2,041 matches
-
din textul lecției munții vulcanici. • Menționați principalele ape curgătoare care izvorăsc din grupa centrală a Carpaților Orientali. • Indicați între parantezele din fața fiecărei resurse din coloana unu, cifra corespunzătoare zonelor de exploatare din coloana a doua. • Numiți masivele muntoase alcătuite din calcare. Resurse ( ) sulf ( ) cărbune ( ) izvoare minerale Zone de exploatare 1. Munții Harghita; 2. Munții Baraolt; 3. Călimani; 4. Depresiunea Comănești. • Numiți pe baza informațiilor din text și a hărții Carpaților de Curbură: limitele grupei muntoase; caracterele generale ale reliefului; munții care
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
va vedea de aproape câtă viață ro mânească s-a legat de aceste locuri pline de slăvite amintiri.“ Simion Mehedinți, România Grupa Munților Bucegi. Se află la contactul cu Carpații Curburii. În est sunt Munții Bucegi, formați din conglomerate și calcare, cu vârfuri de peste 2 000 m dispuse în lungul unei creste cu desfășurare în formă de potcoavă. La exterior ea este mărginită de abrupturi de peste 1 000 m. În interior se află platouri netede la altitudini de 1 800 - 2
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
a săpat chei în versanții cu relief carstic, unde se află peștera Dâmbovicioara. Între aceste masive se află culoarul Rucăr-Bran, o regiune mai joasă la 800 - 1 300 m, alcătuită din culmi netede formate din roci cristaline și petice de calcar, conglomerate, gresii. Râurile sunt adânci și curg spre sud către Dâmbovița, formând chei în jurul localităților Rucăr și Podu Dâmboviței, sau spre nord, către Depresiunea Brașov. În lungul culoarului trece un drum folosit încă din timpul dacilor și romanilor. Satele se
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și peșteri (Polovragi, Muierii), iar în nord-vest, Munții Șureanu, alcătuiți dintr-un sector central înalt, cu roci cristaline, vârfuri la peste 2 000 m și circuri glaciare, din care pornesc culmi ce coboară până la 1 000 m, unele alcătuite din calcare cu formațiuni carstice și chei. Pe valea Orăștiei se află cetățile dacice, între care Sarmizegetusa Regia. În nord-est sunt Munții Cindrel, având o culme centrală din care se desprind altele mai mici ce se termină brusc deasupra Depresiunii Sibiului. Între
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
strictă de ocrotire de 1 840 ha. Munții Vâlcan, situați în sud-est, au înălțimi mai mici (vf. Straja cu 1 868 m), dar prezintă versanți abrupți, chei și vârfuri calcaroase. În sud-vest sunt Munții Cernei și Munții Mehedinți, formați din calcare și șisturi cristaline, care au altitudini reduse și sunt bine împăduriți. Între ei se află Valea Cernei. În nord-vest se află Munții țarcu, cu o creastă principală, cuprinzând vârfuri la peste 2 100 m, și numeroase culmi netede, împădurite și
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
afirmațiile de mai jos și încercuiți litera corespunzătoare răs punsului corect: 1. Carpații Meridionali domină zonele limitrofe cu: a) 1 000 m; b) 800 m; c) 500 m. 2. Munții Bucegi sunt alcătuiți din: a) conglomerate; b) șisturi cristaline și calcare; c) calcare. 3. Culmea de nord a Munților Făgăraș are o lungime de: a) 150 km; b) 200 km; c) 120 km. 4. Jiul de Est izvorăște din: a) Munții Parâng; b) Munții Cindrel; c) Munții Șureanu. II. Completați propozițiile
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
