KorAP: Find »[drukola/base=cabană & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...28 29 30 ...138 >

3,434 matches

Corola-blog/BlogPost/362861_a_364190

alergau prin minte: „Mergeam legați în lanțuri, un grup de apucați/ Refugiul Diana-i părăsit de cruciați/.” *** - Trezirea! Strigătul răsună în cabană ca un tunet. Cristian, unul dintre tinerii ce fusese de pază în acea noapte, spuse: - Urgent, coborâm de la cabană! - Am înțeles, răspunseră toți mecanic. Nu mai era timp de vorbe. Pentru toți, ordinul a sunat scurt, ca o plesnitură de bici. Și nu însemna decât pericol; amenințarea se apropia cu repeziciune. Inutil au încercat să scape de Securitate. *** De

IADUL OAMENILOR de LILIANA TIREL în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362861_a_364190]
răspunseră toți mecanic. Nu mai era timp de vorbe. Pentru toți, ordinul a sunat scurt, ca o plesnitură de bici. Și nu însemna decât pericol; amenințarea se apropia cu repeziciune. Inutil au încercat să scape de Securitate. *** De câteva luni, cabana „Diana” era refugiul unui grup de tineri care a îndrăznit să ceară drepturi elementare-drepturi prevăzute până și în Constituția comunistă. Mereu erau încălcate de autorități. Acești tineri au aderat la Mișcarea pentru drepturile omului după ce în februarie 1977, la Radio

IADUL OAMENILOR de LILIANA TIREL în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362861_a_364190]
că Securitatea este iar pe urmele noastre; știe unde ne-am ascuns”. În mintea lui răsunau cuvintele lui Goma din Scrisoarea citită la Conferință. Ideile scriitorului, liderul Mișcării pentru drepturile omului din România, pătrunseră adânc în sufletele tinerilor refugiați la cabana „Diana”. Cu litere de foc, cuvântul Libertate, era sculptat în inimile lor. De frica Securității și din dorința de a gândi liber, de a se mișca fără restricții, își părăsiseră părinții, iubitele, rudele, prietenii, preferând să se ascundă în munți

IADUL OAMENILOR de LILIANA TIREL în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362861_a_364190]
Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159

femeie de vreo treizeci și cinci de ani SOȚUL FIUL I FIUL II VECINA Acțiunea se petrece pe rând într-o pădure, într-un apartament, într-un spațiu imaginar, lângă un izvor. PARTEA I Acțiunea se petrece într-o pădure, lângă o cabană. POVESTITORUL (apare într-un colț de scenă): Aceasta este o poveste de demult. Pe atunci dumneavoastră încă nu erați născuți, deoarece ne aflam „la începutul istoriei”. Veți vedea o ipostază a Păsării Phoenix astfel... În timp ce scena se luminează povestitorul dispare

PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
dumneavoastră încă nu erați născuți, deoarece ne aflam „la începutul istoriei”. Veți vedea o ipostază a Păsării Phoenix astfel... În timp ce scena se luminează povestitorul dispare. Un individ de vreo patruzeci de ani se află sub un umbrar, în spatele este o cabană, iar în stânga un pom.) EL (privind o zgardă): Te-ai dus și tu, Bob. Adio, bătrâne amic! Cu tine, singurătatea îmi părea mai blândă. Acum împărăția umbrelor este mai bogată, iar prezentul mai anodin. (Cu mâna la frunte): Dar, ce

PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
răutăcioasă! SORA: Nu te impacienta. Doar el poate decide ce va face cu amintirile, pentru că, vrând-nevrând, cu toții suntem proprietatea lui. EL: Nu doresc să uit pe nimeni. (Scheunatul se transformă într-un urlet prelung). NIKY (ironic): Singura ta certitudine este cabana. În mijlocul pădurii, lângă izvor, parcă ai fi Adam în Eden. EL: Mai degrabă Dante la poarta Infernului. Trăiesc pentru a ispăși vina de a fi existat. Dar în Purgatoriu nu se întrevede nici o Beatrice care să mă conducă înspre Empireu

PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
Ela. Nu aveai de unde să știi că holocaustul nuclear ne va proiecta pe paliere diferite, iar balanța existenței va înclina tot mai mult înspre lumea umbrelor. (Privind zgarda) Unde ești, Bob? Nu te mai zăresc nici lângă izvor, nici lângă cabană. Zaci la rădăcina copacului nostru, copacul la care de multe ori ne opream înainte de a ne cufunda în apele somnului pentru a păși înspre tărâmul viselor, priveam cerul pentru a ne încredința dorințele stelelor. Dar, cine sunt eu? Poate urmașul

PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
nu a fost înghițit definitiv de Thanatos. Oricum, fără Bob, de azi începe ieri, iar mâine se transformă în alaltăieri. Mă închin Zeului Niciodată. În timp ce face o plecăciune, se face întuneric). PARTEA A II-A Acțiunea se petrece într-o cabană. POVESTITORUL: Dar, oare, era singur?! Singuri suntem atunci când ne mor și amintirile. Însă, cât timp amintirile ne însoțesc nu putem fii singuri. Dar El pe lângă amintiri...mă rog, să nu anticipăm. (Dispare) (Scena se luminează treptat în timp ce EA, o femeie

PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
nisip... VOCEA III: Suntem în zare... VOCEA I: Pleacă, Ema! VOCEA II: Vino, mamă ! VOCEA III: Hai, să mai jucăm cu toții jocul ,, De-a viața”... Lumina scade în intensitate, iar când se luminează din nou EA se află singură în cabană) EA: Când m-am trezit eram plină de sudoare. Dar în timpul zilei mi-am reluat îndeletnicirile curente. După o vreme visul s-a repetat. În timpul zilei mi-am reluat îndeletnicirile curente punând totul pe seama evenimentelor recente sau anterioare. Însă acum

PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
și-au mai păstrat ceva din acuitatea de altădată, dacă a mai rămas ceva din ce a fost odată, rațiune, iar aceasta mai funcționează cât de cât, aici totul pare a fi în ordine, iar încăperea aceasta seamănă cu o cabană. (Privind pe masă un caiet). Iată un caiet! Oare, ce o fi conținând? (Îl răsfoiește). Seamănă cu un jurnal. Dar să vedem ce conține. Deschide la întâmplare și citește): (Lumina scade în intensitate, totul intră în semiobscuritate, iar pe un

PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
ai mai lăsa doar cu bona. EA: Acum ai numai opt ani, dar când vei fi mai mare vei înțelege că nu tot ce ne dorim este posibil. ( Lumina scade în intensitate, iar când revine la normal ne aflăm în cabană) EA: Din păcate, Dane, atunci i-am văzut pentru ultima dată căci... ( Lumina scade în intensitate, iar când se luminează din nou ne aflam în același apartament) EMA: Iată, am terminat de verificat și ultimul bilanț. DENISA: Acum poate veni

PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
revine palidă și aprinde televizorul cu telecomanda) EMA: Ce e cu tine Denisa, s-a întâmplat ceva? DENISA (stăpându - și plânsul): Ai să vezi imediat la știri. (Lumina scade în intensitate, iar când se luminează din nou ne aflăm în cabană) EA: Astfel, într-un stupid accident, i-am pierdut, atât pe soț cât și pe cei doi copii (izbucnește în plâns). EL : Te rog ... EA: Eu ... ascultă-mă până la capăt: deci, după cumplita tragedie, m-am retras cât mai departe

PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166

este muncitor. Adevărul este că mecanicul arăta destul de bine și pe fruntea lor nu scria ce funcții sau studii au. Erau pur și simplu un bărbat și o femeie într-o excursie pe munte. Colegul Anei, cât au urcat până la cabana Clăbucet plecare a încercat să lege o discuție mai personală cu ea. Ana admira peisajul și turiștii care coborau ori cu telescaunul, ori pe jos pe cărarea din stânga ei. Nu prea era atentă la ce-i spunea bărbatul. Frumusețea muntelui

EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
au intrat în salonul restaurantului pentru o cafea și câte o bere bărbații, răcoritoare fetele, ca să stabilească de comun acord unde vor pleca de pe platou. Pentru a merge la Susai era prea scurt timpul, așa că au stabilit să coboare la cabana Gârbova unde să servească prânzul. Dacă doresc să stea și pentru duminică, vor căuta o cazare în oraș la agenția de turism. Coborând spre Gârbova, Ana mergea în față cu Tudor și Irina cu Alexandru ca de obicei în spate

EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
să stea și pentru duminică, vor căuta o cazare în oraș la agenția de turism. Coborând spre Gârbova, Ana mergea în față cu Tudor și Irina cu Alexandru ca de obicei în spate. Cărarea șerpuia prin platoul ce ducea spre cabană. De ambele părți a spațiului defrișat de copaci se întindea pădurea deasă de conifere printre care își arăta măreția și stejarii sau fagii. La baza pădurii pe ambele părți muntele începea să coboare. Acest platou în coborâre era de fapt

EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
își arăta măreția și stejarii sau fagii. La baza pădurii pe ambele părți muntele începea să coboare. Acest platou în coborâre era de fapt o creastă de munte golită de copaci. Pe ea se făcea și alimentarea cu cele necesare cabanei Gârbova, alimente sau alte lucruri necesare nevoilor traiului pe munte. Mergând agale, Tudor o abordă pe partenera sa de coborâre: - Ana, nu te supăra, dar mi-ar place să fim prieteni. - Dar suntem prieteni Tudore. Atunci de ce crezi că suntem

EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
pregătită încă pentru o relație mai apropiată cu un bărbat. - Am înțeles, nu-i nevoie să te scuzi. După vreo douăzeci și cinci de minute de coborât fără nicio grabă, doar admirând natura verde, plină de oxigen și prospețime, au ajuns la cabana Gârbova. Ana din când în când mai hălăduia ca în copilărie punând mâna pâlnie la gură, cum făcea când era copila la Lacuri, să asculte ecoul. În fața cabanei erau montate niște bănci din jumătăți de bușteni din brad. S-au

EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
doar admirând natura verde, plină de oxigen și prospețime, au ajuns la cabana Gârbova. Ana din când în când mai hălăduia ca în copilărie punând mâna pâlnie la gură, cum făcea când era copila la Lacuri, să asculte ecoul. În fața cabanei erau montate niște bănci din jumătăți de bușteni din brad. S-au așezat pe bănci în timp ce Sandu a mers la barul cabanei pentru a veni cu două beri și două cola. Între timp s-a interesat și de meniul restaurantului

EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
în copilărie punând mâna pâlnie la gură, cum făcea când era copila la Lacuri, să asculte ecoul. În fața cabanei erau montate niște bănci din jumătăți de bușteni din brad. S-au așezat pe bănci în timp ce Sandu a mers la barul cabanei pentru a veni cu două beri și două cola. Între timp s-a interesat și de meniul restaurantului. Avea tot ce-ți dorești pe munte, o ciorbică de văcuță sau de pui, cu perișoare sau de zarzavat, un escalop, limbă

EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
prânzul că mi s-a făcut o foame de lup. Mâncarea a fost gustoasă și berile reci așa că parcă erau mai optimiști la plecare decât la sosire. După ce au fumat bărbații câte o țigară, au început să urce panta spre cabana Clăbucet plecare. La urcare era mai greu, fiind sătui și mai fără chef. Le dispăruse acel entuziasm tineresc de dimineață când erau în stare să traverseze Carpații dacă era necesar. După vreo patruzeci de minute de urcare s-au așezat

EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
Punem de o nuntă în curând? zise Tudor vesel și amuzat de solicitarea inginerei. - Ei și tu Tudorele! Mergi cu gândul prea departe. Îl tachinez și eu pe Sandu să văd dacă are forța să mă treacă în brațe pragul cabanei. - El? Ne poate trece pe toți trei odată, nu doar pe tine. Sandu se aplecă și o luă cu ușurință pe Irina în brațe trecând-o dincolo de prag, ca să o depună pe patul cam strâmt este drept pentru o persoană

EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
nimic personal sau important. Alexandru care nu se mai întâlnise cu Irina de mult timp ca să fie numai ei doi, nu a lăsat să-i scape ocazia de a-și întâmpină iubita cu sărutări și mângâieri de cum au închis ușa cabanei după ei. Și-au aruncat gențile de mână în care aveau câteva lucruri de igienă personală pe un pat, hanoracele peste ele și ca niște lupi flămânzi s-au luat în brațe începând să se sărute și să se strângă

EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
producând adevărate erupții în vulcanul mult prea activ al Irinei. Broboanele de transpirație curgeau de pe cei doi parteneri. Dorința ca fiecare să dăruiască cât mai mult celuilalt se apropia de împlinire. Dacă Ana și Tudor ar fi fost în apropierea cabanei unde se cazase prietenii și colegii lor de excursie, ar fi crezut că în interior se desfășoară o dramă, așa de puternice și zgomotoase erau manifestările Irinei. Uitase poate unde se aflau și că puteau fi auziți de vecinii de

EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
dovadă pentru a fi în trend cu ceilalți participanți la dans, au revenit la căsuțele din camping, pentru o odihnă bine meritată. Și-au propus pentru a doua zi vizitarea stațiunii și renunțarea la ideea de a mai urca la cabana Susai. Se simțeau incapabili pentru a mai face și acest efort, așa că se mulțumeau doar cu o drumeție orizontală pe asfalt, până la cabana Trei brazi. Cum eliberaseră căsuțele definitiv, fiecare având întregul bagaj în rucsacurile din spate, puteau să dispună

EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
au propus pentru a doua zi vizitarea stațiunii și renunțarea la ideea de a mai urca la cabana Susai. Se simțeau incapabili pentru a mai face și acest efort, așa că se mulțumeau doar cu o drumeție orizontală pe asfalt, până la cabana Trei brazi. Cum eliberaseră căsuțele definitiv, fiecare având întregul bagaj în rucsacurile din spate, puteau să dispună de timpul lor cum doreau, numai să nu uite să fie la ora potrivită în gară pentru procurarea biletelor de întoarcere la Câmpina

EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]