4,175 matches
-
dar nu pot împiedica spiritul să creeze și, în timp, să-și ia revanșa în fața brutei. E o lecție democratică pe care sper că generațiile mai tinere o vor asimila cum se cuvine. În acest context, recuperarea operelor scriitorilor și cărturarilor Blajului ocupă un loc aparte. Blajul n-a fost lichidat numai pe motive politice, ca fief al spiritului național, al vechii democrații române și al Partidului Național Țărănesc, ci și pe motive confesionale. Cărturarii săi au fost supuși unei tentative
Radu Brateș: poezie și suferință by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3207_a_4532]
-
acest context, recuperarea operelor scriitorilor și cărturarilor Blajului ocupă un loc aparte. Blajul n-a fost lichidat numai pe motive politice, ca fief al spiritului național, al vechii democrații române și al Partidului Național Țărănesc, ci și pe motive confesionale. Cărturarii săi au fost supuși unei tentative de asasinat deopotrivă fizic, în pușcării, și spiritual, opera lor fiind interzisă în întregime. Chiar și după eliberarea deținuților politici, în 1964, autoritățile comuniste au împiedicat orice posibilă re-coagulare a forțelor intelectuale ale Blajului
Radu Brateș: poezie și suferință by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3207_a_4532]
-
interbelic nu a avut bucuria de a-și vedea tipărit un volum de poezie. Doar lucrarea sa de istorie culturală Oameni din Ardeal a putut fi publicată, cu mari dificultăți și intervenții ale cenzurii, în 1973, cu puțin înainte de plecarea cărturarului la cele veșnice. Volumul postum Cântece de pe coline (1974) a oferit publicului numai partea publicabilă atunci a liricii lui Radu Brateș, ocolind evident poemele de detenție și o bună parte din cele de după eliberare, încărcate de o viziune tragică asupra
Radu Brateș: poezie și suferință by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3207_a_4532]
-
consacrate, înclusiv în Dicționarul general al literaturii române, accentuând filonul tradiționalist și influența unor modele interbelice, de la Blaga și Pillat la Aron Cotruș, dar ignorând „fața nevăzută” a poetului, pe care numai textele interzise o puteau evidenția. După 1989, fiicele cărturarului, Liana Biriș și Voichița Ionescu, au început dificilul demers de recuperare a operei cărturarului, din care au apărut deja mai multe volume de versuri și de istorie literară și culturală. Cel pe care îl comentez aici este o reluare, de
Radu Brateș: poezie și suferință by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3207_a_4532]
-
modele interbelice, de la Blaga și Pillat la Aron Cotruș, dar ignorând „fața nevăzută” a poetului, pe care numai textele interzise o puteau evidenția. După 1989, fiicele cărturarului, Liana Biriș și Voichița Ionescu, au început dificilul demers de recuperare a operei cărturarului, din care au apărut deja mai multe volume de versuri și de istorie literară și culturală. Cel pe care îl comentez aici este o reluare, de data aceasta într-o ediție obișnuită, mult îmbogățită, a volumului Scrise-n furtună, apărut
Radu Brateș: poezie și suferință by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3207_a_4532]
-
furtună, apărut în 2008 în ediție anastatică. Editoarele au adăugat celor 21 de poezii din caietul manuscris datând din perioada alungării din Blaj și a detenției (interesante în contextul literaturii carcerale și al evoluției tradiționalismului după război) scrisorile trimise de cărturar acasă, la Blaj, precum și documente din dosarul acestuia de la CNSAS. Inițiativa este, după știința mea, unică în editologia actuală și mă grăbesc să o salut: Liana Biriș și Voichița Ionescu nu s-au mulțumit să pună în rafturile librăriilor o
Radu Brateș: poezie și suferință by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3207_a_4532]
-
dovadă. Înclin să cred că organele de Securitate care-l anchetau - un nume revine, malefic, în majoritatea documentelor care-l privesc pe poet: colonelul Gh. Crăciun - s-au bazat, în îndelungata lor operațiune de condamnare, apoi urmărire și tracasare a cărturarului, pe convingerea că preotul greco-catolic care refuzase unirea cu Biserica Ortodoxă era ceea ce se cheamă „o nucă tare”. Adică un caracter inflexibil. Securitatea a încercat și să îl racoleze pe Radu Brateș, șantajându- l cu dosarul său de condamnat politic
Radu Brateș: poezie și suferință by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3207_a_4532]
-
impresionant număr de epistole confraților și prietenilor din țară și, desigur, din străinătate, unde și-a desăvârșit studiile și unde a obținut un doctorat în estetică. În mărturiile, interviurile și confesiunile unora dintre contemporanii săi se evocă aspecte ale personalității cărturarului de la Cluj. Era de o perfectă onestitate intelectuală și morală, riguros în tot ceea ce întreprindea, știa multă, foarte multă carte; om de catedră, de o austeritate rar întâlnită în mediile universitare și academice, Liviu Rusu s-a impus în viața
O epistolă necunoscută a lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4436_a_5761]
