18,277 matches
-
Măriuca și băiatul au sărit speriați. Cine-i? Stați liniștiți! Cu mine au treabă - a răspuns Costăchel calm, în timp ce se îndrepta spre ușă. A deschis-o... În prag, cu pistolul într-o mână și cu o lanternă în cealaltă, ședea căpitanul Hahău. Cetățene Costache Vultur! În numele legii, ești arestat! Aprinde lampa! Costăchel a executat ordinul fără să scoată o vorbă. Știa că orice împotrivire - pe lângă faptul că este zadarnică - este și primejdioasă. Ai zece minute să te îmbraci, să-ți iei
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
arestat! Aprinde lampa! Costăchel a executat ordinul fără să scoată o vorbă. Știa că orice împotrivire - pe lângă faptul că este zadarnică - este și primejdioasă. Ai zece minute să te îmbraci, să-ți iei ceva de mâncare și schimburi! - a poruncit căpitanul, fără să privească la Măriuca și la băiat, care plângeau în hohote. În timp ce Costăchel se îmbrăca, Măriuca se chinuia să pregătească cele cerute de securist, tânguindu-se cu voce mocnită: „Doamne Dumnezeule! Ce ai cu noi? De ce abați asupra noastră
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
nu uiți, dragul tatei! N-am să uit, tată! - a răspuns băiatul, aruncându-se în brațele lui Costăchel. Măriuca s a târât cu ultimele puteri lângă ei. Au rămas așa... O statuie a disperării și a durerii... Sunt gata, domnule căpitan! - rostit Costăchel după un timp. Să mergem! - a ordonat căpitanul. Măriuca și băiatul plângeau în urma lor cu disperare... În timp ce coborau treptele cerdacului, pe cealaltă poartă ieșea Petrache, escortat de alți doi indivizi cu pistoalele în mâini. Se îndreptau spre o
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
răspuns băiatul, aruncându-se în brațele lui Costăchel. Măriuca s a târât cu ultimele puteri lângă ei. Au rămas așa... O statuie a disperării și a durerii... Sunt gata, domnule căpitan! - rostit Costăchel după un timp. Să mergem! - a ordonat căpitanul. Măriuca și băiatul plângeau în urma lor cu disperare... În timp ce coborau treptele cerdacului, pe cealaltă poartă ieșea Petrache, escortat de alți doi indivizi cu pistoalele în mâini. Se îndreptau spre o mașină oprită ceva mai încolo. Cele două femei - Măriuca și
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
văd cu ochii, nu are de ce să-mi pară rău", se vede înotând prin noroaiele Bărăganului, trăgând sacoșele după ea, pline ochi cu de-ale gurii, din care pentru băiat abia dacă rămânea să guste, totul mergea la sergent, la căpitan, la alți ofițeri care nu se mai terminau, băiatul "nimerise" la un batalion disciplinar, ea căzuse, deja, în dizgrație, cei din partid aflaseră că este "țigancă", iar copiii unei țigănci nu pot ajunge decât într-un batalion disciplinar, cu foștii
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
arte și meserii pentru fete” din Rădăuți, care mai târziu a urmat cursurile Institutului Pedagogic din Suceava. Aș consemna o istorioară de la sfârșitul războiului din 1945, când nemții cazați în sat la noi au fost nevoiți să se retragă. Un căpitan neamț a pus ochii pe domnișoara Nuța Sasu, mama avea atunci 17 ani, și urma să fie luată de trupele lor în retragere spre Munții Rarău și Giumalău, unde au fost căsăpiți de trupele aliate ruso române. Dacă ar fi
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
să bifăm toate vizitările din lunga listă prețioasă de adrese, care practic în teren uneori era demoralizant de sumară și ieftină. Prin clasa a VIII-a, am fost admis într-o echipă îpartie) mare, care cuprindea: patru bumbieri plus un căpitan, doi cazaci, câteva căprițe, un urs cu țiganul aferent, un moș cu baba, un mire cu mireasa și o orchestră de muzicanți după ureche, din care nu lipseau: trompetele îtrupcile), acordeonul, clarinetul, fluierul și doba. Jocul bumbierilor îbumbiereasca) este specific
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
De fiecare dată imaginația le juca feste și rămâneau în aceeași mare în care parcă se învârteau într-un cerc. Turiștii au început să vorbească, mai întâi între ei, apoi tot mai tare, până când nemulțumirile lor au ajuns la urechile căpitanului. Circulau tot felul de zvonuri. Unii susțineau că așa fusese prevăzută croaziera, alții că începuse un război, iar câțiva erau de părere că situația scăpase de sub control. A avut loc o întâlnire în sala de conferințe pentru a se lămuri
