746 matches
-
din țara de pe dîmbovița cînd din tălpi pînă în creștet mă îmbrățișezi cu ea carnea ta e cartea mea la care scriu și dimineața și seara cînd lumina este de frumusețe mai grea cînd întunericul se plimbă pe pămînt în calești cu roți canapele și cai de cafea carnea ta e lumina mea ca prin rai merg pe vîrful degetelor pe sub ea și pe deasupra de ea carnea ta cînd alerg cu vîrful limbii pe ea e marea mea neagră și
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-website/Imaginative/8884_a_10209]
-
rezultatul dragostei dintre Zeus și Selene. A fost implicată în multe legături amoroase, dar nu la fel de multe pe câte a avut sora sa, Eos, zorii zilei. Seamănă cu o femeie tânără, cu o față extrem de albă, care călătorește într-o caleașcă de argint, trasă de doi cai. Este de multe ori înfățișată călărind pe un cal sau pe un taur. Despre Selene se spune că poartă robe, poartă o torță și poartă o semilună pe cap. Nu a fost unul dintre
Selene () [Corola-website/Science/300158_a_301487]
-
în timp ce orașul Onești ține iarmaroc săptămânal, tot timpul anului, în fiecare zi de sâmbătă. În urmă cu sute de ani, drumul ce lega moșia Cașin de cea a Oneștiului nu era asfaltată, iar mijloacele de transport erau căruțe, șarete și calești trase de cai. Astfel parcurgerea acestui drum dura ore bune, mai ales când ploua, zona pârâului Cuciur făcând mari probleme cu glodul rezultat. În urmă cu mai bine de 10 ani, pe când asfaltul exista dar foarte deteriorat, același traseu dura
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
această constelație să se fi născut din cauza vecinilor constelației, fiind nevoie de poveste pentru această formațiune de stele, pentru a intregi legenda cerului nocturn. Sumerienii au văzut aceste stele ca făcând parte din imaginea unui păstor (întâlnit uneori într-o caleașcă) cu oile sale, sau în unele versiuni, cu toiagul său. Asta în timp ce în China, Orion era una din cele 28 de case Sieu (Xiu) （宿）. Cunoscută ca și Shen （參）,ce înseamnă cifra trei se crede despre această casă că
Orion (constelație) () [Corola-website/Science/298756_a_300085]
-
ca un palat din timpul renașterii italiene, având în mijloc o scară interioară. Inițial fațada opusă intrării în palat dădea spre grădină și lacul amenajat în jurul mănăstirii, pe unde se intra cu barca printr-o intrare cum erau cele pentru calești, care astăzi a fost zidită. Astăzi această fațadă iese din planul zidului mănăstirii spre exterior. În „palatul de pe ziduri“ a fost amenajat în anul 1841 paraclisul „Sf. Ecaterina“. Frumoasa și palatul domnesc din incinta ei au continuat să fie preferate
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
Deva-șilor, zeul războiului, zeul fulgerului și al furtunii, cel mai mare dintre războinici și cel mai puternic dintre toate ființele. Era apărătorul zeilor și al întregii omeniri împotriva forțelor răului. Indra era considerat un zeu solar, ce străbătea cerurile în caleașca sa aurită. Cel mai adesea era însă cunoscut ca zeu al fulgerului, mânuind cu iscusință și putere arma celestă, Vajra (fulgerul). În luptă, Indra folosea de asemenea și arcul, un laț și un cârlig. Printre altele, Marele Zeu avea puterea
Indra () [Corola-website/Science/302119_a_303448]
-
divin al nemuririi (Soma) și consuma cantități uriașe din acesta. Uneori, stăpânul zeilor bea elixirul divin pentru a căpăta puteri în lupta cu dușmanii săi, iar atunci când făcea aceasta, creștea instantaneu foarte mult, ajungând la proporții gigantice. Când nu folosea caleașca aurită, Indra călărea un elefant mare și alb (Airavata), care era întotdeauna victorios și care avea patru colți de fildeș ce semănau cu un munte sfânt. De-a lungul timpului, Indra a primit numeroase nume: Sakra („Cel Puternic”), Vajri („Cel