-
întâlnită în mediile universitare și academice, Liviu Rusu s-a impus în viața literară și culturală a Transilvaniei ca un autentic reformator. Nu întâmplător, când Liviu Rebreanu este numit director general al Teatrului Național, în 1941, îi solicită esteticianului și cărturarului Liviu Rusu ajutorul în reorganizarea Teatrului Național din Cluj ce fusese mutat la Timișoara ca urmare a Dictatului de la Viena. Liviu Rusu este invitat la București, are o lungă și interesantă convorbire cu autorul inimitabilului Ion, caută soluții, apelează la
O epistolă necunoscută a lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4436_a_5761]
-
Biblioteca Academiei Române. Cota SÎ27/CMLXXV. 1. În cartea lui Ioan Massoff - Teatrul românesc. Privire istorică. Volumul 8. Teatrul românesc în perioada 1940-1950. București, Editura Minerva, 1981, la pagina 58 se precizează: În acest scurt timp, la Sibiu, din inițiativa unor cărturari, în frunte cu Lucian Blaga și Liviu Rusu, s-a înființat asociația „Prietenii teatrului”, o secție pe lângă Departamentul Artelor, având ca scop „promovarea artei românești“, un fel de cerc de studii ce „tindea la perfecț ionarea mijloacelor dramatice”, să „trudească
O epistolă necunoscută a lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4436_a_5761]
-
1, întâlnirile și discuțiile cu poetul Ion Șiugariu încă din perioada studiilor universitare din București. Revelatoare sunt și epistolele 2 lui Ion Șiugariu trimise prietenului său Onisim Filipoiu, precum și un însemnat număr de manuscrise ale poetului de la Băița, pe care cărturarul clujean le-a încredințat spre cercetare și publicare istoricului literar Săluc Horvat (n. 1935), unul dintre cei mai învățați și erudiți cunoscători ai fenomenului literar și cultural din Transilvania. Epistolele ce se publică acum, întâia oară, demonstrează în chip elocvent
Noi contribuții la biografia lui Ion Șiugariu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4338_a_5663]
-
biografia și opera poetului Ion Șiugariu e de o factură occidentală căreia nu-i scapă nici un detaliu, nici o informație și nici o referință critică. O mărturie revelatoare în acest sens întâlnim în epistola 3 din 20 martșieț 1978 trimisă din Cluj-Napoca cărturarului Săluc Horvat - „Totodată vă mai trimit alăturat și o fotografie cu Ion Șiugariu, din anii studenției, 1939, pe care, după ce veți face, eventual, o reproducere la o scară corespunză toare, vă rog a mi-o restitui.“ Restituirea acestor mărturii, așa
Noi contribuții la biografia lui Ion Șiugariu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4338_a_5663]
-
literar Ramiro Ortiz (1879-1947), stimulat să citească marile capodopere ale literaturii italiene și ale altor literaturi romanice, scriind și publicând, încă din timpul studenției, în revista „Roma”, G. Călinescu manifestă un interes special pentru opera celui mai cunoscut, pe atunci, cărturar al Italiei - De Sanctis, pe care și-l ia ca model în tot ceea ce va întreprinde în sfera biografiei și a istoriei literare. Repudia jurnalul, considerându-l „o prostie”, însă pe cele ale confraților din alte generații, fie tipărite, fie
Noi contribuții la biografia lui G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4628_a_5953]
-
cu mână forte, breasla scriitorilor un timp îndelungat. Iar în ceea ce privește unele afirma- ții și ieșiri publice ale lui G. Călinescu din acel timp se cuvine să fie decriptate cu maximă prudență și cu o superioară înțelegere a omului și a cărturarului. * [București], 10 iulie 1953 Iubite tovarășe Beniuc, Anul trecut Uniunea Scriitorilor mi-a procurat de la C[onfederația] G[enerală] a M[uncii] pentru Vasile Roaită 3 cartele de masă pentru 28 de zile, pentru mine și soția mea, parte gratis
Noi contribuții la biografia lui G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4628_a_5953]
-
Nicolae Scurtu Biografia diplomatului, istoricului, bibliologului și bibliofilului Constantin I. Karadja (1889-1950), unul dintre cei mai învățați și erudiți cărturari ai secolului trecut, cuprinde o însemnată sumă de erori, lacune și, chiar, denaturări. Biografii, de până acum, al celui mai bun cunoscător al incunabulelor 1 , Dan Simonescu 2 , Adriana Ștefănescu-Mitu 3 , Elena Maria Schatz 4 și Georgeta Penelea-Filitti 5 au
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]
-
Bibliografia operei lui Constantin I. Karadja nu a fost, încă, publicată din rațiuni greu de acceptat. E adevărat că până de curând nu era cunoscută în întregime. Au fost necesare câteva deplasări în Occident spre a completa biobibliografiaacestui istoric și cărturar căruia îi datorăm unele descoperiri fundamentale. Literatura sa epistolară, elaborată în română, franceză, germană și engleză, conține informații și precizări extrem de valoroase pentru știința istorică națională. Elocvente în acest sens sunt epistolele trimise lui Nicolae Iorga, G. Ibrăileanu, Ion Bianu
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]
-
