850 matches
-
Ți-l amintești pe fratele tău?“ Îl Întrebă Susan, luîndu-l de mină, În timp ce intra În holul principal. Da, sigur că și-l amintea. Cu toții și-l aminteau pe Santiago. Chiar și Carlos; cît ai clipi din ochi reușise să parcheze camioneta și dăduse fuga să vadă cum aterizează avionul cu domnișorul Santiago. Acum era aici, stînd țeapăn pe terasă lîngă ei, pronunțînd odată cu ei numele lui Santiago, pînă cînd În sfîrșit l-au văzut apărînd În urma celor două stewardese care au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
-i spună că se Îmbată dintr-un păhărel, dar a preferat să nu pară un pîrÎcios față de musafirii care pînă În clipa aceea păreau simpatici, deși fratele lui avea ceva ciudat În privire. — Ce mașini sînt? Întrebă deodată Santiago. — O camionetă și un Mercedes, fără să socotim Jaguarul lui Juan Lucas. — Camioneta e a ta? — Da. — Atunci mama merge cu Mercedesul. Și noi doi? Bobby voia să explice că de multe ori Mercedesul era liber, că Susan ieșea de obicei cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
să nu pară un pîrÎcios față de musafirii care pînă În clipa aceea păreau simpatici, deși fratele lui avea ceva ciudat În privire. — Ce mașini sînt? Întrebă deodată Santiago. — O camionetă și un Mercedes, fără să socotim Jaguarul lui Juan Lucas. — Camioneta e a ta? — Da. — Atunci mama merge cu Mercedesul. Și noi doi? Bobby voia să explice că de multe ori Mercedesul era liber, că Susan ieșea de obicei cu Juan Lucas, dar dintr-odată Santiago trecu la alt subiect. — Unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
zîmbetul lui se stinse Încet-Încet și atît el cît și Lester se urcară și Închiseră portierele de parcă toată viața ar fi mers cu automobilul ăsta. Bobby stătea Încremenit, uitîndu-se la ei și gîndindu-se că de Îndată ce vor pleca el o să ia camioneta și-o să se ducă la madame Nanette. — Te urci? Îl Întrebă Santiago pe neașteptate, des-chizîndu-i portiera automobilului. Bobby se sui repede și se așeză pe locul strimt din spate, cu speranța că cineva va ieși să ie deschidă poarta de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Santiago, uitîndu-se la frate-său, dar, În pofida tuturor așteptărilor, Bobby nu zîmbi și nici nu se arătă bucuros, preferă să-și păstreze zîmbetul pentru diseară, avea și el tactica lui, Învățase repede lecția asta. — Nu, nu merg cu voi; am camioneta la dispoziția mea. — Cum așa? Întrebă Santiago Lester nu Înțelegea conversația celor doi frați. Bobby Îi explică În engleză, „Îmi pare rău, Îi spuse, dar mă așteaptă o femeie; mă așteaptă de mult și e singura mea ocazie s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
conversația celor doi frați. Bobby Îi explică În engleză, „Îmi pare rău, Îi spuse, dar mă așteaptă o femeie; mă așteaptă de mult și e singura mea ocazie s-o văd“. Santiago deveni curios. Și cum se face că ai camioneta la dispoziție? — Foarte-simplu: i-am spus lui Juan Lucas că voi s-ar putea să vă Întoarceți tîrziu de tot și că eu nu vreau să vin atît de tîrziu; cel mai bun lucru era să-mi Împrumute camioneta, așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ai camioneta la dispoziție? — Foarte-simplu: i-am spus lui Juan Lucas că voi s-ar putea să vă Întoarceți tîrziu de tot și că eu nu vreau să vin atît de tîrziu; cel mai bun lucru era să-mi Împrumute camioneta, așa mă pot Întoarce mai Înainte, dacă e nevoie și mă pot scula mîine la timp ca să Învăț. — Grozavă idee... — În afară de asta, mi-a dat și ceva bani; nu mulți, dar destul pentru astă seară. — Bine, zise Santiago, atunci ceao
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
i se citea o mulțumire desăvîrșită. Ce se Întîmplă cu Lester? Întrebă. — Trebuie să mă ajuți să-l scot de aici; e beat mort. Ar fi mai bine să doarmă puțin În altă parte Înainte de a-l duce acasă. — În camionetă. Canapeaua din spate se transformă În pat. — Bună idee... Să mai așteptăm puțin și, dacă nu se trezește, mă ajuți să-l iau. N-a fost nevoie. S-a ridicat singur singurel, puțin cîte puțin, Încetișor. De altfel nu dormise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
