1,368 matches
-
anume rigoare științifică și vocabularul ei a fost invadat de o serie de împrumuturi terminologice. Din gramatica tradițională naratologia a preluat substantivele, adjectivele și verbele, din gramatica transformațională structura de adâncime, structura de suprafață și transformările, din geometrie figurile și careul semiotic, din optică punctul de vedere și focalizarea, din artele vizuale încadrarea, din topologie spațiul narațiunii, spațiul discursului, domeniile și limitele, din psihanaliză, dorința și seducția, din matematică, sistemele haotice și din filosofia limbajului și semantica formală, lumile posibile. Cyberage
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
tip de semn, printre multe altele. Ryan se ocupă în acest studiu de rolul diagramelor în analiza unor structuri narative, considerate suporturi vizuale ale naratologiei clasice la Claude LĂvi-Strauss în dispunerea tabelară a temelor mitologice, la Algirdas Julien Greimas în careul semiotic sau la Claude Bremond în diagramele arborilor decizionali. Aceste instrumente vizuale sunt refuzate de naratologia post-clasică pentru tendința lor de a îngheța fluiditatea sensului și pentru conotația lor pozitivistă. Ryan crede însă că diagramele nu sunt simptomatice numai pentru
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
analize ale discursului verbal și că verbalizarea nu constituie singurul mod de semnificare, ci este doar un tip de semn printre altele, picturale, cinematografice, pantomimice, muzicale, digitale sau multimedia. Din această perspectivă, diagramele din analiza structurilor narative la Claude LĂvi-Strauss, careul semiotic la Algirdas Julien Greimas sau diagramele arborilor decizionali la Claude Bremond, refuzate de naratologia postclasică pentru tendința de a îngheța fluiditatea sensului și pentru conotația lor pozitivistă, nu sunt instrumente vizuale simptomatice numai pentru ambițiile științifice. Importanța lor, așa cum
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
recurente și în gândirea lui Roland Barthes despre narațiunea ca edificiu al ficțiunii geometrice . Acest sistem de gândire geometrizant apare în naratologia clasică în discuțiile despre nivele și înglobări, în concepția lui Vladimir Propp despre sferele de acțiune și în careul semiotic al lui Greimas unde geometria și inteligibilitatea textului sunt inseparabile, unde tema geometrică este țesută, așa cum anticipează Henry James , cu imaginări ale clarității geometrice, simetriei și proporției narațiunii sau textului narativ și unde naratologia furnizează orientări pentru interpretări necontaminate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
anume rigoare științifică și vocabularul ei a fost invadat de o serie de împrumuturi terminologice. Din gramatica tradițională naratologia a preluat substantivele, adjectivele și verbele, din gramatica transformațională structura de adâncime, structura de suprafață și transformările, din geometrie figurile și careul semiotic, din optică punctul de vedere și focalizarea, din artele vizuale încadrarea, din topologie spațiul narațiunii, spațiul discursului, domeniile și limitele, din psihanaliză, dorința și seducția, din matematică, sistemele haotice și din filosofia limbajului și semantica formală, lumile posibile. Cyberage
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
tip de semn, printre multe altele. Ryan se ocupă în acest studiu de rolul diagramelor în analiza unor structuri narative, considerate suporturi vizuale ale naratologiei clasice la Claude LĂvi-Strauss în dispunerea tabelară a temelor mitologice, la Algirdas Julien Greimas în careul semiotic sau la Claude Bremond în diagramele arborilor decizionali. Aceste instrumente vizuale sunt refuzate de naratologia post-clasică pentru tendința lor de a îngheța fluiditatea sensului și pentru conotația lor pozitivistă. Ryan crede însă că diagramele nu sunt simptomatice numai pentru
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
analize ale discursului verbal și că verbalizarea nu constituie singurul mod de semnificare, ci este doar un tip de semn printre altele, picturale, cinematografice, pantomimice, muzicale, digitale sau multimedia. Din această perspectivă, diagramele din analiza structurilor narative la Claude LĂvi-Strauss, careul semiotic la Algirdas Julien Greimas sau diagramele arborilor decizionali la Claude Bremond, refuzate de naratologia postclasică pentru tendința de a îngheța fluiditatea sensului și pentru conotația lor pozitivistă, nu sunt instrumente vizuale simptomatice numai pentru ambițiile științifice. Importanța lor, așa cum
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
recurente și în gândirea lui Roland Barthes despre narațiunea ca edificiu al ficțiunii geometrice . Acest sistem de gândire geometrizant apare în naratologia clasică în discuțiile despre nivele și înglobări, în concepția lui Vladimir Propp despre sferele de acțiune și în careul semiotic al lui Greimas unde geometria și inteligibilitatea textului sunt inseparabile, unde tema geometrică este țesută, așa cum anticipează Henry James , cu imaginări ale clarității geometrice, simetriei și proporției narațiunii sau textului narativ și unde naratologia furnizează orientări pentru interpretări necontaminate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
