931 matches
-
pe când n-avea decât zece ani. Vara, prietenul său fusese în tabără la Dobrovăț, unde copiii s-au bucurat de o mai mare libertate decât cea din școală și chiar decât acasă. Se scăldau în iazul mănăstirii, mâncau raci fierți, caș dulce de la stână și, într-o știoalnă din pădure, de pe pârâul Pietrosu, făceau „aviație inamică”. Poanta asta era dintr-un film: la ordinul sergentului, recruții săreau ca broaștele în baltă, cu fața în noroi. Numai în chiloței, copiii arătau ca
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
solar, amintind de divinizarea acestui astru de către indoeuropeni. El este reprezentat în numeroase ipostaze și variante: cerc, roată, rozetă, vârtej, ochi, cruce încadrată în cerc. îl întâlnim pe frontonul caselor, pe mobilierul țărănesc, pe lăzile de zestre, pe tipare de caș, pe furcile de tors, pe vasele de lemn, pe bâtele ciobănești, redat de regulă abstract, rareori naturalist. în legătură cu acest ultim aspect se înscriu și mai rarele reprezentări antropomorfe. Predominant în arta țărănească a lemnului rămâne decorul cu caracter geometric, ce
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
El se realizează ușor, având în vedere așezarea în unghi a ramurilor față de trunchi, și apare adesea pe lăzi de zestre fiind asociat cu motivul solar. Crestat, incizat sau sculptat, motivul bradului apare de multe ori și pe tiparele de caș, fiind asociat, de data aceasta, cu crucea. Decorul vegetal, plecând de la „pomul vieții” și îmbogățit cu frunze și flori, poate fi întâlnit pe cele mai variate obiecte din lemn. Din ornamentica zoomorfă, motivele cel mai des întâlnite sunt „șarpele” și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
în albie, cu săpun făcut tot de ea din grăsimile pe care nu le consumam, de la porcii sau oile tăiate. Avea un fier de călcat pe care-l încingea cu cărbuni făcuți din ciucălăi de porumb. Din laptele oilor, făcea caș „prins” cu chiag de la meii tăiați, sau preparat din stomacul porcului tăiat. Mămica fierbea jintița, strecura urda, bătea smântâna pentru a alege untul, pe care ni-l servea proaspăt cu mămăliguță fierbinte. După ce a fost mutată gospodăria, din satul Boarca
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
robust și plin de voio șie. Este cu patru ani mai mică decât mine. Când a început să vorbească, printre cuvintele stâlcite avea o expresie prin care cerea de mâncare. „Papă aia oaie”, însemna că vrea să mănânce brânză sau caș de oaie, bineînțeles, cu mămăliguță. Când mămica a „înțercat-o” avea mai bine de un an și jumătate. Potrivit unei superstiții i se punea un ou fiert, în colțul camerei unde locuia, sub mătura casei. Acolo trebuia să caute copilul înț
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pe care le luau, când voiau ei, din magazia colectivei. Și luau tovarășii de toate și în cantități însemnate. Grâu, porumb, pepeni, și struguri luau cu camionul. Primăvara luau câte 100 de miei, pentru serbarea de „1 Mai”, iar brânză, caș și smântână luau de fiecare dată cât le trebuia. Pentru că au observat că Dinu însemnează de fiecare dată ce au luat și cât au luat activiștii de partid, aceștia au cerut să fie schimat magazionerul, și Vasile Bumbac s-a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
călcâiele în pieptul meu și striga: De căluț! Fugeam cu el pe umeri da la casa noastră la deal, până la casa finului nostru Paraschiv Durbacă și apoi reveneam tot în fugă. Stam cu el tolănit în iarbă și mâncam amândoi cașul popii. în anii grei ai înfăptuirii visului de aur al omenirii l-am îndemnat să meargă la seminar, dar nu l-am ajutat cu nimic. Na reușit la examenul de admitere. Se vedea pe sine fără rost în lume. împreună cu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
