1,947 matches
-
casa Arte Nova și lăudat de criticii de la „Gramophone“, vor fi fost distribuite și cumpărate de melomani în România. Vă asigur însă că merită să-l ascultați, fie și numai ca o mărturie suplimentară a succesului internațional al școlii de canto românești. Simplu meloman, amator de operă și trăind la Praga, l-am ascultat cu un interes multiplu. Un gând iconoclast mă îndeamnă să le amintesc celor responsabili cu destinele culturii românești acasă și prin lume că nu numai Mihai Viteazu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
sau de prezența scenică. Destinul a făcut ca Anda-Louise, după studiile bucureștene, să debuteze la Praga la începutul anilor ’90, iar calitatea vocii și prezența scenică să-i fie recunoscute și recompensate la Viena, în 1994, la Concursul internațional de canto, cu premiul întâi și cel al publicului. Dacă Praga contemporană nu are o scenă de operă comparabilă în celebritate, celei de la Scala sau Metropolitan, aș spune că succesul Andei-Louise Bogza nu este mai puțin notabil atunci când îi asculți vocea și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
se păstrează, evident, decât amintiri și corespondență, plus un repertoriu și diverse aranjamente pentru vocea ei. Cecilia Bartoli a ales câteva arii ce nu au mai fost cântate și declară că vrea să susțină o nouă abordare a repertoriului bel canto; una revoluționară din moment ce ar dori ca efectul să fie similar noii abordări a muzicii baroce și timpurii din ultimele câteva decenii. Suficient pentru a trezi un oarecare interes, cel puțin printre cei care îi citesc interviurile. Ceilalți, se speră, se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
în cultura europeană. Decernarea premiului a avut loc în cadrul unui concert extraordinar, desfășurat chiar de ziua de naștere a Marianei Nicolesco, pe 28 noiembrie. Biletele la concertul care i-a adus în Capitala Culturală Europeană pe laureații Concursului Internațional de Canto „Hariclea Darclée“, „Europa cântă cu noi“, s-au vândut într-o oră. Evenimentul a fost organizat de Fundația Internațională Ateneul Român, pentru Programul „Sibiu - Capitală Culturală Europeană 2007“. (V.N.) CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: Bra(n)dul de țară Lucian Dan
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
în patrimoniu personal. Dacă la Festivalul „Enescu“, Ioan Holender a făcut o demonstrație elocventa a calității și numărului artiștilor vocali români din străinătate, nici o inițiativă de a le înregistra vocile pe discuri, fie măcar că o mărturie a școlii autohtone de canto. Cum majoritatea soliștilor nu sunt legați prin contracte exclusive de case de discuri străine, efortul ar fi fost mimin. Dezamăgitor este și tratamentul de care se bucură alți buni muzicieni români contemporani. Dacă nu mă înșel singurul disc Electrecord al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
din comuna Hudești la 20 februarie 1926, unde a absolvit și școala generală, în satul Mlenăuți, având director pe învățătorul Alexandru Asăvoaie. în anii 1952-1956 a urmat cursul seral la Liceul „Matei Basarab din București. După absolvirea liceului a studiat canto clasic la Conservatorul din București având profesori pe Constantin Stroescu și Mihail Vulpescu (fost prim-solist al Operei Române) precum și pe profesorul Nicolae Oancea pentru partea muzical-teoretică. în anul 1951, la înființarea Teatrului Muzical din Constanța a fost angajat ca
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
neașteptat. M-a tulburat. Delicatețea sufletească, puritatea expresivă a cântului, toate acestea m-au sedus și, desigur, am simpatizat cu ea. Generozitatea sa proverbială nu s-a dezmințit și, de îndată, mi-a acordat prietenia. Sfaturile de viață sau de canto pe care le am primit de la Viorica mi-au fost și îmi sunt pre țioase. Profit și de această ocazie să-i mulțumesc. Să stai în preajma Vioricăi este ca și când ai profita de lumina binefăcătoare, sănătoasă a soarelui. Te ajută să
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
și în zestrările artistice ieșite din comun definesc portretul uneia dintre cele mai complete artiste lirice ale ultimilor patruzeci de ani. În prezent, Viorica Cortez locuiește la Paris și își împarte timpul între master classes, jurii internaționale și lecții de canto parti culare, fără a neglija invitațiile de prelungire a carierei în roluri de compoziție. "Pentru că", în caz că vă întrebați "de ce?" Cândva, în primăvara lui 1990. Imprimeul cauciu cat al tricoului fâșâie plăcut la atingere. Îl port pentru prima dată, deși îl
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