mai jos și încercuiți litera corespunzătoare răs punsului corect: 1. Carpații Meridionali domină zonele limitrofe cu: a) 1 000 m; b) 800 m; c) 500 m. 2. Munții Bucegi sunt alcătuiți din: a) conglomerate; b) șisturi cristaline și calcare; c) calcare. 3. Culmea de nord a Munților Făgăraș are o lungime de: a) 150 km; b) 200 km; c) 120 km. 4. Jiul de Est izvorăște din: a) Munții Parâng; b) Munții Cindrel; c) Munții Șureanu. II. Completați propozițiile de mai
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
m, în rest au altitudini de 800 - 1 200 m), alcătuiți din șisturi cristaline, având culmi netede, cu pășuni separate de văi adânci bine împădurite; - Munții Almăjului, situați în lungul Dunării, care sunt formați din roci cristaline, dar și din calcare, cu înălțimi de 400 - 1 224 m; au zăcăminte de huilă; - Munții Locvei, situați în sud-vest, între Dunăre și Nera, alcătuiți din roci cristaline și calcare, cu altitudini sub 700 m; conțin minereu de cupru; - Munții Aninei, situați în vest
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Almăjului, situați în lungul Dunării, care sunt formați din roci cristaline, dar și din calcare, cu înălțimi de 400 - 1 224 m; au zăcăminte de huilă; - Munții Locvei, situați în sud-vest, între Dunăre și Nera, alcătuiți din roci cristaline și calcare, cu altitudini sub 700 m; conțin minereu de cupru; - Munții Aninei, situați în vest, cu înălțimi de 600 - 1 000 m, alcătuiți din calcare în care s-au format chei (Carașului), peșteri (Comarnic); - Munții Dognecei, situați în vest, cu altitudini
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de huilă; - Munții Locvei, situați în sud-vest, între Dunăre și Nera, alcătuiți din roci cristaline și calcare, cu altitudini sub 700 m; conțin minereu de cupru; - Munții Aninei, situați în vest, cu înălțimi de 600 - 1 000 m, alcătuiți din calcare în care s-au format chei (Carașului), peșteri (Comarnic); - Munții Dognecei, situați în vest, cu altitudini reduse, alcătuiți din roci magmatice și cristaline; culmile sunt netede, iar pe văi s-au format defilee (Bârzava). DE REȚINUT Carpații Occidentali se caracterizează
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cu drept cuvânt i s-a și zis micului pas de la Domașna Poar ta Orientului.“ Simion Mehedinți, România RELIEFUL 19 Între aceste masive se află mai multe zone joase: Depresiunea Bozovici (Almăjului), străbătută de râul Nera, care taie chei în calcarele din Munții Locvei, cu un relief de terase pe care se află sate și terenuri de culturi agricole (cereale și livezi); Culoarul depresionar Caraș - Ezeriș, situat între munții Dognecei, Aninei și Semenic, format din trei depresiuni (Caraș, Reșița, Ezeriș), unde
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Ezeriș, situat între munții Dognecei, Aninei și Semenic, format din trei depresiuni (Caraș, Reșița, Ezeriș), unde se află așezări, terenuri agricole și căi de comunicație; Culoarul Dunării, un sector de vale transversală cu bazinete depresionare (adăpostind așezări) și îngustări în calcare (Cazanele) sau în roci cristaline, declarat parc natural. Prin construirea barajului Porțile de Fier, pe fundul văii s-a format un lac de acumulare. Culoarul Timiș - Cerna, denumit astfel de la cele două râuri care îl străbat, având în centru pasul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
națională și internațională. Se divid în: - Munții Bihorului, cu cea mai mare desfășurare, ocupând partea centrală, alcătuiți predominant din șisturi cristaline și granite care le dau masivitate și înălțimi mari (Bihor, 1 849 m). Există și platouri și culmi din calcare cu peșteri declarate rezervații naturale (Scărișoara, în care se află un ghețar, Cetățile Ponorului, Urșilor etc.) și chei. Aici își au izvoarele pâraiele care alcătuiesc Crișul Negru, Someșul Cald, Someșul Rece, Arieșul, Crișul Alb etc. Pe versanții văilor sunt păduri
