753 matches
-
amnari” (tehnică de construcție). Pereții sunt lutuiți pe șipci și văruiți. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și două lucarne pe tabla din față. La capetele căpriorilor ce susțin acoperișul din draniță este reprezentat un motiv zoomorf („capul de cal”). În plecătoarea casei a fost reconstituit un atelier de lingurar, meșteșug practicat în zonă, cu uneltele tradiționale de lucru. Gospodăria tradițională din localitatea Straja, zona etnografică Rădăuți
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
dreptunghiular. La exterior a fost păstrat lemnul aparent, iar zona din jurul ferestrelor și a ușii a fost lutuită și văruită sub forma unor chenare. Casa prezintă un acoperiș în patru ape, confecționat din draniță de brad, bătute în rânduri suprapuse. Căpriorii șarpantei sunt prinși folosind tehnica „îmbinări chertate”. Ca motive decorative apar cele avimorfe (ciocârlani de draniță pe creasta învelitorii) și zoomorfe („capul de cal” stilizat la capetele căpriorilor). În partea din față și pe cele două laterale construcția dispune de
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
în patru ape, confecționat din draniță de brad, bătute în rânduri suprapuse. Căpriorii șarpantei sunt prinși folosind tehnica „îmbinări chertate”. Ca motive decorative apar cele avimorfe (ciocârlani de draniță pe creasta învelitorii) și zoomorfe („capul de cal” stilizat la capetele căpriorilor). În partea din față și pe cele două laterale construcția dispune de o prispă. Materialul lemnos al casei de locuit din Pârteștii de Jos a fost păstrat într-un depozit impropriu, suferind atacuri biologice. Din acest motiv a fost utilizat
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
fereastra cu oblon din axul altarului, singura păstrată în forma inițială. Ușile păstrate la intrare și spre biserica bărbaților sunt făcute de meșterul dulgher, cu țâțâni și încuietoare de lemn. Acoperișul este unic peste întreaga biserică, incluzând altarul. Sistemul de căpriori prinși în cuiburi în cununile streașinilor este unul comun bisericilor de lemn din Transilvania. Acoperișul de tablă l-a înlocuit în secolul 20 pe cel de draniță. Rămâne deschisă cercetărilor posibilitatea ca acoperișul inițial să fi fost de paie. Prezența
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
pe toată întinderea naosului și pronaosului, biserica din Ticu-Colonie (Tămașa-Sălaj) are un târnaț cu stâlpi de susținere deși și excepțional ornamentați, din talpă în cununa târnațului, fixați sus cu contrafișe strânse. Acoperișul este unitar peste pronaos și naos și are căpriorii dinspre sud așezați pe cununa prispei, iar cei dinspre nord pe o cosoroabă ce se susține pe consolele formate din capetele ultimelor bârne din pereții transversali, astfel încât se diminuează puțin din simetria pierdută a celor două ape longitudinale ale acoperișului
Biserica de lemn din Tămașa () [Corola-website/Science/309840_a_311169]
-
pământ fără nici o legătura între ei în partea inferioară. Peste stâlpi are grinzi longitudinale, dăltuite, îmbinate cu cepuri la stâlpi și cu cuie de lemn între ele, cu grinzi transversale foarte masive îmbinate în foarfecă la coamă, cu grinzi și căpriori la acoperiș, cioplite parcă din crăci, nu din trunchiuri drepte, peste care a fost așezată o împletitură de nuiele pe toată suprafața, apoi paie, peste care au fost așezate liber olanele. Pentru a asigura construcția la împingerile laterale ale acoperișului
Biserica de lemn din Izvoarele () [Corola-website/Science/309318_a_310647]
-
taxonomie, filogenie și ecologie. Parterul muzeului prezintă colecția cinegetică. Animalele vertebrate sunt prezentate în ordine evolutivă: pești, amfibieni, reptile, păsări și mamifere. De asemenea, muzeul include un interior vânătoresc (realizat cu obiecte din coarne căzute, blănuri, fazani și capete de căprior naturalizate) și Sala Trofeelor (unde sunt expuse trofee de blană, trofee de coarne și trofee de colți de mistreț, adunate din această regiune). Muzeul de Etnografie din Vatra Dornei, situat pe Strada Mihai Eminescu nr. 17, în clădirea primăriei, a
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
o dată cu evoluția climei și a solului către starea actuală. Fauna Țării Bârsei este asemănătoare celei existente în Europa Centrală. Dintre toate, fauna de mamifere este puternic reprezentată. Prin pădurile de conifere și foioase sălășluiesc animale caracteristice: "ursul brun", "cerbul carpatin", "căpriorul", "lupul", "mistreții", "jderii", "pisicile sălbatice", "râșii", "vulpile", "nevăstuicile" și "dihorii". Dintre rozătoare: "veverițele", "pârșul" (mare, mai rar cel mic), "șoarecii". Zonele joase ale depresiunii sunt populate cu "iepuri". Păsări mai întâlnite sunt "potârnichea", "vrabia" și "porumbelul", în pădurea de lângă Prejmer
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