ani. Apoi, s-a îmbolnăvit și nu a mai putut continua. Mi-au rămas mie toate notițele. Aș fi putut scoate cartea vieții lui. Exact în acel moment am primit din partea Virginiei Zeani invitația de a mă alătura Catedrei de Canto de la Indiana University din Bloomington. M-aș fi dus să stau jumătate de an acolo, pentru că iubesc America atât de mult, dar nu aș fi putut părăsi Parisul atunci. E un of al meu. Mi-ar fi plăcut mult să
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
1970. Bondeville a fost ales în 1964 secrétaire perpétuel al Academiei de Arte Frumoase. Viorica i-a fost a patra soție. Se cunoscuseră la Toulouse, în 1964, când românca obținuse Marele Premiu la secțiunea Voci Feminine a reputatului Concurs de Canto ăiar Ludovic Spiess distincția similară la Voci Masculine). S-au revăzut cinci ani mai târziu, în juriul aceluiași concurs, el devastat de moartea soției, Dominique Plessis, ea devastată de o căsnicie tulburată și... mai temperamentală decât și-ar fi dorit
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
team de cinci ani în Franța, ceea ce îmi dădea dreptul, mă și căsătorisem cu Emmanuel. — Cum era când l-ați cunoscut? — Se întâmpla în 1964, la Toulouse. Timp de aproape trei zeci de ani, el a fost președintele Concursului de Canto. El o invita pe Arta Florescu în juriu, erau prieteni. Era însurat cu o doam nă pe care o admira foarte mult și avea un băiat mic. Imediat după aceea, cariera mea a explodat și, în 1970, ei mi-au
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
sur les traces de Viorica Cortez eugenia moldoveanu, soprană Prima amintire legată de Viorica Cortez este una din anii studenției. Eram studentă în primul an de Conservator, ea în ultimul an, la clasa Artei Florescu. Veneam devreme la orele de canto, ascultam și în vățam tot ce spunea Doamna. Alături de mine era mereu și Viorica. Amân două scriam știme de mână, pe care, apoi, le memoram. La orele Doamnei trebuia să cânți pe dinafară tot repertoriul. Deși mai mare decât mine
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
scenă, cu o voce de mezzosoprană excepțio nală și, mai ales, cu un caracter minunat. Toate aceste calități i-au asigurat cariera interna țională de mare prestigiu, pe care i-o cunoaștem cu toții. Îmi aduc aminte de Concursul Internațional de Canto de la Toulouse din 1970, unde Viorica Cortez făcea parte din juriu. Ace eași minunată colegă, aceeași fire deschisă și gene roasă, care s-a bucurat pentru Marele Premiu câștigat de mine ca toți ai mei. Viața a încercat-o și
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
știe? Une vraie damme d’honneur jean-philippe lafont, bariton Nu am să uit niciodată prima dată când am văzut-o pe scenă pe Viorica Cortez. S-a întâmplat nici mai mult, nici mai puțin, atunci când a câștigat Concursul Internațional de Canto de la Toulouse, în 1964. Aveam treisprezece ani. A fost o seară formi dabilă. Spectatorii nu aveau voie să aplaude concurenții la sfârșitul evoluției. În schimb, după ce Viorica a terminat de cântat "O mio Fernando" din Favorita, nu a mai ținut
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
perplex printr-un an samblu de calități pe care puține colege le aveau: frumusețe fizică, temperament teatral, muzicalitate și un timbru întunecat de o calitate cu totul per sonală, recognoscibil instantaneu. Descoperită publicului odată cu Marele Premiu obținut la Concursul de Canto de la Toulouse din 1964 și cu spectacolele Samson și Dalila și Carmen interpretate în anii următori la Théâtre du Capitole, Cortez a fost rapid adoptată de Franța, mai ales după excepționala Amneris de la Chorégies d’Orange, în 1967. Strălucirea sa
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
încordez mușchii. Producția asta a lui Jorge Lavelli a făcut mare vâlvă, pentru că a fost perfectă. și dirijorul era grozav - Seiji Ozawa - și noi eram în formă, iar viziunea era genială! — E greu rolul Iocastei? — Da, pentru că nu e bel canto, e latină ăam avut profesori special pentru pronunție), iar pentru o mezzo, tot rolul e scris pe tessitura mediu-grav. Dacă nu-l stăpânești bine, îți face voal pe gât. Personajul e foarte complicat. La fel de greu e și rolul titular, rolul
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
bilă - în istoria specifică a țării sale. Mai mult, într-o dimen siune vocală absolută. Cu alte cuvinte, cine era Viorica Cortez și cum se configura personalitatea ei în acei ani, imediat după afirmările sale succesive în prestigioasele concursuri de canto internaționale de la Toulouse și s’Hertogenbosch? Era o cântăreață-actriță, în multe privințe comparabilă cu marea Gianna Pederzini, care continua glorioasa tradiție a ar tiștilor români afirmați pe scenele italiene încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea. E suficient să amintesc