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
au sate risipite, iar pe Someșul Cald, lacuri de baraj la Fântânele, Tarnița și Gilău; - Muntele Mare, situat între Someșu Cald și Arieș, care atinge în vârful omonim 1 827 m; - Munții Trascăului, amplasați între Arieș și Ampoi, formați din calcare, cu vârfuri semețe și chei (Cheile Turzii, Râmeți). 20 GEOGRAFIE FIZICĂ Detunatele Peisaj din nordul Munților Bihor Culoarul Timiș - Cerna Cheile Turzii - Munții Metaliferi, situați între Arieș, Ampoi și Mureș, alcătuiți din gresii, calcare și roci vulcanice, având culmi la
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
între Arieș și Ampoi, formați din calcare, cu vârfuri semețe și chei (Cheile Turzii, Râmeți). 20 GEOGRAFIE FIZICĂ Detunatele Peisaj din nordul Munților Bihor Culoarul Timiș - Cerna Cheile Turzii - Munții Metaliferi, situați între Arieș, Ampoi și Mureș, alcătuiți din gresii, calcare și roci vulcanice, având culmi la altitudini sub 1 000 m. Satele sunt situate pe văi și în depresiuni mici, iar locuitorii se ocupă cu creșterea animalelor și cu exploatarea minereurilor neferoase. - Bazinul superior al Arieșului, cunoscut sub numele de
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
exploatărilor de minereuri auro argentifere, există Muzeul Aurului. - Munții Zarand, care se întind în sud-vest, cu altitudini între 400 și 800 m (roci cristaline și magmatice, păduri bogate și sate la marginea munților); - Munții Codru-Moma, formați din roci cristaline și calcare, cu înălțimi de până la 1 112 m (vf. Pleșu); aici se află stațiunea balneară Moneasa și exploatările de marmură de la Moneasa și Vașcău. Între cele două masive se află Depresiunea Zarand, o prelungire a câmpiei pe Crișul Alb. - Munții Pădurea
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
stațiunea balneară Moneasa și exploatările de marmură de la Moneasa și Vașcău. Între cele două masive se află Depresiunea Zarand, o prelungire a câmpiei pe Crișul Alb. - Munții Pădurea Craiului, aflată de-a lungul Crișului Repede și Crișului Alb, alcătuiți din calcare, cu altitudini sub 1 000 m, platouri și depresiuni carstice, peșteri (Meziad, Vântului — cea mai mare din țară) și chei. - Depresiunea Beiuș, încadrată de munții Bihor, Codru Moma și Pădurea Craiului, cu un relief de terase create de Crișul Negru
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
se află în Munții ............................... 7. Crișul Repede izvorăște din Munții ............................................ III. Explicați cauza varietății reliefului și a resurselor subsolului din Carpații Occidentali. IV. Caracterizați una din diviziunile Carpaților Occidentali (Munții Banatului, Munții Poiana Ruscăi, Munții Apuseni), urmărind: Ca peste tot, Calcarul e tăiat ușor de râuri, care sapă văi adânci, face peșteri și ponoare, așa că ochiul călătorului are în această regiune priveliști care aduc aminte pe cele din Bucegi.“ Simion Mehedinți, România SUBCARPAȚII a. Caracteristici reprezintă o regiune deluroasă situată la
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Jiu și Gilort; — Podișul Strehaia, între Jiu și Dunăre. PODIȘUL MEHEDINȚI Este podișul cu cea mai mică suprafață. Se află între Dunăre și Motru, la poalele sudice ale Munților Mehedinți. Este alcătuit, ca și Munții Mehedinți, din roci cristaline și calcare. Are înălțimi cuprinse între 400 și 500 m și doar în câteva vârfuri (cornete) depășește 600 m. Interfluviile sunt largi, netede, acoperite cu pâlcuri de pădure de gorun sau de livezi și pășuni, iar văile sunt înguste. În calcare s-
