1,194 matches
-
de brațe către ea. Îi săruta iarăși ochii aceia frumoși cum obișnuia s-o facă de fiecare dată, apoi se retrase. El o cuprinse de spate și o trase sub el. Din nou făcură sex sălbatic ore în șir... -Da capo ! Apoi se priveau tăcuți în ochi, se sărutau pasional căci misterul dragostei lor, al atracției nu putea fi descifrat de nimeni. Prudent, el își lasă din nou mâna să-i alunece către sexul ei. Lăură închise ochii. Cu un deget
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
toți cei vinovați de marele atentat; vor fi căutați de-a lungul și de-a latul lumii și pot să se ascundă și în gaură de șoarece, că tot nu vor scăpa de mânia americană. Și totuși, marele vinovat, "il capo di tutti capi", Ben Laden, n-a fost prins. Ba mai mult, apare periodic la televizor, face declarații agresive, laudă teroriștii sinucigași, și, ironic, îi sfătuiește pe americani să treacă la islamism "ca singura soluție a conflictului". Nu se poate
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
aprecierea lui G. Panu, tonul lui Carp era casant „D-l Carp era un critic impetuos, care se năpustea asupra adversarului și-l lovea drept, fără să-și reție întru nimic mâna. La d. Carp o operă era sau o capo d’operă sau o nulitate, mijlocie nu exista; ori Shakespeare sau La Fontaine, ori neantul”. Vorbind de Iacob Negruzzi, secretarul perpetuu al Junimii, Z. Ornea spune că a fost un fel de „conservator muzeal”, creându-se astfel „tradiția sacră a
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
ed., Handbook of Communication (1973) Chicago, Ill.: Rand McNally. L.W. Pye și S. Verba, Communication and Political Development (1963) Princeton, NJ: Princeton University Press. R. Williams, Communications (1962) Harmondsworth, Middlesex: Penguin. Windlesham, Lord, Communication and Political Power (1966) London: Cape. C. Zukin, "Mass communication and public opinion", în D.D. Nimmo și K.R. Sanders, ed., Handbook of Political Communication (1981) London and Los Angeles, Calif.: Sage, pp. 359-90. Partide politice, sisteme electorale, sisteme de partide și referendumuri H.E. Alexander, Financing Politics
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
același timp, după ce află cine era, Începu să-l privească cu o anume sfială. În vinele acestuia curgea sânge albastru, care l-ar fi Îndreptățit să urce Într-o bună zi pe tronul francilor. și bancherul avea mult respect pentru cape tele Încoronate, chiar dacă știa cât de goale erau buzunarele lor. Spre mirarea lui, Bodo primi noutatea cu oarecare indiferență. Jupânul Urs nu mai pricepu nimic. Să afli că ești prinț de sânge, fiu de rege și să nu ți ieși
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
copii de școală și de grădiniță? Eu nu înțeleg... Văd, mă, tu crezi că-s chior? Ce zici?!? Și-apoi... ni s-a spus că-s chiaburi și bogătași. Dar nenorociții ăștia dorm pe jos, n-au nici măcar paturi, tovarășe capo... Vorba, Neamțule! N-ai voie să vorbești în front! Ordinul se execută, nu se discută, ai înțeles? Înțeles, să trăiți! Adevărul e că întrebările Neamțului au declanșat și în sufletul caporalului exact aceleași nedumeriri: De ce, Doamne? Îs niște copii! Abia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
negri prășind manual un petec de bumbac. Mă opresc și vreau să-i fotografiez. Revoltați Îmi fac semn să plec. Sunt foarte susceptibili și această susceptibilitate a lor voi avea ocazia s-o constat și În altă parte. Trecem prin Cape Girardeau. Căldura devine Înăbușitoare. Ne oprim și luăm masa pe câmp lângă o cișmea. Știu ce ne așteaptă de aici Înainte, În localuri tixite, În care se consumă numai Înghețată si coca-cola. La Blyteville. Un student mărinimos Am trecut În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
era în stare să respecte condițiile FMI. Eu, cu vremea, mi-am dezvoltat o teorie. Lucrând pentru Banca Mondială și, de asemenea, cu multe agenții de dezvoltare, am înțeles că, pe cât e mai mare slăbiciunea comunității de politici publice naționale, capa citatea ei intelectuală, pe atât vor fi mai proaste sfaturile interna‑ ționale pe care le primești ; nu trebuie să credem că alt‑ cineva știe țara ta mai bine decât tine. Nu o știe. Ca să primești ajutor de calitate, trebuie să
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
și - vezi Doamne ! - a doua zi vom deveni o țară normală. Nici pomeneală ! A.M.P. : Da, ar fi trebuit. Hai să explicăm ce oprește transfor marea noastră și de ce acest motor de transfor‑ mare care e Uniunea Europeană nu funcționează la capa‑ citate maximă. Eu am niște colegi la Berlin care au un centru ce se cheamă „Puterea transformatoare a Europei“. Chiar așa se cheamă centrul lor de cercetare, are un titlu de manifest. Nu e o abordare științifică, îți arată cât