în schimbul a... 35 de capre; în 1655, ea prețuia cât "o iapă întărnițată" (deci cu tot cu șa); Știm, tot din însemnări, că în anul 1674, o mierță de grâu costa 30 de bani, una de bob 20 de bani și un caș 30 de bani, când exemplarele din Cazanie se vindeau cu prețul mediu de 18-20 florini." (p. 117). Aceste prețuri frustrante au existat până tâziu, de vreme ce, la 1741, un Minei era cumpărat în schimbul unui loc de livadă dintr-un sat de lângă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în schimbul a... 35 de capre; în 1655, ea prețuia cât "o iapă întărnițată" (deci cu tot cu șa); Știm, tot din însemnări, că în anul 1674, o mierță de grâu costa 30 de bani, una de bob 20 de bani și un caș 30 de bani, când exemplarele din Cazanie se vindeau cu prețul mediu de 18-20 florini." (p. 117). Aceste prețuri frustrante au existat până tâziu, de vreme ce, la 1741, un Minei era cumpărat în schimbul unui loc de livadă dintr-un sat de lângă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și restul de maioneză. Cu ajutorul unui cornet umplem ouăle, apoi le decorăm cu măsline, verdeață și gogoșar roșu. SALATĂ DIN OUĂ CU ȘUNCĂ 4 ouă fierte tari, 100 g șuncă, 100 g bacon, o legătură de ceapă verde, 100 g caș dulce, sare, piper, oțet după gust, 2 linguri de ulei de măsline. Se toacă cubulețe și se amestecă cu condimente. Se decorează cu mărar. SANDVISURI CU OUA DE PREPELITA 16 ouă de prepeliță, 8 felii de pâine prăjită, o lingură
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
piper, trei linguri de ulei - le prăjim în tigaie de teflon. Umplutura - o ceapă tocată mărunt o călim în 50 gr. de unt, adăugăm 300 gr. de ciuperci tocate fin. Dăm cratița deoparte și adăugăm patru ouă, 200 gr. de caș tăiat cubulețe, 400 gr. de smântână, verdeață tocată. Amestecăm adăugând piper, delicat, sare, după gust. Umplem clătitele și le facem pachețele pe care le punem într-un vas tapetat cu unt. Punem un rând, apoi ungem cu umplutură, din nou
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
toacă cartofii rondele, apoi ardeii, ceapa, șunca, după care se amestecă cu oțet, ulei, piper și delicat. La final, se așează pe farfurii și se decorează cu cașcaval ras, cu ouă tăiate și cu măsline. SALATĂ CU BRÂNZĂ 250 g caș dulce, 200 g șuncă tocată, 2 castraveți murați, 2 legături de ceapă verde, o legătură de ridichi, 2 căței de usturoi, o roșie, sare, piper, zahăr, două linguri de maioneză, o lingură de muștar, 200 g smântână și oțet după
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de jintuit de la stână sau zăr de la brânză se pune la fiert cu puțină sare, când clocotește se adaugă 1 kg. de făină, amestecăm bine să nu se formeze cocoloși. Radem pe răzătoare sau tăiem cu cuțitul 500 gr. de caș pe care-l punem în ceaun peste mămăligă, punem și 800 gr. de smântână și 200 gr. de unt, fierbem totul timp de zece minute, apoi se servește cu lapte acru sau iaurt. CARTOFI GRATINATI 1 kg. de cartofi, două
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
usturoi tocați și, ca decor, pătrunjel verde tocat fin. LANGOȘI Aluatul - 1,5 kg. de făină, trei gălbenușuri, lapte cât primește aluatul, albușurile bătute spumă, drojdie cât o nucă, dizolvată în 100 ml de apă caldă. Umplutura - 1 kg. de caș dulce și urdă, două legături de mărar, o ceapă tocată mărunt, călită în două linguri de unt, două ouă, sare și piper. Luăm câte o porție de aluat, întindem pe masă, punem umplutura, lipim bine, apoi le prăjim în ulei
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de măsline, sare, piper, după gust, 300 gr. de piept de pui, 50 gr. de unt, 200 gr. de ciuperci, 150 gr. de bacon, 200 gr. de sos de roșii, trei linguri de smântână dulce, 200 gr. de brânză Mozarrela ( caș dulce scurs ) rasă pe răzătoare, verdeață pentru decor. Baconul, pieptul și ciupercile se taie julien și se călesc puțin în ulei de măsline, adăugăm pentru gust 30 ml de coniac. După câteva clocote turnăm sosul de roșii, smântâna, sarea, piperul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
Când sunt gata, se servește o porție de mămăligă, o porție de pește cu două lingurițe de usturoi cu smântână pe deasupra. PĂSTRĂV UMPLUT Șase păstrăvi, două cepe, o cutie de ciuperci, 200 gr. de șuncă tăiată cubulețe, 200 gr. de caș tăiat cubulețe, sare, piper, delicat după gust, 100 gr. de cașcaval ras, 200 gr. de smântână, 200 gr. de unt, două legături de mărar, o legătură de pătrunjel, cinci ouă bătute bine. Curățăm peștii pe șira spinării ca să rămână întregi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
stropim cu oțet și puțină sare și lăsăm la macerat timp de jumătate de oră. Umplutura se face călind ceapa în unt, apoi adăugăm șunca, ciupercile, călim timp de cinci minute și dăm deoparte, iar după ce s-a răcorit, adăugăm cașul tăiat, cașcavalul ras, pătrunjelul tocat și o legătură de mărar. Adăugăm gălbenușurile frecate cu puțină sare și piper, albușurile bătute spumă. Amestecăm totul bine, apoi umplem păstrăvii și-i așezăm în tavă tapetată cu unt și puțină făină. Dăm tava