Indra () [Corola-website/Science/302119_a_303448]
-
1846 o prelungire a contractului de vânzare a produselor, invocând faptul că încă nu și-a recuperat valoarea investiției. Nikolai Karlovici Giers, viitor ministru de Externe rus, remarca și el în același an adunarea "„cetățenilor”" la Copou, precum și fanfara militară, caleștile boierilor, care fumau pipe, dar și tineri alături de doamne elegante, despre care notează că se fardau excesiv ("„mult sulemenite”"). La 6 septembrie 1846 grădinarul parcului solicita 5.500 de arbori, dintre care 400 de tei, 300 de plopi (ambele soiuri
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
și pentru a socializa cu indivizi similari: „înlocuind salonul, aristocraticul Copou prelua toate funcțiile sociabilității, devenind un imens salon fără frontiere”. Amintirile lui Alecu Russo confirmă acest tablou: "„Copoul este teatrul unde tânărul debutează în lume, sentimental culcat într-o caleașcă, cu obișnuita țigară în vârful buzelor. Copoul mai este arena în care cucoanele noastre, mari și mici, tinere și bătrâne, urâte ori frumoase, se întrec în strălucirea toaletelor”". Un studiu socio-antropologic pilot efectuat în 2013 pentru municipalitate a constatat că
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
mult, cu veniturile provenite din tribut, din comerț și din monopolul asupra diferitelor corporații care erau atașate Casei imperiale. Semnele distinctive ale apartenenței la aristocrația de curte erau: decorarea trăsurii cu ciucuri sau șireturi, înălțimea porții, viteza de deplasare a caleștii care, cu cât aristocratul era de rang mai înalt, se deplasa mai încet, trăsurile fiind trase de boi, nu de cai. În cadrul curții imperiale, pentru femei era prevăzută o scară de ranguri, titluri și funcții, similară cu cea a bărbatului
Împăratul Japoniei () [Corola-website/Science/302866_a_304195]
-
cu prințesa de Wales. După ce a fost criticată pentru că nu a împărtășit durerea poporului britanic, familia regală a organizat înmormântarea Dianei la catedrala Westminster, în 6 septembrie. Sicriul Dianei a fost dus de la palatul Kensington până la Westminster Abbey într-o caleașcă trasă de cai. Aproximativ un milion de oameni au condus-o pe prințesă pe ultimul său drum. Fiii Dianei, William, în vârstă de 15 ani și Harry, în vârstă de 12 ani, însoțiți de tatăl lor, prințul Charles, de bunicul
Diana, Prințesă de Wales () [Corola-website/Science/299480_a_300809]
-
aventuri extraconjugale. Cu toate că Ludovic își răsplătea material amantele, relațiile sale cu femeile arată că era cât se poate de egoist. Este tipic comportamentul său din 1667, când și-a obligat doamnele să meargă cu el în campania din Flandra. În caleașca regală călătoreau regele, regina, Louise de la Vallière, care era pe punctul de a fi părăsită de rege, și doamna de Montespan, care era pe cale să intre în viața intimă a regelui. Dintre metresele și favoritele regelui Ludovic al XIV-lea
Ludovic al XIV-lea al Franței () [Corola-website/Science/298942_a_300271]
-
fir de aur și pietre scumpe, montată pe o bandă de blană de samur); Sceptrul și globul imperial al lui Ivan al IV-lea, Coroana lui Petru cel Mare și a Ecaterinei a II-a, obiecte de cult, sănii și calești imperiale de la ceremoniile de încoronare. Moscova culturală se prezintă ca o adevărată metropolă cu zeci de instituții de învățământ și de cercetare, academii de științe, lirice, dramatice, sportive, teatre, galerii de artă, săli de concerte, muzee, cluburi, case de cultură