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
era să fiu acceptat. Dar de ce nu mă ofeream să-i ajut pe copii la orele de informatică? De ce nu antrenam echipa de tenis? Nadine m-a salvat, menționând zvonul optimist conform căruia unul dintre băieții dispăruți fusese semnalat la Cape Cod, înainte de a se scuza pentru a merge iarăși să vadă ce face Ashton - adică, după numărătoarea mea, de vreo șapte ori în timpul cinei. Mă întindeam să-mi torn sangria cu o frecvență care a făcut-o pe Jayne să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Îmi pare foarte rău că Lică Stino e bolnav. Am să-i scriu și lui. E Încă tânăr și se va reface . Cât privește pe Dragoslav, era vorba să apară mai repede; dar cu restructurarea editurilor se Începe munca da capo. Dl. M. Gafița e mutat la EPLU și În locu-i e scriitorul Ornea, care-l cunoaște pe Dragoslav și mi-a făgăduit că va lua pe mână chestiunea Monografiei. Urmează să-l văd la finele acestei luni, dacă, firește, vremea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
râul Fontanka, lume, la bord, care petrece, și noi discutăm despre destinul literaturii ruse, despre prozatoarea Tatiana Tolstaia, despre asociațiile de scriitori - vreo 25 în întreaga Rusie: cu Uniunea Scriitorilor Ortodocși și cu Uniunea Scriitorilor Sovietici... Pornografia și literatura de „capă și spadă” (gen Abdullayev) sufocă piața de carte, ca și în România. Au apărut mulți scriitori tineri foarte talentați, dar o duc extrem de greu cu banii. Sistemul e corupt și putred. Interlocutorii mei, băieții blonzi de la tarabă (probabil studenți) - cultivați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ortodox. Mă asigură că astfel de întâlniri sunt destul de curente în Statele Unite și în Anglia. Arhiepiscopul de Canterbury ar fi fost cel care a deschis calea convorbirilor cu șeicul de la Al-Azar și cu grupul său din Alexandria. Așadar, cap spre Cape Cod și spre Tamisa! Să vină la noi Atlanticul și mările Nordului! Nu mă pricep câtuși de puțin la chestiunile ecumenice (fiecare cu competențele lui), dar este adevărat că anglo-saxonii ca și scandinavii și canadianii nu sunt cel mai prost
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de a surprinde aceste îndelungi încremeniri, aceste sughițuri ale legendei veacurilor, demnitarii acestei lumi de dincolo de lume ne evocă figurile mai moderne ale Frondei, ale cardinalului și ale celor trei mușchetari, din vremea când mai-marii Bisericii erau încă prinți de capă și spadă iar purpura era de culoarea sângelui. În epoca, nu chiar atât de îndepărtată, când "viciile unui arhiepiscop puteau fi virtuțile unui șef de partid", după cum ne asigură în Memoriile sale cardinalul de Retz, care a jucat prea mult
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
anumite privințe, Opera lui Mihai Eminescu ar putea concura La poésie de Stéphane Mallarmé; în schimba, monografia Gustave Flaubert e net superioară volumului despre Creangă. [...] Nici argumentul cantității nu valorează mai mult: căci condensata Istorie a lui Thibaudet respiră da capo al fine la o altitudine pe care Istoria lui Călinescu nu reușește să o atingă decât cu mari intermitențe (datorate citatelor uneori excesive sau amănuntelor biografice de o relevanță critică adeseori îndoielnică)". Or, dacă așa stau lucrurile cu Călinescu, atunci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
americane filiera cubaneză -, aveau să apară la Havana pe la sfârșitul deceniului al II-lea al secolului trecut, "afacerile" intrând treptat în mâna a patru "familii" reprezentate de Amletto Battisti y Lora, Amadeo Barletta-Barletta și Luigi Santo Trafficante (padre), conduse de "capo di tutti capi" Meyer Lanski! Amletto Battisti y Lora, un domn subțire, înalt, zvelt, elegant, sobru, părând un reprezentant de comerț exterior, sau un profesor universitar sau... orice altceva în afară de ceea ce era, a devenit în scurt timp "regele jocurilor", apărând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
mele. Singura distracție, în înfrigurarea știrilor de ofensive ruse și germane, de toate prăpăstiile răspândite prin Gazeta Bucureștilor și ofițerii lor, erau plimbările în pădure la orele 5 dimineața și cetirea. Sfârșisem Infernul lui Dante și îl începui d’a capo. Apoi Purgatorio și Paradiso; pe urmă mulțime de lucrări de filozofie, pedagogie, sociologie, literatură rusă, engleză, câteva romane pe care mi le procurau prietenele din București și cetirile de seara cu preoții: Evanghelia lui Matei și [a lui] Ion, Actele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