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
Cele trei săptămâni de călătorie pe mare într un vas de lux se transformaseră în trei luni de naufragiu, și se așteptau la experiențe din ce în ce mai disperate. Astfel, au avut loc câteva incendii, distrugeri de mobilier, bătăi, scurtcircuitarea televiziunii și uciderea căpitanului. Nimeni nu se gândi să facă vreo anchetă pentru nici unul dintre cazuri. Majoritatea supraviețuitorilor se simțeau undeva deasupra condiției umane și tot ce mai așteptau acum nu era portul promis la începutul călătoriei, ci moartea, care devenise mult mai sigură
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
adunarea! Când cărăușii, chicotind, s-au alineat, a comandat: Drepți! Pentru raport, înainte! Apoi, cu pas soldățesc, a ieșit în întâmpinarea lui moș Dumitru și a lui Pâcu. S-a oprit la câțiva pași de ei și a raportat: Domnule căpitan! Grupa cărăușilor, formată din șase oameni, este adunată și așteaptă ordinele dumneavoastră! Moș Dumitru, urmat de Pâcu, amândoi gata să izbucnească în râs, au trecut în revistă grupa cărăușilor. Când au terminat, moș Dumitru a comandat, râzând deja în hohote
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
și el la masă, cu un oftat de om ostenit. O bună bucată de vreme au tăcut amândoi. Apoi, Vasile Căpitanu a rupt tăcerea după o înghițitură de rachiu: „Seara asta îmi aduce aminte de vremea când eram ordonanță la căpitan... Pe cerdacul casei lui - că avea o casă mare și frumoasă - în jurul mesei cu bunătăți și băutură ședeau prietenii căpitanului. Fiecare cu femeia lui. Și ce cucoane! Parcă erau pictate nu alta! Care de care mai frumoasă! Eu îi serveam
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Căpitanu a rupt tăcerea după o înghițitură de rachiu: „Seara asta îmi aduce aminte de vremea când eram ordonanță la căpitan... Pe cerdacul casei lui - că avea o casă mare și frumoasă - în jurul mesei cu bunătăți și băutură ședeau prietenii căpitanului. Fiecare cu femeia lui. Și ce cucoane! Parcă erau pictate nu alta! Care de care mai frumoasă! Eu îi serveam la masă. Și să știi tu că nu așa ca la țară, pentru că căpitanul m-o pus să învăț toată
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cu bunătăți și băutură ședeau prietenii căpitanului. Fiecare cu femeia lui. Și ce cucoane! Parcă erau pictate nu alta! Care de care mai frumoasă! Eu îi serveam la masă. Și să știi tu că nu așa ca la țară, pentru că căpitanul m-o pus să învăț toată regula meselor cu musafiri de seamă... Și...cine crezi tu că m-o învățat? Ai? Ia dă-ți cu părerea!” „Păi pe asta o știu. Cucoana...căpităneasa. Nu mi-ai spus tu de zece
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
tu că mă învăța cucoana regulele de servit la o masă cu musafiri de soi?” „De unde să știu eu când te școlea căpităneasa?” „Vezi? Asta-i. De unde să știi tu, dacă eu nu ți-am spus? Dimineața, Ioane. Dimineața, când căpitanul era ofițer de serviciu pe reghiment. Atunci căpitanul nu avea nevoie de mine, că avea pe cine fugări și înjura. Pe sergentul de serviciu. Atâta-i trebuia sergentului, să nu se miște ca un titirez. Că l-o văzut pe
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
la o masă cu musafiri de soi?” „De unde să știu eu când te școlea căpităneasa?” „Vezi? Asta-i. De unde să știi tu, dacă eu nu ți-am spus? Dimineața, Ioane. Dimineața, când căpitanul era ofițer de serviciu pe reghiment. Atunci căpitanul nu avea nevoie de mine, că avea pe cine fugări și înjura. Pe sergentul de serviciu. Atâta-i trebuia sergentului, să nu se miște ca un titirez. Că l-o văzut pe dracul. Căpitanul nu avea copchii...” Măi Pâcule, așa
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ofițer de serviciu pe reghiment. Atunci căpitanul nu avea nevoie de mine, că avea pe cine fugări și înjura. Pe sergentul de serviciu. Atâta-i trebuia sergentului, să nu se miște ca un titirez. Că l-o văzut pe dracul. Căpitanul nu avea copchii...” Măi Pâcule, așa-i că tu ai fi vrut să fii în locul lui Vasile Căpitanu? - a întrebat moș Dumitru. Se vede treaba, Dumitre, că încep să-ți dea târcoale fiorii... Apoi ce să mai zic de cei
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