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
vară a țarilor pentru a mai descoperi și alte comori arhitectonice: Teatrul Academic, austerul Palat al Dumei, Palatul Mihailovski, azi muzeu (cu o colecție rară de artă rusă veche, arte decorative), Podul Antihkov, celebrul bulevard Nevski Prospeckt. Pe aici treceau caleștile aristocrate și își afirmau opulența noii îmbogățiți, adolescenți în uniformă și domnișoarele de pension în rochii vaporoase, manevrând grațioase umbreluțele dantelate și pășind agale până la vitrina unui magazin de lux de unde-și comandau noile toalete. În restaurante rafinate, elitele își
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Christian Andersen, cu vechiul castel medieval din Nyborg (1170), sediul curții regale(1250-1430) sau castelul Egeskov, fortăreață renascentistă, construită în mijlocul unui lac, cu un splendid parc, astăzi muzeu (cu o colecție bogată de mijloace de transport, de la vechi și elegante calești, la motociclete, biciclete, automobile, aeroplanuri și mașinuțe pentru copii), Odense cu nume ce derivă de la războinicul zeu Odin, principalul centru economic și cultural al insulei, cu o maiestoasă catedrală (1520) și cu Muzeul Memorial H. C. Andersen, amplasat la periferie
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
său. În august 1583 regele o gonește de la curte, o acțiune fără precedent ce atrage atenția Europei întregi, mai ales din cauza modului în care pleacă Margareta, acoperită de multe umiliri. Regele traversează alaiul surorii sale ignorând-o. După aceea oprește caleașca ei și arestează câțiva servitori, pe care mai târziu îi interoghează el însuși cu privire la un presupus avort al Margaretei. O întoarcere în Navara pare imposibilă, regele Navarei nu o vrea înapoi datorită numeroaselor bârfe care circulau pe seama ei. Soțul Margaretei
Margareta de Valois () [Corola-website/Science/310287_a_311616]
-
ca un grenadier, mareșalul stârnește admirația soldaților săi. Rănit grav la picior, mareșalul nu poate încăleca o perioadă dar refuză să renunțe la comanda Corpului său și la Wagram, cât și în bătăliile ce au urmat, a comandat dintr-o caleașcă trasă de patru cai albi, foarte vizibilă pe câmpul de bătălie. Din acest motiv, a fost de mai multe ori la un pas de moarte. La Wagram, spre sfârșitul bătăliei, pentru a-și încuraja oamenii să treacă la atac, și-
André Masséna () [Corola-website/Science/310342_a_311671]
-
patru cai albi, foarte vizibilă pe câmpul de bătălie. Din acest motiv, a fost de mai multe ori la un pas de moarte. La Wagram, spre sfârșitul bătăliei, pentru a-și încuraja oamenii să treacă la atac, și-a adus caleașca în fruntea trupelor strigându-le „Scursurilor, voi câștigați 6 "sous" pe zi iar eu valorez 500,000 de franci pe an și tot mă obligați să v-o iau înainte!” Aceste bizare cuvinte de încurajare au funcționat totuși, gestul electrizând
André Masséna () [Corola-website/Science/310342_a_311671]
-
este un curs de apă, afluent al râului Crișul Negru. Cursul superior, amonte de confluența cu Râul Fagu este cunoscut și sub numele de Râul Pietrele Roșii. Conform unei legende a locului, odată, o împărăteasă trecând cu caleașca prin zonă a oprit să se răcorescă în apele sale limpezi și reci. De atunci pârâul este cunoscut cu numele de "Crăiasa". O altă legendă povestește că "vâlva" băilor din munte (a minelor, n.n.), Crăiasa, dăruia fiecărei fete de măritat
Râul Crăiasa () [Corola-website/Science/306391_a_307720]