specialist în numismatică și arhivistică, pentru care Constantin I. Karadja nutrea sentimente de admirație și prețuire intelectuală. Epistolele sunt trimise din satul Grumăzești, situat din ținutul Neamțului, un topos unic în România dar și în Europa, unde înțeleptul și eruditul cărturar își păstra o bună parte din arhiva și biblioteca sa ce cuprindea incunabule privitoare la Țările Române. * Grumăzești, T[âr]g[u]Neamț 23 iunie 1924 Dragă domnule Moisil, Mulțămesc pentru gentila scrisoare de la 20 curent care mi-a făcut
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]
-
Nicolae Scurtu Un cărturar, dintre cei mai însemnați, pe care ni i-a dat Transilvania, e, desigur, și Gheorghe Bulgăr (1920-2002), lingvist, filolog, istoric literar, traducător și memorialist. Dascăl din stirpea celor foarte rari, devotat și pasionat, a format și modelat generații întregi de
Gheorghe Bulgăr și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3142_a_4467]
-
spațiul românesc. Lucrarea aceasta, întru totul esențială, este rodul unei consecvente și susținute cercetări, în țară și în străinătate, în răstimp de cinci decenii și jumătate. Istoricul literar Săluc Horvat este, în același timp, și autorul unei biobibliografii 2 a cărturarului Gheorghe Bulgăr, indispensabil instrument de lucru în ceea ce privește orientarea în opera și biografia eruditului învățat și umanist transilvănean. * [București], 20 mai 1982 Stimate coleg, Vă mulțumesc foarte mult pentru cele trimise. Am citit atent și cu creionul în mână materialul. Ar
Gheorghe Bulgăr și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3142_a_4467]
-
în folosul tuturor, nu doar al scriitorilor. Din sumar Reținem din sumarul revistei ARGEȘ (nr. 8): cronica întârziată a lui Nicolae Oprea despre volumul lui Al. Cistelecan Magna cum laude, eseul în care Gheorghe Grigurcu caută să răspundă de ce doi „cărturari impunători”, Adrian Marino și Nicolae Balotă, „n-au creat ceea ce se numește școală”; e prezent în revistă și Al. Cistelecan, cu un comentariu despre studiul Nicoletei Sălcudeanu, „Revizuire și revizionism în literatura postcomunistă”; Mircea Bârsilă scrie despre poezia lui Nichita
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3238_a_4563]
-
Nicolae Scurtu Biografia istoricului literar, comparatistului, epistolografului și cărturarului Liviu Rusu (1901-1985) este extrem de interesantă, atât din perspectiva contemporanilor, cât, mai ales, din cea a unei lecturi integrale a epistolelor sale. Se știe cu exactitate că Liviu Rusu a stabilit temeinice relații epistolare cu un impresionant număr de oameni
Întregiri la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4547_a_5872]
-
cunoscută în detaliu grație unei superioare înțelegeri manifestate de soția sa, Constanța Stăvăruș, dar, mai ales, de fiica sa, Doina, care au răspuns cu promptitudine la solicitarea noastră de a rescrie, din altă perspectivă, itinerariul fizic și intelectual al unui cărturar autentic 1. Opera de cercetare, istorie și critică literară a universitarului de la Facultatea de Filologie a Universității din București a fost restituită 2, cu rigoare, în ultimul timp, după ce i s-a elaborat o bibliografie completă a ceea ce a scris
Un istoric literar – Ion Stăvăruș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4405_a_5730]
-
față de doamna Mădălina Lică (n. 1968), directoarea Bibliotecii Comunale Valea Călugărească, ce în curând, grație eforturilor sale, atent focalizate, se va numi Biblioteca „Mircea Iorgulescu“; d-sa a adunat un impresionant material documentar privitor la itinerariul creator al acestui distins cărturar din perimetrul prahovean. * Intitulat Literatura în publicațiile socialiste și muncitorești 1880-1890. Reviste literare. Formarea conceptului de literatură socialistă, volumul dezvăluie încă din titlu tentativa de epuizare a unei epoci literare, deși mobilul declarat al autorului este refacerea climatului în care
Însemnări despre debutul lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4586_a_5911]
-
Nicolae Scurtu Biografia scriitorului și cărturarului Emanoil Bucuța (1887-1946) se cuvine a fi cercetată cu mai multă rigoare, întrucât conține unele știri, note și informații valoroase privitoare la epoca în care s-a format și a creat, precum și la unii dintre contemporanii săi. Jurnalul, încă inedit
Emanoil Bucuța și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4506_a_5831]
-
Neamț G.T. Kirileanu (1872-1960), intelectual distins, personalitate autentică și posesorul unei bogate biblioteci în care existau manuscrise, documente, reviste și cărți rare și foarte prețioase. Epistolele ce se publică, aici, întâia oară, relevă convingător excelentele relații existente între cei doi cărturari care manifestau aceeași pasiune pentru cunoașterea trecutului literar și cultural al unora dintre confrații lor. Emanoil Bucuța se confesează, în unele epistole, sincer, direct și fără nici o ezitare, așteptând de la învățatul nemțean, mai experimentat, un semn, o aprobare, o infirmare
Emanoil Bucuța și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4506_a_5831]