1,206 matches
-
realismului. Comentînd, în 1930, Abecedar de povestiri populare (apărut la Editura Unu a lui Sașa Pană), criticul apreciază că, în evoluția stilistică a prozei de după Primul Război, marcată de „un scris intermitent, de pretenții eliptice, de o nervozitate neînfrînată, sensibil, capricios, lipsit de ceremonie”, Ion Călugăru se situează „în coasta” lui Ion Vinea. Povestirile care „continuă spiritul Paradisului statistic” cu viziunile sale de „feerie troglodită” sînt considerate superioare literaturii „cu aer de specifică localizare provincială din Caii lui Cibicioc” („Năpasta Varvarei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a sunat a doua zi dimineață și ne-am Întîlnit la prînz. În mod normal, mi s-ar fi tăiat tot cheful, m-aș fi gîndit că e prea nerăbdător, dar nu mai eram vreo fătucă de douăzeci de ani capricioasă. Aveam treizeci și trei de ani și destulă experiență ca să fiu În stare să recunosc un om bun atunci cînd Îl vedeam. Am ajuns să iubesc foarte multe lucruri la Dan și foarte repede. Printre ele, și nu cel mai neînsemnat, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
dispărut, vocea lui Îmi amintește de zilele de Început, cînd eram fericiți, cînd Îl iubeam nespus și, pentru cîteva clipe, mă trezesc că-mi doresc să fi sunat ca să ne Împăcăm. O, Doamne, Ellie. E oare posibil să fii mai capricioasă de-atît? Aștept să aud ce are de spus, știind că o să vrea să vorbim, așteptînd să cedeze nervos, dar aproape că nu e nici urmă de emoție În glasul lui. E scurt și la obiect. — Ce face Tom? — E foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
rău că nici unul dintre elevii de la a treia B nu călcase vreodată Într-o bibliotecă. — Plec, motănel, spuse Sasha, Întinzând mâna spre pisoi. Godot, conștient deja de iminentul abandon, pufni Înspre el, nervos, și Îl evită printr-un balans. Felină capricioasă. Trebuie să fii răbdător cu noi. Avem atât de puțin timp pentru a fi Împreună. Îmbrăcându-se, privi Încă o dată cu duioșie peretele din spatele patului. Între afișul expoziției lui Vermeer all’Aja din ’96 și copia discobolului lui Mapplethorpe, era Înrămată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
ce păruse impardonabilă În ochii președintelui. Președintele era cordial, prietenos și generos cu prietenii, dar viclean și de nestăpânit cu dușmanii și cu cei pe care Îi considera nedemni de a-i fi prieteni. Uneori Își decreta sentințele cu nedreptatea capricioasă a unui copil, dar faptul că acei nefericiți, care deveniseră prada lui, nu meritau furia sa nu le schimba cu nimic destinul. Niciodată Elio nu și-ar fi imaginat că furia, răzbunarea și abandonul ar fi putut să se abată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
ea nu câștigă. — Cum să sune? Întrebă Maja imaginându-și imediat cum nevasta lui Buonocore susura În receptor cuvinte deochiate pentru a excita cine știe ce maniac sexual. Era chiar o meserie potrivită pentru o femeie ca ea. Preț de o clipă - capricioasă și indolentă - o invidie. Discursurile oficiale pe care ea trebuia să le traducă erau atât de banale. Lipsa lor de consistență, ariditatea și inutilitatea lor o deprimau profund și uneori Îi era teamă că se contaminase și ea, pierzându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
pere sau bretele? insistă Miria. Valentina răspunse că erau ca ale Evei Herzigova. Dimineața, În timpul băii corporale, rămânea interzisă confruntându-și formele ei plate cu cele sculpturale ale mamei, care se contorsiona În cadă, În Încercarea disperată de a surprinde capriciosul fir de apă al dușului. Mama locuia În trupul ei fericită ca un vierme Într-un măr. Nu-i era nici jenă, nici greu. Cred și eu, era un fel de statuie - moale și cu pielea de culoarea piersicilor pufoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
că da, e trecut deja de miezul nopții! Sasha opri mașina sub luminile albastre ale unui distribuitor automat de benzină. Nu era nimeni În stație, doar o găleată plină de apă murdară și neagră În care plutea un burete. Mașina capricioasă refuză singura bancnotă a lui Sasha. Emma coborî geamul. Îl văzu manevrând stângaci, apăsând un buton după altul - zadarnic. Bărbatul ăsta părea Încă adolescent, atât era de neîndemânatec cu lucrurile din jurul său. Coborî. Căută În geantă, luă portmoneul și scoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