-
de acaparare a tronului înainte ca ei să poată să consolideze puterea în propriile mâini. Fiind vară, cadavrul a intrat rapid în putrefacție, răspândind un miros pestilențial și pentru a ascunde faptul că împăratul murise sfetnicii săi au adus în preajma caleștii imperiale, în care se afla cadavrul acestuia, care cu pește, pretextând ca Huangdi poftește să servească așa ceva . În timpul călătoriei de întoarcere spre capitală, cei doi conspiratori au conceput planuri pentru o lovitură brutală de palat. Qin Shi Huangdi îl desemnase
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
Fleică”. În cartea "Pe ulițele Iașului", Vasile Panopol relatează o amintire a magistratului Gheorghe Dimachi potrivit căreia, pe vremuri, mitropolitul Veniamin Costachi (care a păstorit Mitropolia Moldovei în perioada 1803-1842, cu întreruperi) a văzut un popă beat pe când mergea cu caleașca pe ulița lui Lozonski și l-a dojenit aspru. Preotul a jurat atunci că nu va mai bea decât la Sf. Gheorghe și la Sf. Dumitru, dar după câteva zile a fost văzut din nou beat de către mitropolit. Fiind dojenit
Biserica Sfântul Gheorghe - Lozonschi din Iași () [Corola-website/Science/317954_a_319283]
-
unde nu apucase să-și trăiască tinerețea. Postexistența sa fantomatică nu putea fi prelungită decât cu sângele animalelor de la conac și din sat; irupțiile fantasticului în viața cotidiană sunt deci malefice. Trecerea între cele două lumi se face cu o caleașcă veche condusă de un vizitiu fantomatic, simbol al luntrii lui Charon. Uciderea ritualică a strigoiului restabilește ordinea firească a lucrurilor, redând trupul Christinei lumii morților, căreia acesta trebuia de mult să-i aparțină, iar focul simbolic din final șterge urmele
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
volume sânt întâmpinate de Vissarion Belinski cu o scurtă recenzie binevoitoare în "Molva" ["Opinia"]. 1836: La 13 martie se obține aprobarea cenzurii pentru tipărirea numărului 1 al revistei "Sovremennik" ("Contemporanul"), fondată de Pușkin; în acest prim număr Gogol publică nuvela "Caleașca", fragmentul dramatic "Dimineața unui funcționar" (titlul schimbat de cenzură în "Dimineața unui om ocupat"), articolul "Asupra mișcării literaturii din reviste în anii 1834 și 1835" și câteva recenzii mărunte. Tot aici se tipărește recenzia lui Pușkin la ediția a doua
Nikolai Gogol () [Corola-website/Science/298259_a_299588]
-
Lodur simțuri și caracter antropomorf. După creația lumii și a omului au apărut și alți zei cum ar fi Sunna (Sol), zeița soarelui, fiica lui Mundilfari și soția lui Glen. În fiecare zi Sunna parcurge un drum pe cer în caleașca trasă de caii Alsvid and Arvak. Trecerea zeiței era numită de scandinavici prin metafora "Alfrodull" ("gloria elfilor"), care a devenit mai tărziu numele carului solar și chiar a soarelui. În tot timpul zilei, Sunna este urmărită de un lup feroce
Mitologia nordică () [Corola-website/Science/297539_a_298868]
-
fel ca sora sa, este urmărit de un lup, Hati, în timp ce trece peste bolta cerului. O altă divinitate celestă este Svalin care protejează pământul de căldura puternică a soarelui. După credința scandinavică, nu soarele emana lumină, ci coamele cailor de la caleașca acestuia, Alsvid și Arvak. Panteonul nordic este alcătuit din trei grupuri de zeități: Aesir, Vanir și Jotun sau Jotnar (giganții). Odin, Tyr, Thor sunt cei mai importanți reprezentanți ai familiei Aesir, corespund binomului de zei suverani, au un caracter marțial
Mitologia nordică () [Corola-website/Science/297539_a_298868]