această colectă s-a ridicat la peste 300.000 de coroane. Lucrările de construire, coordonate de inginerul orașului Sibiu, Joseph Schussnig, au început în 1902 și au fost finalizate în 1904. Turlele, cupola și părțile boltite au fost construite din căpriori de fier la fabrica Fabritius din Sibiu. La 30 octombrie 1903, au fost amplasate crucile pe cele două turnuri, celebrându-se cu acest prilej o slujbă specială. Pereții interiori ai bisericii au fost tencuiți în primăvara anului 1904 cu pulbere
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
sunt clădite „stânește”, bârnele fiind crestate la margini și suprapuse. Casele săsești aveau latura mai scurtă înspre stradă. Acoperișurile erau specifice, în două ape, prezentând înspre fațadă o mică structură piramidală de țigle, ce rezulta în urma intrării mai înăuntru a căpriorilor. Porțile gospodăriilor sunt largi, pentru a putea permite carelor încărcate să intre pe sub ele. Se remarcă bogăția decorării lor, mai ales când sunt realizate integral din lemn. Specific Șcheiului îi erau ciocanele de bătut în poartă în formă de șarpe
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
întinde pe o suprafata împrejmuita de 180 de ha. Aici se află și un numar de trei iazuri, bogate în fauna piscicola și loc de popas pentru unele specii de avifaună. Aici pe langă zimbri se mai pot întâlni: cerbi, căpriori, vulpi, bursuci, iepuri, urși, lupi și specii de avifaună. Aflată la 10-15 minute de mers de Mănăstirea Sihla, potrivit legendei în aceste locuri și-a petrecut ultima parte a vieții Sfântă Teodora. Este înconjurată de un cadru natural deosebit. Până la
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
o țesătură deasă, ce acoperă fie stînca, fie grohotișurile. În Suhard trăiesc numeroase specii de animale caracteristice atît zonei alpine, dar mai ales pădurilor de rășinoase. Dintre mamifere — unele de importanță cinegetică — amintim: ursul (Ursus arctos), cerbul (Cervus elaphus montanus), căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa); dintre răpitoare mai importante sînt: rîsul (Lynx lynx), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), jderul (Martes martes). Păsările sînt reprezentate de specii că: cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tctrix), destul de rar
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
ciumăfaia, măselarița. De-a lungul drumurilor și islazurilor cresc: troscatul, coada șoricelului, obsiga, traista ciobanului. Lumea faunistica a acestui sector e variată având în vedere existența atât a spațiilor deschise, cât mai ales a celor mai extinse păduri din Dobrogea. Căpriorul atinge, pe alocuri densități apreciabile (60-90 exemplare pe efective dețin toată Dobrogea sunt în Codrul de la sud de Babadag (120 exemplare în 2003) apoi în regiunile Alba-Celic (107 exemplare) și Atmagea (100 exemplare). În spațiile deschise Depresiunea Nalbant, Beștepe-Malcioc el
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
de o simetrie perfectă asigurată de prezența celor două pridvoare laterale, întinse pe toată lungimea naosului și pronaosului. Deasupra absidei altarului proporțional diminuat, cu mai bine de un metru mai jos decât cel principal, acoperișul altarului este bine integrat arhitectonic. Căpriorii acoperișului sunt fixați cu meșteșug pe cosoroabele așezate pe capetele mai lungi ale bârnelor din partea superioară a peretilor, tăiate în trepte, de sus în jos. Bolta sau cerimea naosului se ridică direct de pe pereții laterali, retrași, pentru celelalte trei laturi
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
un coif octogonal. Pridvorul este marcat de opt stâlpi, fixați jos în talpă, iar sus, în cununa târnațului, care împreună cu contrafișele formează arcade decorative semicirculare, ce lasă o bună impresie ochiului atent la proporționări. Acoperișul este unitar pentru întreaga construcție, căpriorii fiind fixați pe o cosoroabă solidă ce se sprijină, la rândul ei, pe console mai alcătuite din bârnele mai lungi din partea superioară. Pereții exteriori au fost acoperiți cu șindrilă protectoare împotriva intemperiilor, această tehnică fiind probabil „invenția” târzie a unui
Biserica de lemn din Dângău Mare () [Corola-website/Science/313196_a_314525]
-
și dintre dealuri trăiește în condiții excelente nucul, dar a fost semnalat și castanul dulce, acesta fiind prezent la Jiblea, în adăpostul Coziei. În pădurile de sub munte cea mai mare răspândire o au vulpile (Vulpes vulpes), viezurii (Meles meles), iepurii, căpriorii, mistreții, lupii ( numărul acestora a scăzut considerabil în ultima perioadă) și pisicile sălbatice. Alături de aceste viețuitoare trăiesc numeroase specii de rozătoare, dintre cele mai frecvent întâlnite sunt veverițele și pârsii. În ultimele două decenii numărul viețuitoarelor a scăzut considerabil ca
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