trebuia să plece și se ridică țeapăn și continuă să se uite cîteva clipe la Vlăjgan, așa cum era trîntit la pămînt, acolo, Înaintea lui, cu fața făcută zob. CÎteva minute mai tîrziu, Lester dormea ca un prunc pe eanapeaua-pat a camionetei Mereury, parcată În fața barului Freddy Solo’s. Ceva mai Încolo, În Volvo, Santiago și Bobby așteptau să treacă timpul, picotind și ei de somn, dar silindu-se să-și țină capul sus și Încercînd să găsească subiecte de conversație care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
foarte rău și se văita tot timpul, pînă l-au convins că dormise cîteva ore și că acasă o să-i dea ceva să mănînce, ca să se poată culca din nou și să doarmă mai departe. Santiago s-a urcat În camionetă și i-a spus lui Bobby să se Întoarcă cu Volvo. Era aproape opt dimineața cînd au apărut claxonînd de zor la poarta palatului. Universo, care Întotdeauna stropea florile foarte devreme, le-a deschis imediat poarta și atît Bobby cît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
data asta erau să calce o femeie Îngrozitoare pe care Lester, de la fereastra mașinii, o socoti o prelungire a cumplitei proaste dispoziții care-l Împiedica să adoarmă din nou. În schimb, ea Îl privi zîmbitoare și abia după aceea; cînd camioneta intrase, rămase descumpănită, gîndindu-se că tînărul ăsta blond nu putea fi unul din băieții stăpînilor. În urma camionetei intră Bobby cu Volvo, dar ea au reuși să-l vadă fiindcă Universo o descumpănise și mai tare spunîndu-i că n-o lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
prelungire a cumplitei proaste dispoziții care-l Împiedica să adoarmă din nou. În schimb, ea Îl privi zîmbitoare și abia după aceea; cînd camioneta intrase, rămase descumpănită, gîndindu-se că tînărul ăsta blond nu putea fi unul din băieții stăpînilor. În urma camionetei intră Bobby cu Volvo, dar ea au reuși să-l vadă fiindcă Universo o descumpănise și mai tare spunîndu-i că n-o lasă să intre În palat. Se certară o bună bucată de vreme. Universo voia să știe cine era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
dimineață iese să facă o plimbare cu bicicleta Înainte de micul dejun, așa i-a spus domnul, dintr-o clipă Într-alta trebuie să se Întoarcă și domnișorul Julius... Dar Julius nu s-a Întors. Stînd pe canapeaua din spate a camionetei, alături de Bobby, Julius se silea să-și stăpînească mînia, disperata și covîrșitoarea timiditate care-l cuprindea cînd și-o amintea pe Nilda, azi de dimineață, scoțînd pachetul de hîrtie cu ouăle pe care i le adusese de ziua lui. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
i-o producă plecarea lui Santiago. Se Întorceau triști sau cel puțin tăcuți, fiecare cu gîndurile lui. Susan, fermecătoare, tăcută, distrată sau tristă, accepta propunerea lui Juan Lucas: să lase copiii acasă, să mănînce la un restaurant. Juan Lucas oprea camioneta În fața unui stop; ura stopurile fiindcă nu găsea ce să spună cît timp aștepta, fiindcă n-avea nimic de spus pînă cînd apărea lumina verde, fiindcă În vidul său nerăbdător pătrundea scena de la aeroport: la revedere, băieți, noroc, mai scrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
nu simtă părerile de rău În gît ce-ai zice dacă i-am lăsa pe copii acasă și am ieși să mîncăm la un restaurant?... lumina verde. Susan accepta orice propunere, da, darling, bună idee, Își scotea brațul pe fereastra camionetei care gonea nebunește, Îl Jntindea ca să simtă aerul călduț al nopții de vară, Își privea mîna scoasă afară, printre degetele desfăcute și Întinse vedea alergînd fațadele luminate ale caselor, Își trăgea apoi iute brațul Înapoi ca să nu se ridice mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
la fel ca mîna ei cu cîteva clipe În urmă În aerul călduț asemeni avionului care a plecat, da, darling, unde mă duci? Juan Lucas tuși ca să evite nodul și Își Întinse vesel gîtul pînă la noul stop roșu, opri camioneta cu gîndul la Lester: spune-i tatălui tău că-l așteptăm În octombrie, o să i-l aduc pe Briceno la Lima, toreadorul secolului! În octombrie!, nu uita!, la revedere, băieți!, noroc și pe curînd! ha-ha-ha! Se Întoarse spre Susan, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
lui Susan măritată cu Juan Lucas, fratele lui Bobby. Întorcîndu-se după ce și-a luat rămas-bun de la celălalt frate, Santiago, care Învață În Statele Unite, care a plecat azi cu prietenul lui, Lester, Întorcîndu-se după ce și-a luat rămas-bun de la ei cu camioneta Mercury, care Înaintează repede pe bulevardul Javier Prade?, uitați-vă la mine, nu s-a Întîmplat nimic, absolut nimic, numai că Vilma e o tîrfă mai stricată decît acum cîteva clipe cînd am deschis fereastra, mult mai stricată decît azi-dimineață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
