1,026 matches
-
pierdută (1978) și Călătorie în absență (1987) nu se disting în mod deosebit. Rețin atenția prozele stranii sau fantastice, mai ales de atmosferă, din ambele cicluri ale primului volum, Câmpia pierdută și Orașul fără fântâni. Textele din cealaltă carte se cantonează în orizontul satului, alternând narațiunea realistă, de tip „document”, cu portretul, pitorescul limbaj oltenesc cu proza poetică, umorul și ironia cu tonul nostalgic și cu lirismul. „Romanul epistolar” în cinci volume Plâng, iubite prinț se compune din documente personale, dar
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
în una pur fizică, adică „o formă dezmățată a vieții”. Interpretarea rămâne interesantă prin examinarea meticuloasă a raporturilor boală - creație, suferința devenind o arhitemă a operei și selectând forme adecvate de expresie. În mare parte, programul anunțat de critic se cantonează strict în planul intențiilor, iar cartea are înainte de orice meritul de a enunța câteva întrebări, rămase până în prezent fără răspuns în studiul operei lui Blecher. După 1989 Ț. publică și Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă (1993), volum
ŢEPOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290153_a_291482]
-
sau testele nucleare franceze din Pacific din 1996 (făcute în scopul creșterii încrederii în instrumentul militar al statului), ce au stârnit reacții adverse datorită impactului asupra mediului presupus de decizia autorităților de la Paris. Amenințările la adresa securității nu rămân, de regulă, cantonate într-un anume sector. Ele se conjugă și, de multe ori, se potențează reciproc. Tensiunea, deseori cu accente de violență, a conflictului din Orientul Mijlociu nu se reduce la problema existenței unui stat palestinian sau a securității militare israeliene. La o
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
de o debarcare turcească, de omoruri, de jafuri și incendieri operate de bandele de cerchezi și bașbuzuci. Domnitorul, însoțit de comandantul Corpului 2 de armată, general Radovici, pleacă la Oltenița spre a vizita orașul bombardat de turci și trupele române cantonate în apropiere. Domnitorul felicită cu deosebire pe oamenii bateriei de artilerie care s-a distins în lupta contra Turtucaiei.45 În București, însuflețirea crește și opinia publică cere, cu glas tare, ca România să declare război Turciei.46 La 29
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sute de mii de flori (chiar și naturale, cele de plastic fiind mai costisitoare, dar neputând lipsi), sute de autobuze scoase din circulația și așa precară a Bucureștiului și puse la dispoziția demonstranților (mulți dintre ei aduși din provincie și cantonați prin căminele studențești sau școlare, hrăniți bine-rău, dar hrăniți etc.). Un buget grandios cheltuit pentru ca familia Ceaușescu să-și poată aminti despre romantismul revoluționar (devenit obsesia întregii prese, îndată după memorabila consfătuire de la Mangalia, care nu vă este străină) și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
va avea grijă să știe și familia și prietenii lui acest lucru. De sigur că îi reveniseră în memorie pasajele din Circulară, care anunțau pacea Mișcării Legionare cu toate formațiunile politice și retragerea ei din această luptă, pentru a se cantona în efortul de reconstrucție al țării. La câteva zile după apariția „Comunicatului Comandamentului legionar”, cu privire la arestarea lui Nicolae Petrașcu, se hotărăște eliberarea lui Vică Negulescu, pentru ca prin contactele pe care le va lua să transmită dorința de pace a partidului
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cerut Prefecturei a lua imediat măsuri de cazare evreilor în bordee sau barăci, căci în astfel de condițiuni nu se mai poate continua lucrul. La C.F.R. în stația Făurei lucrează la consolidarea liniei ferate Roseti-Făurei un număr de 221 evrei cantonați în satul Vizireni, deși cu adresa Nr. 49213 din 23 Octombrie 1941 s’a făcut cunoscut Inspecției II-a Întreținere C.F.R. că conform ordinului Nr. 49469 din 15 Octombrie 1941 al Marelui Stat Major Secția I-a cazarea evreilor este
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evrei). - CAZAREA În corturi sau barăci demontabile puse la dispoziție de armată, care să se instaleze în apropierea șantierului. În clădiri mari, sau orice local ce s’ar găsi în apropierea șantierului de lucru. În nici un caz să nu fie cantonați în sate, pentru a nu le da posibilitatea de a face propagandă sau a întinde corupția. Să nu părăsească sub nici un motiv șantierul, nici ziua nici noaptea. - ECHIPAREA În sarcina evreilor. - HRANA ȘI SOLDA La fel ca soldaților, prin grija