vânătorii ilegale și a perturbării sau distrugerii arealului acestora, după ce, în prealabil, grație protecției acordate de către ocoalele silvice și filialelor de vânătoare, numărul anumitor specii de interes economic a crescut considerabil. În plus s-au făcut populări (de cerb și căprior) în pădurile de pe aceste dealuri. Cursul Oltului, dar și cursul inferior al Topologului intra în zona de răspândire a scobarului (Chondrostema nasus), alături de care se întâlnesc specii ca nisiparița (Cobitis remanica), cleanul (Leuciscus cephalus), mreana (Barbus barbus), acestea din urmă
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
au ieșit de pe teren, echip1a silozului Steaua: "„Pe treptele tribunelor goale, vântul purta hârtii umezite. Meciul abia se terminase. [...] Arena era cam neîngrijită, totul părea putred, gata să se prăbușească. Tribunele de lemn cu trepte sparte, prin care se vedeau căpriorii cătrăniți, se terminau cu o peluză naturală de piatră. În ea fuseseră săpate trepte. Așa, spălate de apă, păreau foarte albe ”. Situația echipei nu era una dintre cele mai bune. Meciul jucat s-a terminat cu victoria lor, dar uneori
Tripleta de aur () [Corola-website/Science/314669_a_315998]
-
semicilindrică ridicată direct de pe pereții laterali și susținută de un arc cu dublou. Drept cheie de boltă observăm o bârnă sculptată. Și deasupra altarului există o boltă semicilindrică pe porțiunea pereților paraleli. Acoperișul este unitar pentru întreaga construcție și are căpriorii fixați pe cosoroabe așezate, de jur-împrejur, pe capetele bârnelor-cunună și ale celor transversale. Decorul sculptat: Biserica a primit decor sculptat prin incizie la nivelul bârnelor ancadramentului de intrare în biserică și la nivelul cheii de boltă. Pictura: Biserica din satul
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
în care a fost realizată este fără liant. Acoperișul în patru ape are o învelitoare trasă la cuțitoaie și îmbinată în nut și fede. Șarpanta în patru ape cu turlă (și 4 turnulețe) este realizată în lemn de brad prin căpriori fixați pe cosoroabe. Biserica are podea din scânduri și pereți realizați în tehnica cioplitului și îmbinarea bârnelor de stejar. Muzeograful Georgeta Stoica a afirmat: Biserica de lemn din Turea este monument istoric, ea având codul B-II-a-A-18994 (biserica face parte din
Biserica de lemn din Turea () [Corola-website/Science/314118_a_315447]
-
92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de mistreț ("Sus scrofa") șacal auriu ("Canis aureus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprior ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jderul de piatră ("Martes foina"), jderul de copac ("Martes martes"), hamster românesc ("Mesocricetus newtoni"), dihor pătat ("Vormela peregusna"), dihor de stepă ("Mustela eversmannii"), popândău european ("Spermophilus citellus"), iepure
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
din bârne au fost placați cu scânduri de brad. Edificiul are un acoperiș cu pante repezi, cu streașină largă (1.80 m) și cu o învelitoare din tablă vopsită în culoarea verde. Streașina este susținută de console formate prin prelungirea căpriorilor. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal înspre vest (formând o contraabsidă). Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pridvorului. În interior
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
pereții din bârne au fost ulterior tencuiți. Edificiul are un acoperiș cu pante repezi, cu streașină foarte largă (2.00 m) în partea de vest și cu o învelitoare din tablă zincată. Streașina este susținută de console formate prin prelungirea căpriorilor. Monumentul are formă dreptunghiulară și dimensiuni mici (5.25x12.95 m), cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pridvor deschis, pe latura de sud. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
de atac biologic caracterizat prin frecvența ridicată a atacului de insecte și termite. 2.5.3. Risc de atac biologic asupra lemnului pentru clasa de utilizare 2 a) lemnul utilizat în clasa de utilizare 2 - elemente situate sub acoperiș precum: căpriori, grinzi, stâlpi, astereală, șipci, pereți interiori. ... b) clasa de utilizare 2 prezintă risc de atac biologic caracterizat prin frecvența ridicată a atacului de insecte și termite, concomitent cu atac de ciuperci de colorare și de putrezire. ... 2.5.4. Risc
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
iar în sistemele cu exces de umezeală, ca și în păduri, abundă specii de amfibieni, reptile, păsări (șorecarul comun, șorecarul încălțat, barza albă, barza neagră, vânturei, hereți, potârnichi, acvile, cocoșul de munte, prundărișul de piatră) și mamifere (capra neagră, ursul, căpriorul, mistrețul, râsul, etc). Din județul Brașov rețeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceștia, 398 km sunt drumuri naționale. Rețeaua căilor feroviare are o lungime de 335 km, municipiul Brașov fiind unul dintre cele mai importante noduri de cale
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]