împrăștiind reflexe puternice și valuri de căldură. Mai puțin adânc decât de obicei și poate mai puțin întins decât se știe el, lacul privește drept în ochi rotundul aprins al soarelui. Îl întreabă dacă are de gând să fie la fel de capricios toată vara ce urmează. Soarele îi răspunde printr-un zâmbet malițios, împrăștiind pe suprafața lacului raze usturătoare. Acesta este doar începutul celei mai călduroase perioade a anului. Dintr-un prieten bun al naturii, care aducea până mai ieri veselie și
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
implorând iertarea de la fratele lui. L-am auzit pe Iacob, tată a unsprezece fii, plângând după mama lui, „Ema, Ema”, ca un copil părăsit. Am auzit-o pe Inna mângâindu-l și îndemnându-l să bea, ca pe un bebeluș capricios. În acea zi nesfârșită, nimeni n-a mâncat și nimeni n-a muncit. Seara, am căzut adormită în culcușul meu și am visat cum tata gemea și mamele mele suspinau. La revărsatul zorilor, m-am trezit și era liniște. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
a spus ea. - E un mâncău și a epuizat-o pe mama lui sugând întruna, a zis Shery cu un zâmbet parșiv. Îi părea rău că stăpâna ei avusese așa probleme cu copiii, dar o găsea pe As-naat arogantă și capricioasă. - Maternitatea îi va da o lecție, mi-a împărtășit prietena mea părerea ei. Tatăl și-a botezat copilul Menashe, un nume oribil care probabil că înseamnă ceva în limba lui. Menashe. Sună ca un mestecat, nu ți se pare? Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
avut noroc că nu mi-am rupt gâtul; alături de mine am văzut un chițcan pe care îl strivisem în cădere. Dar acum se întâmplau prea multe lucruri. De peste tot veneau oameni și animale. Oamenii veneau în pelerinaj, înfruntând o vreme capricioasă, și au adus cu ei mici gândaci care mișunau peste tot. Am descoperit în iarbă sute de insecte. Avem și fluturi, o droaie - să-ți faci insectar. Iezii de capră sălbatică behăie pe stânci când nu știu pe unde s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
frig și umezeală, durere și teamă, miros de putreziciune și disperare. 13 Lucia ieși din magazin și strânse mai bine cordonul impermeabilului. Se gândi să cheme un taxi, însă simți nevoia unei scurte plimbări, chiar dacă vremea rămânea peste măsură de capricioasă. Privi ceasul de la mână. 21.35. Deschise umbrela și porni hotărâtă către casă. Dacă se grăbea puțin, fix la ora douăzeci și două putea intra pe ușă. Își imagină, deja, cada plină cu apă, spuma de baie și lumânările aprinse
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
vadă tocind pentru Adina Dabija 40 examene. Dodo suferea pentru că se despărțise de prietena lui, care Îl părĂsise pentru altul, mai Înalt și mai puțin osos decât el. De Dodo fusesem Îndrăgostită În clasa a noua, Îmi plăcea că era capricios, genial și nebun. Acum Însă era altceva. Era un tovarăș de suferință. Într-o zi de decembrie mi-a fost frig și el mi-a dat puloverul lui, Puloverul maro. Atunci ne-am sărutat. Am lăsat apoi totul să treacă
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
voiau să ne vadă tocind pentru examene. Dodo suferea pentru că se despărțise de prietena lui, care îl părăsise pentru altul, mai înalt și mai puțin osos decât el. De Dodo fusesem îndrăgostită în clasa a noua, îmi plăcea că era capricios, genial și nebun. Acum însă era altceva. Era un tovarăș de suferință. Într-o zi de decembrie mi-a fost frig și el mi-a dat puloverul lui, Puloverul maro. Atunci ne-am sărutat. Am lăsat apoi totul să treacă
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
al lui Adam și a trapezoidei umflături a Evei cocotice, trebuie să expunem și viziunea contemplării lumii care are cocotă. Adică, Weltanschaung-ul său, pentru o mai mare claritate. Viziune și contemplare în mod strict cubice, dar nu de un cubism capricios și antigeometric. Și vreau să dau un exemplu. "Este adevărat că greaca 14 este reprezentarea cubistă a valului mării, reducând la unghiuri unghiuri drepte creasta valurilor, azi atât de renumita cruce frântă (cruz gamada 15) sau încârligată, svastica rasiștilor de
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
daruri oferite de cineva (nucul ? copilăria ?). niciodată nu am „absolvit” școala de zbor, nu am obținut un brevet clar, dreptul sau îndemînarea de a recurge apoi la acest tip de deplasare în funcție de buna mea dispoziție. Zborul a rămas un dar capricios, întrucît, repet, nu toate ieșirile mele în aer erau interesante sau încununate de succes. Iar în unele vise nici nu reușeam de fapt să mă desprind de pe pămînt, nu făceam decît să alerg prin curtea din fața nucului simțindu-mă greu