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și calcare. Are înălțimi cuprinse între 400 și 500 m și doar în câteva vârfuri (cornete) depășește 600 m. Interfluviile sunt largi, netede, acoperite cu pâlcuri de pădure de gorun sau de livezi și pășuni, iar văile sunt înguste. În calcare s-au dezvoltat peșteri (Topolnița). Climatul submediteranean a favorizat DE REȚINUT Podișul Getic: este alcătuit din gresii, marne și argile, acoperite de un strat de pietrișuri; are înclinare de la nord la sud; în subsol sunt zăcăminte de petrol, gaze naturale
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
mai mare parte a provinciei istorice Dobrogea. În sud el se continuă în Bulgaria. este alcătuit din roci variate și cu vechime diferită. În centru se găsesc șisturi verzi (cele mai vechi roci de pe teritoriul României), la nord există granite, calcare, gresii etc., ceva mai noi decât primele, iar în sud, la suprafață, există loess care acoperă calcare de vârstă recentă. cea mai mare parte a regiunii este un podiș neted cu altitudini de 50 - 300 m. Doar în nord, unde
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
roci variate și cu vechime diferită. În centru se găsesc șisturi verzi (cele mai vechi roci de pe teritoriul României), la nord există granite, calcare, gresii etc., ceva mai noi decât primele, iar în sud, la suprafață, există loess care acoperă calcare de vârstă recentă. cea mai mare parte a regiunii este un podiș neted cu altitudini de 50 - 300 m. Doar în nord, unde și înălțimile sunt mai mari, există dealuri și chiar creste cu versanți abrupți. climatul este secetos, cu
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de silvostepă și stepă - a fost înlocuită cu diverse culturi agricole, Dobrogea reprezentând o importantă regiune agricolă cunoscută pentru cereale, viță de vie, livezi de piersici, caiși etc. DE REȚINUT Podișul Mehedinți se caracterizează prin: alcătuire din șisturi cristaline și calcare; structură cutată; relief carstic bine reprezentat (chei, peșteri etc.); climat submediteranean; plante și animale specifice climatului. 28 GEOGRAFIE FIZICĂ • Explicați geneza Podișului Mehedinți după alcătuirea și structura sa. • Indicați două forme de relief cu care se aseamănă prin modul de
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
mai multe subdiviziuni: Podișul Oltinei (în sud-vest), Podișul Negru Vodă (în centru), Podișul Medgidiei (în nord) și litoralul (Podișul Mangaliei). Masivul Dobrogei de Nord. Se desfășoară în partea central-nordică a Dobrogei. La suprafață sunt roci vechi, unele, de pildă, granitele, calcarele, fiind folosite ca materiale de construcție. Relieful este mai RELIEFUL 29 Podișul Dobrogei de Sud Canalul Dunăre - Marea Neagră Stațiunea litorală Jupiter M. Măcin Pod. Niculițel Depr. Nalbant D. Tulcei Pod. Mangaliei Masivul Dobrogei de Nord Podișul Dobrogei de Sud înalt
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Iacobdeal, Greci, Măcin etc.) și în vestul țării (Rodna, Săvârșin etc.); • bazalt, în diverse locuri din regiunea montană: Racoș (jud. Brașov), Brănișca (jud. Hunedoara), Toplița (jud. Harghita); b) metamorfice: • marmura, de culori diferite: Ruschița (albă și roz), Alun (gălbuie), Porumbacu; • calcare metamorfice, mai ales în Munții Apuseni (Moneasa, Vașcău, Căprioara); c) sedimentare: • calcare, în multe regiuni ale țării: Hârșova și Basarabi (Podișul Dobrogei), Bicaz (Carpații Orientali), Săndulești (Depresiunea Tran silvaniei); • travertin: Banpotoc (jud. Hunedoara), Borsec (jud. Harghita); • gresii, marne, argile, pietrișuri
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]