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de toate armele, fiind însă răspunzători de randamentul de lucru al evreilor. 2. Cazarea a) Pentru detașamentele exterioare, cazarea se va asigura de către instituția care-i folosește, în corturi, barăci sau în clădiri izolate. În nici un caz să nu fie cantonați în sate, pentru a nu le da posibilitatea de a face propagandă subversivă, a întinde corupția sau întreține relațiuni cu româncele. Evreii nu au voie a părăsi șantierul de lucru, tabăra sau bivuacul. Fiecare evreu trebuie să-și aducă o
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
amenajate. c) Det. 8 Drumuri: Evreii sunt cazați izolați într’un singur grup fără contact cu populația. d) La Det. 7 Drumuri sunt cazați în bordee și căzărmi speciale, bine cantonați și păziți. e) La Det. Sihna Răchiți - Botoșani sunt cantonați în 6 bărăci demontabile și 50 corturi date de Bat. 4 Ad-tiv. f) La Det. Serv. Drumuri Bârlad sunt cartiruiți în satele Crivești și Priponeștii de Sus, la locuitori câte 2 - 5 la fiecare locuință, astfel că sunt în contact
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
notarii împotriva cantonării evreilor la casele locuitorilor din comună. Într’un cuvânt, cantonarea s’a făcut neținându-se cont de nici-o considerațiune față de populația noastră rurală ci s’a avut în vedere interesele evreilor, purtându-se toată grija ca să fie cantonați în condițiuni cât mai bune. Astfel fiind s’a dat posibilitatea evreilor să conviețuiască cu populația română și să vie în contact permanent cu ea. Din rapoartele primite s’a putut constata că această conviețuire și contact permanent între populația
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
punct de vedere al sănătății publice, dat fiind un pericol iminent de contaminare cu diferite boli din cauza murdăriei și promiscuității, care este specifică rasei evreești, propunem următoarele: a. evreii să fie separați imediat de populația română, evacuați din comunele respective, cantonați într’un loc îndepărtat și izolat de comună; b. să se interzică orice contact al populației creștine cu evreii, decât numai în cazurile autorizate de organele în drept; c. în satul Vadul Roșca cantonarea evreilor se va putea face în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
din marginea satului iar pentru restul evreilor să se construiască bărăci sau bordeie; d. în comuna Sureaua bărăcile pentru evrei să fie terminate, iar pentru restul evreilor să se facă bordeie; e. comuna Ciușlea, o parte din evrei pot fi cantonați într’o remiză pe proprietatea locuitorului Mircea Săvulescu, iar pentru rest să se facă bordeie sau bărăci; f. să se intervină pe lângă conducerea detașamentelor de lucru pentru ca evreii să fie obligați să-și construiască în primul rând bărăci și bordeie
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
făcute de subsemnatul în satul Voinești și din care rezultă următoarele: În prima jumătate a lunei Aprilie 1943, a sosit în satul Voinești, Detașamentul de Evrei Nr. 100, Diguri, Compania II-a, compusă din 500 evrei. Acești evrei au fost cantonați în grupuri în casele locuitorilor din satul Voinești, contrar dispozițiunilor referitoare la cazarea evreilor din Detașamentele de muncă, care prevăd ca acești evrei să fie cazați în afara Comunelor, în corturi sau barăci, așa cum de altfel au fost cazați și evreii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
descoperirea unei formule personale de metateatru, caracterizată prin introducerea unui preambul situațional, unde sunt precizate circumstanțele viitoarei acțiuni, dar și prin acreditarea ca personaje a Publicului și a Autorului. Replicile transcend sfera banalului, unde ele se consumă, spre a se cantona în veritabile comentarii autoreflexive. Tehnica se regăsește în Păcală (2002), aplicată însă la lumea rurală și la literatura ei, ceea ce va fi exploatat în sensul stabilirii unor permanente relații intertextuale. Suita prologurilor, care se succedă în cascadă, constituie în realitate
DASCALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286695_a_288024]
-
devenit o știință umană. Noua geografie umană are În Franța un teoretician de excepție În persoana lui Jacques Lévy și el este cel care atrage atenția asupra nevoii de a reînnoi discursul geografic francez, multă vreme dominat de pozitivism și cantonat În cantitativ. Geografia devine o știință umană În momentul În care teoreticienii ei sesizează, dintr-o anumită perspectivă despre care voi vorbi imediat, că ascensiunea capitalului privilegiază spațiul În detrimentul timpului. Desigur, este vorba despre Înlocuirea unui anumit concept temporal cu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