gurile voastre mai căscate... hă, hă, hă. După ce a tras de dușcă ce se mai găsea în ulcică, a reînceput povestirea: Vă spuneam că Vasile Căpitanu spunea: „Copchii nu avea, iar eu... învățam de zor... Într-o zi, mă strigă căpitanul: <Vasileee!, La ordin, domnule căpitan! > <Te duci acasă în galop, o iei pe Catrina bucătăreasa și la piață cu ea. Când te întorci, știi ce ai de făcut! Ai priceput?> <Am înțeles, domnule căpitan! >. Am salutat și făcând stânga-mprejur
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
hă, hă. După ce a tras de dușcă ce se mai găsea în ulcică, a reînceput povestirea: Vă spuneam că Vasile Căpitanu spunea: „Copchii nu avea, iar eu... învățam de zor... Într-o zi, mă strigă căpitanul: <Vasileee!, La ordin, domnule căpitan! > <Te duci acasă în galop, o iei pe Catrina bucătăreasa și la piață cu ea. Când te întorci, știi ce ai de făcut! Ai priceput?> <Am înțeles, domnule căpitan! >. Am salutat și făcând stânga-mprejur am plecat în pas alergător
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
zor... Într-o zi, mă strigă căpitanul: <Vasileee!, La ordin, domnule căpitan! > <Te duci acasă în galop, o iei pe Catrina bucătăreasa și la piață cu ea. Când te întorci, știi ce ai de făcut! Ai priceput?> <Am înțeles, domnule căpitan! >. Am salutat și făcând stânga-mprejur am plecat în pas alergător. Până acasă la căpitan era oleacă de cale. Am mers cât de repede am putut. Acasă la căpitan, liniște deplină... Altădată, dimineața, cucoana se mai învârtea prin grădinița din fața
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
în galop, o iei pe Catrina bucătăreasa și la piață cu ea. Când te întorci, știi ce ai de făcut! Ai priceput?> <Am înțeles, domnule căpitan! >. Am salutat și făcând stânga-mprejur am plecat în pas alergător. Până acasă la căpitan era oleacă de cale. Am mers cât de repede am putut. Acasă la căpitan, liniște deplină... Altădată, dimineața, cucoana se mai învârtea prin grădinița din fața casei sau ședea la aer în fotel, pe prispă. Acum, țipenie... Intru pe poartă, că
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
întorci, știi ce ai de făcut! Ai priceput?> <Am înțeles, domnule căpitan! >. Am salutat și făcând stânga-mprejur am plecat în pas alergător. Până acasă la căpitan era oleacă de cale. Am mers cât de repede am putut. Acasă la căpitan, liniște deplină... Altădată, dimineața, cucoana se mai învârtea prin grădinița din fața casei sau ședea la aer în fotel, pe prispă. Acum, țipenie... Intru pe poartă, că aveam cheie, și mă opresc să sun la ușă - avea sunărie. Sun și aștept
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
m-o pus să mă îmbrac și să mănânc boierește. Când o venit Catrina, cucoana mă învăța cum să fac temenele în fața musafirilor civili, pentru că pe cei militari trebuia să-i salut ca la reglement. Și asta... a avut grijă căpitanul să mă învețe! <Și?> După aceea, Catrina săraca trebuia să meargă singurică la piață când căpitanul era ofițer de serviciu pe reghiment. Cucoana găsea întotdeauna motive s-o trimită pe Catrina de acasă. Numai că bucuria asta n-o durat
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
învăța cum să fac temenele în fața musafirilor civili, pentru că pe cei militari trebuia să-i salut ca la reglement. Și asta... a avut grijă căpitanul să mă învețe! <Și?> După aceea, Catrina săraca trebuia să meargă singurică la piață când căpitanul era ofițer de serviciu pe reghiment. Cucoana găsea întotdeauna motive s-o trimită pe Catrina de acasă. Numai că bucuria asta n-o durat prea multă vreme sau mai bine zis cât am fi vrut noi. Cucoana și cu mine
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
mare Ion Prispă. Nici pomeneală. Cum s-o mai văd, când eu sunt într-un colț de țară și ea în celălalt...Unde mai pui că pe ofițeri îi cam rânduiește și cine știe pe unde îi mai strălucesc ochii căpitanului sau maiurului, dacă n-o fi oale și ulcele, fiindcă era cam bătrâior... Ea a fi o babă în toată regula acuma. Atunci însă...” Cu aceste vorbe, Pâcu s-a oprit să și tragă sufletul și să guste din ulcica
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Vasile Grindei?> <Apoi se vede treaba că tu ai venit aici în sat după ce m-am liberat eu. Și de asta nu știi. Păi eu am tot povestit una-alta oamenilor cu care m-am întâlnit și tot amintind de căpitan au început să-mi zică întâi Vasile cel cu căpitanul și apoi de-a dreptul Vasile Căpitanu. Da’ nici cu tine, Ion Oaie, nu-i limpede de ce îți zice acum Ion Prispă> <Treaba îi simplă. Vinovată-i prispa asta pe
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]