o să-ți spun cu cine-o să mă culc În noaptea asta... Julius Își stăpîni mînia, Își frînă brațele care ar fi vrut să-i ardă cîțiva pumni zdraveni lui Bobby, scîrbosul de Bobby, care stătea la cealaltă fereastră a camionetei. Nici nu și-a dat seama și nici cei din față, nici Susan și nici Juan Lucas, fiecare se gîndea la ale lui. Julius profită de pacea aceea ca să stea mai departe liniștit, fiul lui Susan măritată cu Juan Lucas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de globul ăsta care vine peste mine!... e uriaș!... mă apasă!... mă turtește!... mă strivește!... mă doare!... Luați-o pe Vilma! pe Nilda! pe Cinthia!... Dar nu. Nu, fiindcă Julius a reușit să se stăpînească, depășind momentul acela dificil și camioneta a ajuns fără nici un alt incident la palat. Nu s-a Întîmplat absolut nimic, Inexplicabil, indescifrabil, indescriptibil momentul În care Julius a reușit să se stăpînească depășind momentul acela dificil și a ajuns cu bine la palat, cu totul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Încercă să se amăgească, făcîndu-l pe Bobby să ia chipul lui Rafaelito Lastarria, dar asta a fost ultima dată: dădu dovadă de curaj și schimbă chipul vărului său cu expresia satisfăcută a lui Bobby cînd s-a dat jos din camionetă, la Întoarcerea de la aeroport. În sfîrșit, putu să respire. Dar Între ușurarea enormă pe care o simți și somnul care avea să vină mai tîrziu, peste cîteva ore, rămînea un gol mare, adînc, Întunecos... Și Julius n-avu Încotro și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cu nimic diferit de infern“, scrisese, poate În cunoștință de cauză, marele poet catolic. Un critic spusese că tatăl meu relua În epoca noastră mesajul lui Claudel! Niște călugări trapiști ne așteptau la gară și ne-au Îmbarcat În două camionete de care se serveau de obicei pentru a livra bere. Vedeam această reculegere ca pe o croazieră. Abația ne va fi pachebotul, iar noi vom avea chilii pe post de cabine. Ne-am Întîlnit În majoritatea timpului pe punte, adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
lui Modigliani, cu zîmbetul ei, umerii și sînii ei. La sfîrșitul lunii august, a venit să ne spună la revedere. Se Întorcea la Toulon și nici măcar nu mă prevenise! Toată lumea a ieșit din bucătărie ca s-o Însoțească pînă la camioneta tatălui ei: am asistat la plecarea micuței și cărnoasei domnișoare Patakis În vehiculul magazinului familiei. Plecarea Marysei a fost urmată de o altă catastrofă. Tata a făcut o călătorie dus-Întors pînă la Paris, unde a aflat că nu se intra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
moment, indiferent de ce făceai și ce anume ți se cerea. Când i se aduse comanda, Hobbs se grăbi să iasă, ambală motorul dubiței și demară în trombă spre șosea. Avea o singură oprire - la rulotă. Acolo se va urca în camioneta Dodge înregistrată pe un nume fictiv și se va duce la „lac”, care bineînțeles că nu se referea propriu-zis la un lac, ci la un anumit loc de întâlnire din orașul New York. La fel cum „barca de pescuit” în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
gândesc cât face. Apoi mai era și costul întreținerii ei care să se adauge la nota de plată; arăta de parcă nici nu terminaseră oamenii lucrul la un capăt, că au și început cu celălalt, precum Forth Bridge. Mi-am parcat camioneta pe aleea ce ducea către casă, alături de ultimul model de jeep Toyota, care nu avea nici un strop de noroi care să-i strice aspectul vopselei mov mat. Cel mai îndepărtat colț de țară în care fusese era Hyde Park. Suki
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
dubiței mele, unde, mulțumită celor care au aruncat-o și au zdrobit-o, intra perfect. Ar fi trebuit să le fiu recunoscătoare, dar nu eram deloc. Joe s-a dus să pună ceainicul la foc cât timp eu am dus camioneta mai jos, în parcare. Paznicul de acolo mă cunoștea destul de bine, dar, deși un simplu angajat, s-a împotrivit să las dubița acolo, până când i-am sugerat să sune la biroul lui Sir Richard Fine. Apoi, fără nici o ezitare, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]