al XX-lea a văzut literele și Parisul trecînd În majoritate la dreapta În momentul În care, pe ansamblul Franței, ideile de dreapta pierdreau definitiv bătălia. (...) Ideile de dreapta, excluse din politică, respinse Înspre litere (rejetées dans les lettres), se cantonează, militează și exercită prin intermediul lor un control, tot așa cum ideile de stînga o făceau, În aceleași condiții, În secolul al XVIII-lea sau sub regimurile noastre monarhice În secolul al XIX-lea.” De aici Începe adevărata discuție despre discursurile de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mutat accentul de pe “noi” pe “eu”, În concordanță cu recenta resurecție a individualismului (cu cîteva excepții notabile și cu atît mai semnificative, ca cea a lui Houellebecq). Există o Întreagă literatură, și vorbesc acum de cea ficțională, revendicativă. Ea se cantonează, Într-o primă diviziune, fie În social și realistă la modul mizerabilist (dar cu infuzii lirice), fie În metafizic și realistă la modul transcripției absurdului (apusă astăzi). Mai nou o altă direcție devine foarte exploatată: literatura realistă la modul recuperării
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
la modul mizerabilist (dar cu infuzii lirice), fie În metafizic și realistă la modul transcripției absurdului (apusă astăzi). Mai nou o altă direcție devine foarte exploatată: literatura realistă la modul recuperării realului refulat prin scris (aici intră și multă poezie), cantonată În individual avidă de actul scriptural În sine care aspiră, În fibrilații disperate sau doar neurastenice, viața. Această tipologie ad-hoc s-ar putea să fie incompletă, În orice caz prima ei rubrică sînt mult mai bine cunoscute și reprezentate În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
rece, aducînd În proza franceză contemporană violență, baroc, dar și clocotul verbal și explozia lexicală nemaicunoscute de la Céline Încoace. Senzația cea mai pregnantă produsă de scrierile sale este aceea de claustrofobie. O scriitură densă, narațiuni centrifuge și dialoguri sacadate se cantonează În densitatea de plumb a junglelor din sud-estul Asiei, Învăluite de o atmosferă (la propriu) irespirabilă, suprasaturată de ofensiva incontrolabilă a vegetației tropicale: luxurianța stilistică și retorică se Întîlnește cu aceea a spațiului referențial. De aici rezultă o lectură a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
pulsiunilor libidinale. Apare astfel un conflict intrapsihic, între id și supraego, sursă de anxietate, conflict mediat de ego. În plus, ego-ul mediază și rezolvă adaptarea la exigențele realității, la realitate, în general. În plus, intră în joc conștiința. Aceasta se cantonează la nivelul ego-ului. Ea îi permite omului o mică libertate, care testează realitatea și se raportează la ea. Dar o mare parte din dorințele individului, puse în joc în primul rând de pulsiunile sale, nu pot fi satisfăcute din cauza interdicțiilor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Teatrului Național din Cluj (1919), al cărui prim director a fost Zaharia Bârsan. Lucrarea ilustrează deopotrivă istoria teatrului românesc și teatrologia, disciplină căreia C. îi consacră o lucrare de pionierat în cultura noastră, Teatrologia românească interbelică (1990). Autorul nu se cantonează într-o panoramare „strict fixată cronologic”, fiind interesat, în primul rând, de aspectele teoretice, de „un climat ideatic, o atmosferă culturală și teatrală”, de evidențierea unor coordonate generale ale fenomenului. El pleacă de la sensul de globalitate, pe care Patrice Pavis
CEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]
-
chiar a personalului mediu sanitar. Investițiile publice din domeniul infrastructurii sanitare - puține oricum - au avut ca obiectiv aproape exclusiv domeniul spitalicesc, care, în rural, după cum am subliniat, este pe cale de dispariție. În general, oferta de servicii medicale performante s-a cantonat în marile centre urbane, în timp ce populația rurală nu poate accede decât la o asistență primară și aceea deficitară. În plus, România s-a confruntat, și se confruntă încă, și cu scumpirea neîntreruptă a medicamentelor, ajungându-se la paradoxul că prețul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
să persuadezi o facțiune a boierimii moldave printr-un gest literar într-o perioadă în care funcția cărții (de tip "belle lettre") și a lecturii de "desfătare" în mediul boieresc din Moldova era, totuși, extrem de precară (și de cele mai multe ori cantonată în zona literaturii oferite de cărțile populare) ni se pare o utopie"26. În schimb, autoarea preferă un punct de vedere, crede ea, "mult mai nuanțat și mai pliat pe specificitatea strict estetică a gestului cantemirian"27, exprimat, printre alții
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și că mai întâi voiam să ajung în Germania. Mi-au zis să nu mă predau și să merg cu ei în lagăr. Nu era lagăr, ci, în Treiskirchen, era fosta reședință, garnizoană sau mai bine zis cazarmă, unde fusese cantonată armata sovietică. Îi spuneau acum "lagăr", dar era impropriu spus. Am sărit gardul, că nu mă puteam duce pe la poartă. La poartă m-ar fi întrebat cum mă cheamă și ar fi trebuit să stau în lagăr, până m-ar
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]