soseau în București, se ivea o scenă furtunoasă între cei doi frați, nu numai vorbe injurioase, dar și fapte violente, apoi perechea Nicolae pleca din nou în străinătate, obținând câteva milioane care se topeau ca prin minune. E d’a capo col stesso movimento. Nu se mai mira nimeni, devenise o stare cronică. În primăvara anului 1937, mare scandal. Fel de fel de zvonuri circulau, unele mai absurde ca altele, nu mai era vorba de un simplu pugilat în familia regală
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și ed. James B. Atkinson și David Sices, Northern Illinois University Press, DeKalb, Ill, 1996. Martelli, Mario, "La struttura deformata: sulla diacronia del cap. III del Principe", în Studi di filologia italiană, 39 (1981), pp. 77-120. Mattingly, Garrett, Renaissance Diplomacy, Cape, Londra, 1955. ---, "Machiavelli's Prince: Political Science on Political Satire?", în The American Scholar, 27 (1958), pp. 482-491. Mazzeo, Joseph A., "Dante and Epicurs", Comparative Literature, 10 (1958), pp. 106-120. McAlpine, Alistair, The New Machiavelli: The Art of Politics în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
4. Parohia din Montespertoli era o biserică destul de bine dotată, al cărei patronaj era împărțit între Machiavelli și conducătorii partidului Guelf 5. De fapt, familia Machiavelli deținea drepturi de patronaj asupra a aproximativ unei duzini de biserici rurale și oratorii [capele] în afara Florenței. Era sugerat faptul că Niccolò nu avea un interes special în aceste venituri, posibil ca o consecință a lipsei sentimentului religios 6. Cu toate acestea, documentele descoperite recent arată că, timp de aproape două decenii, Niccolò a fost
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
non vo mai, perché non ho a visitare se non Medici, e qualche volta Bibbiena, quando è sano. Et dică ognuno quello che vuole; e se io non li satisfò, rivochinmi; ché în conclusione io me ne voglo tornare a capo uno anno, et esser stato în chapitale, venduto le veste et chavalli; et del mio non ci vorrei mettere, se io potessi. E voglo mi crediate una cosa, che la dico sanza adulatione: anchor che qui mi sia travaglato pocho
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
fante, e figliuoli, che paréno el Gabburra quando el giovedì con quelli suoi garzoni bastona un bue. Di modo ché, veduto în chi era guadagno, ho detto agli altri che io non ho più legne; et tutti ne hanno fatto capo grosso, et în spetie Batistă, che connumera questa tra l'altre sciagure di Prato. Partitomi del bosco, io me ne vo a una fonte, e di quivi în un mio uccellare. Ho un libro sotto, o Dante o Petrarca, o
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în concepția republicana și să ne asumăm angajamentul deosebit de important de a furniza explicații istorice pentru aceste schimbări. Bibliografie Adams, John, The Defence of the Constitutions of the Government of the United States of America, vol. 3, 1787-1788, A Da Capo Press, New York, 1971. Albertini, Rudolf von, Das florentinische Staatsbewusstsein im Übergang von der Republik zum Prinzipat, Francke, Berna, 1955 (ediție italiană, 1970). Appleby, Joyce O., Capitalism and a New Social Order: the Republican Vision of the 1790s, New York University Press
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
and the Government în the Italy City-State of the Fifteenth Century", în Daniela Frigo (ed.), Politics and Diplomacy în the Early Modern Italy: The Structure of Diplomatic Practice, Cambridge University Press, Cambridge, 2000, pp. 25-48, si Garrett Mattingly, Renaissance Diplomacy, Cape, Londra, 1955. 13 Ronald G. Witt, "În the Footsteps of the Ancients", în The Origin of Humanism from Lovato to Bruni, Brill, Londra, 2000. Vezi, de asemenea, Paul O. Kristeller, "Humanism and Scholasticism în the Italian Renaissance", în Kristeller, Studies
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Strassbourg în 1610), dar pe care se pare că nu a consultat-o pe parcursul redactării celei mai importante opere a lui, The defence of the constitutions of the government of the United States of America, vol. 3, 1787-1788, rist. Da Capo, New York, 1971. Vezi și A. Iacuzzi, John Adams scholar, Vanni, New York, 1952, pp. 95-96, 279 n. 5. Aproape două treimi din Defence analizează istoria orașelor italiene. 52 Adams, The defence, ÎI, p. 114. Trebuie observant că Îl Principe de Machiavelli
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]