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
ca Tucker. Mic, umflat, picioarele în X, burtă, dar când cânta "Cielo e mar", parcă se însenina tot cerul și apărea o lună de poveste! Aproape în fiecare seară bisa aria, ceea ce el nu făcea niciodată. Era o școală de canto în sine. — Gioconda era Hanna Janku, iar Barnaba Cornell MacNeil. — Hanna Janku era mare! Mă mir că o știi, pentru că lumea a uitat-o, iar ea era una dintre cele mai mari Turandot din epocă! — Ați mai cântat și Trubadurul
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
4 metri! Am gătit eu și ne-am simțit minunat cu toții. Doar dirijorul de atunci, Zòltan Pesko, era un cap de lemn cum nu am mai văzut! Îi spuneam: "Ai încredere în mine, că am mâncat ceva mai mult bel canto la viața mea!" Ți-ai găsit... Sufeream ca Sfânta Magdalena... Angeles avea un glas extraordinar, cât 5 soliste! Foarte greu când ai vocea atât de mare să o poți domina. știu, pentru că am cântat mult și în Spania cu ea
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
mai găsești, dar un bărbat da, scuză-mă! Vicorica gânduri de la ileana cotrubaș Începuturile Vioricăi și ale mele se leagă de anul 1965, când, împreună cu Pompei Hărăstășeanu ăla acea vreme), am luat toți trei premiul I la Concursul Internațional de Canto de la s’Herto genbsoch. Am mai făcut câteva concerte în țară înainte ca ea să plece, apoi ne-am revăzut pe scenă la München și la Paris pentru recitaluri, la sfârșitul anilor optzeci. Nu uit că am văzut-o și
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
reumpli pe tine însuți dăruind bucurie oamenilor. Chiar în zilele acestea, iata ce întâmplare, mă aflu pe scenă în Franța lângă o soprană minunată care îi este discipolă și de la care aud cele mai entu ziaste ecouri despre maestra de canto Viorica Cortez. O carieră de excepție, o voce strălucitoare și robustă, o fe meie impozant de frumoasă, un suflet cald și generos, o vita litate cuce ritoare, o onestitate dezarmantă în fața muzicii și a oamenilor. Iată, cu adevărat, un exemplu
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
apoi în străinătate și bine a făcut, deoarece a început și a continuat ani de-a rândul o carieră internațională de mare anvergură, apărând pe scene ce lebre și abordând un repertoriu extrem de variat, de la opera romantică franceză la bel canto-ul italian, de la Verdi și veriști la opera modernă. Auto rul acestei cărți va consemna, desigur, marile ei realizări artistice. Eu mă voi mărgini la a semnala zecile de spectacole la celebrul Teatro alla Scala din Milano, unde, printre altele
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
apar diferențe între sexe referitoare la modul de prezentare, evaluare și management. Femeile cu SCA au vârsta mai înaintată decât bărbații, o frecvență mai ridicată a factorilor de risc cardiovascular (HTA, diabet zaharat, dislipidemie) și a comorbidităților asociate. Revizuirea de către Canto și colaboratorii săi a literaturii cu privire la tabloul clinic în SCA arată că la femeile vârstnice crește frecvența simptomatologiei atipice. Deși durerea toracică este manifestarea comună la ambele sexe, localizarea este mai frecvent posterioară, cervicală sau în articulația pumnului, după cum dispneea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
mai importante personalități mondiale care au "mișcat" Universul. 3. Clemansa Barberis - Plăcinteanu (12 martie 1899, Iași - 11 octombrie 1986, București) Mansi Barberis a fost o compozitoare, cântăreață (soprană), violonistă (a cântat sub bagheta lui George Enescu), violistă, profesoară universitară de canto la Conservatoarele din Iași (1934-1950) și București (1951-1956) și la Institutul de Teatru “I. L. Caragiale” din București. Ea s-a consacrat ca prima femeie compozitor din orizontul școlii noastre muzicale. Mansi Barberis a fost membră a Societății Compozitorilor Români (din
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
foarte bune cu Alină Tăcu, aspect sesizat zilnic deoarece deși nu sunt În aceeași clasa Își petrec pauzele Împreună. Prietenia celor două eleve este determinată și de prietenia părinților. În clasă... are o situație bună la Învățătură, este la specialitatea canto la clasa profesoarei... La orele de informare este atentă, dar nu are o contribuție deosebită”, raporta „Andreea” În primăvara anului 1987. Alină Tăcu: „Bănuiesc cine-s colegele” Nici după atâția ani, Alină Tăcu nu știe prea multe amănunte despre „colegele
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]