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
cînd face eforturi de a readormi și de a reînnoda firul visului, ceea ce este practic imposibil. marele Gardian ne interzice în mod categoric acest lucru, clemența nu face parte din regulile noastre de joc. În ciuda faptului că visele sunt întotdeauna capricioase, imprevizibile, relative, castratoare și în mod sistematic dezamăgitoare, subiecții le consideră totuși niște spații-refugiu. nu întîmplător în toate limbile pămîntului cuvîntul vis mai înseamnă și speranță sau utopie. Personal, de cînd am devenit torționar, mă gîndesc serios să-i propun
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
satisfacă pe loc, cît mai intens, Domnișoarei ri, dorința de a fi locuită de mine ? am închis ochii și am lăsat spontaneitatea să opteze pentru mine, degetele mele au căutat instinctiv respectivele litere și am scris „zăpadă”. era Domnișoara ri capricioasă ? sau imprevizibilă ? Greu de spus. Ființa ei avea nevoie în același timp de noutate și de repere solide. Domnișoara ri mă asigura că era teribil de superstițioasă, dar superstițiile ei rămîneau de neînțeles pentru mine. De ce, de exemplu, nu trebuia
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
Există, de asemenea, istoria magiei lui Malinowski pe care o vedeam reactualizata în felul în care șoferii își clasau clienții. Această clasificare era o modalitate de a atribui o oarecare coerentă și ordine unui univers care părea esențialmente dezordonat și capricios, așa cum Trobianzii recurgeau la rituri magice cînd se îndoiau de eficacitatea tehnicilor lor profane. În ciuda faptului i-am utilizat elementele atît de seducătoare, această istorie nu putea să redea un număr suficient de date inteligibile". 4) Vorbind cu Goffman, la
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
poate să iubească un om cu mult mai în etate? - Nu m-am întrebat serios asta, dar înțeleg ce vrei să spui.Însă ce tânăr de vârsta mea îți închipui că m-ar iubi pe mine așa cum sunt? Sunt foarte capricioasă, vreau să fiu liberă! Felix ar fi voit să spună: "Eu!", însă nu îndrăzni. - Aș voi odată să-ți vorbesc multe, se mulțumi el să zică,dacă vei putea să m-asculți. - Te voi asculta! răspunse la fel de simplu Otilia, care
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
că Felix plânge. - O, ce copil ești, zise ea cu o alintare în glas, care făceași mai simpatică fața ei rotundă, de porțelan, ce copil ești! Dar nu trebuie să plîngi! Poate și ea te iubește. Așa suntem noi, femeile, capricioase, bizare. Eu o înțeleg foarte bine. S-a plictisit de atâtea mizerii, n-a voit să-ți tulbure viitorul. Și eu dacă aș fi în locul ei aș fi făcut la fel. Te-aș fi cruțat. Ești așa de tînăr! De ce
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Leonida Pascalopol îl unicizează strania dragoste pentru Otilia, despre care spune: "...n-am prea stat ca să disting, ce e patern și ce e viril în dragostea mea". Otilia e mai mult un simbol al feminității decât un personaj. Eterică, sensibilă, capricioasă, este totuși matură, având un mod filozofic de a-i privi pe oameni și de a observa viața, societatea. Și ea, și Felix sunt martorii răutății și ai lăcomiei umane. Romanul lui Călinescu are și accente romantice. Prozatorul descrie cu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de-a patra insectă, înainte de a o clănțăni între dinți și scuipîndu-i apoi emisferele ca pe două coji de sămânță. Și, abia când nivelul curiozității atinse înălțimi amețitoare, demară. - Era... dacă nu-mi joacă vreo festă celula nervoasă, prin vara capricioasă a lui 1982... Într-un scuar umbros și ospitalier... Colț de pământ susținând, pe dorsalele sale, atât pavajul din pietre de râu al Căii Plevnei, cât și imensul imobil, adăpostind Casa de Cultură a Studenților "Grigore Preoteasa"... - Preoteasa? Ăsta nu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
restul distanței către Vizuină pe jos, cu mâinile în buzunare, cu aerul unor gentlemeni neșifonați de cea mai mică grijă, pudrând în urmă o dâră de bună dispoziție, pe ulicioara spoită, în culori de Ev Mediu, de pâlpâirile unei luni capricioase și dezinhibate. Cum dezinhibat, din gangul de la numărul 26, aproape că se prăvăli peste ei și aproape îi împrăștie pe pavaj, un grăsan. În sacou cu nasturi metalici și oribili. Și care, în loc de-a le prezenta scuzele lui bâlbâite
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]