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de carne, vinul, oțetul și o linguriță de zahăr. Dăm vasul la cuptorul încins timp de o oră. Se servește cu garnitură de cartofi prăjiți și sos de usturoi. TOCHITURĂ CÂMPULUNGEANĂ O farfurie de tochitură, opt ouă, 200 gr. de caș sărat sau 200 gr. de brânză frământată. Mămăliga se face dintr-un litru și jumătate de apă care se fierbe cu sare, se adaugă 500 gr. de făină grișată, se amestecă cu telul și se fierbe până se dezlipește de pe
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
TOCHITURĂ LA CUPTOR Doi cartofi fierți, o mămăligă fiartă caldă, 400 gr. de brânză frământată, 300 gr. de carne de oaie friptă, 300 gr. de ciuperci pălării fripte, 300 gr. de costiță friptă, cinci ouă, 300 gr. de felii de caș dulce, o ceapă tocată fin, frunze de pătrunjel și țelină tocate fin, sare, piper, 150 gr. de unt. Ungem cratița cu unt, punem un strat de mămăligă de jur împrejurul cratiței și puțin pe fundul cratiței. Batem, ouăle spumă și adăugăm în
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
Batem, ouăle spumă și adăugăm în ou carnea tăiată mărunt, verdeața, ceapa, brânza frământată și costița tocată, apoi amestecăm. Punem compoziția în mijlocul cratiței cu mămăligă. Deasupra așezăm felii de cartofi și pălării de ciuperci, iar peste ciuperci punem felii de caș dulce. Turnăm restul de mămăligă pe care-l ungem cu restul de unt, apoi dăm la cuptorul încins timp de 45 de minute. Se servește cu lapte acru sau iaurt. VARZĂ MURATĂ CU AFUMĂTURĂ O varză tocată, clătită la jet
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
să achite aceleași dări ca și sătenii, astfel, într-un act relativ la o localitate numită Preluca spune R. Rosetti, popa era „dator să dea pe fiecare an cetății Sanoc câte un ied la Paști și câte un iepure sau un caș românesc la Crăciun". Părtași ca majoritatea localnicilor la birurile așezărilor, preoții erau purtătorii unor înalte virtuți care, adesea, erau evidențiate și date drept exemplu populației, cum făcea dr. C. Istrati în „Evenimentul" Iași din 24 iunie 1905: „Bătrânii noștri aveau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
încearcă. "După ce astfel i-a înlăturat înclinarea, așezând-o bine, a frecat-o cu izmă verde. Așează pe ea două culori diferite din roadele neprihănitei Minerve și coarne de toamnă păstrată în drojdie de vin, și cicoare, și hrean, și caș și ouă coapte în spuză. Toate vasele erau de pământ. Apoi aduce un vas de vin tot din argilă și pahare făcute din fag unse cu ceară gălbuie pe unde sunt scobite. Nu trece mult și sunt aduse mâncărurile calde
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
atitudinea autorităților din Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" (și chiar din Roman) XE "Roman" față de supraviețuitorii din „trenul morții”, autoritățile din Podu Iloaiei XE "Podu Iloaiei" s-au comportat corect și chiar cu omenie. Supraviețuitorii au fost și ei trimiși (cași cei din primul tren) să lucreze la marile moșii din regiune și au executat munci obligatorii chiar În Podu Iloaiei XE "Podu Iloaiei" - dar nimeni nu i-a maltratat ca la Călărași XE "Călărași" . Peste tot ei au apărut cu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
temporar în Varanasi pentru cultura indiană și pentru traiul ieftin. Unii vin aici după ce au „belonged to X company“. Generalizările distrug individul. *Palak Paneer: marea revelație culinară și felul de mâncare favorit. Se prepară în mod miraculos din spanac și caș, la care se adaugă mirodenii și ulei. A se încerca și acasă. *OM: mantra sacră, incantată înainte și după sesiunea de yoga. Se spune că vibrația produsă de incantație deschide chakrele. Foarte posibil. *Sitar: un fel de chitară clasică mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
Articolul 44 Judecătorii comercianți, mai înainte d'a intra în lucrare vor depune juramentulu cerutu pentru judecători. Funcțiunea lor este gratuită și onorifica. Articolul 45 Pentru orașele unde tribunalulu județului este împărțitu în mai multe secțiuni, dintre care una judeca cașurile comerciale, cei doui judecători comercianți împreună cu un suplinințe, cari se alătură pe lînga judecătoria în tote cașurile comerciale, vor fi permanenți în timpul de doui ani, si funcțiunea loru va fi retribuita. Asemenea voru fi permanenți și retribuiți suplinințele și cei
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]