în lungi nopți nedormite cum ar putea dobândi o asemenea aparatură atât de scumpă, a fost normal să fie groaznic de trist. Dar domnul Henry Labater a căzut de-a dreptul în depresie când a găsit în cămara marelui actor Samuel Weisshuber cele două minunate jamboane. Poate că depresia aceasta a fost și urmarea firească a nopților nedormite despre care s-a făcut vorbire. "Așa că, a concluzionat genialul avocat, ne aflăm în fața unui caz tipic de probleme cu
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]