anume rigoare științifică și vocabularul ei a fost invadat de o serie de împrumuturi terminologice. Din gramatica tradițională naratologia a preluat substantivele, adjectivele și verbele, din gramatica transformațională structura de adâncime, structura de suprafață și transformările, din geometrie figurile și careul semiotic, din optică punctul de vedere și focalizarea, din artele vizuale încadrarea, din topologie spațiul narațiunii, spațiul discursului, domeniile și limitele, din psihanaliză, dorința și seducția, din matematică, sistemele haotice și din filosofia limbajului și semantica formală, lumile posibile. Cyberage
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
tip de semn, printre multe altele. Ryan se ocupă în acest studiu de rolul diagramelor în analiza unor structuri narative, considerate suporturi vizuale ale naratologiei clasice la Claude LĂvi-Strauss în dispunerea tabelară a temelor mitologice, la Algirdas Julien Greimas în careul semiotic sau la Claude Bremond în diagramele arborilor decizionali. Aceste instrumente vizuale sunt refuzate de naratologia post-clasică pentru tendința lor de a îngheța fluiditatea sensului și pentru conotația lor pozitivistă. Ryan crede însă că diagramele nu sunt simptomatice numai pentru
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
analize ale discursului verbal și că verbalizarea nu constituie singurul mod de semnificare, ci este doar un tip de semn printre altele, picturale, cinematografice, pantomimice, muzicale, digitale sau multimedia. Din această perspectivă, diagramele din analiza structurilor narative la Claude LĂvi-Strauss, careul semiotic la Algirdas Julien Greimas sau diagramele arborilor decizionali la Claude Bremond, refuzate de naratologia postclasică pentru tendința de a îngheța fluiditatea sensului și pentru conotația lor pozitivistă, nu sunt instrumente vizuale simptomatice numai pentru ambițiile științifice. Importanța lor, așa cum
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
a inspirat în demersurile sale teoretice și metodologice din filosofie, antropologie, sociologie, adoptând o atitudine paternalista și integratoare în raport cu celelalte științe sociale (Umberto Eco vorbea chiar de vampirismul semioticii care invadează toate domeniile); această abordare combinată cu limbajul ermetic (al careului semiotic, actanților, actorilor, funcțiilor) a trezit ostilitatea unor cercetători de teren că și reticența mediilor academice lente în incorporarea noii discipline la nivelul programelor de licență și masterale, ca și la cel doctoral. Odată cu răsturnarea de perspectivă pragmatică a anilor
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
logică polivalenta centripeta a inserției în social. Ea se dezvoltă prioritar că semiotica aplicată, vizând discipline precum marketingul și publicitatea, comunicarea instituțională și politică, analiza media, dar și soluții praxiologice (fragmentare sau integratoare) Conceptele semioticii structuraliste (opoziție binara, secvență narativa, careu semiotic etc.) sunt încorporate în câmpuri multiple, se asociază cercetării calitative și generează ceea ce s-a numit semiotica operațională sau semiotica socială. Metodele structurale, lexicale, actanțiale ale semioticii pure și dure anilor 60-70 se îmbogățesc cu studii locale interesate de
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
contextuale: tipul evenimentului comunicațional, rolurile participanților și proprietățile receptorilor; * tematica: construirea discursului pe stereotipii și prejudecăți ideologice; * semnificația locală: activarea unui pătrat ideologic construit pe un joc între maximizarea și minimizarea punctelor țări sau slabe și care are la bază careul semiotic cu relațiile de contradicție, contrarietate și implicație. Lexicalizările ideologice se pot obține prin strategia negației și a opozițiilor binare. * stilul și retorica: valorile expresive ale unui discurs se regăsesc în alegerile stilistice și retorice ale enunțătorului/ producătorului, care încearcă
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
condiții de productie le vom analiza prin cele trei scheme: schemă de interpretare, unde există două tipuri de actanți: (1) actanți-participanți [animați], între care există tensiuni dialogice (Marková [2003] 2004: 214-216) implicite și pe care le vom prezenta sub forma careului semiotic al lui A.J. Greimas (1983: 51): Relațiile dintre actanți sunt următoarele: * relații de (sub)contrarietate: EU (candidații) vs Ei (contracandidații); VOI 1 (votanții simpatizanți) vs VOI 2 (votanții împotriva lui NOI); * relații de contradicție: NOI vs VOI 2
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
candidații) vs Ei (contracandidații); VOI 1 (votanții simpatizanți) vs VOI 2 (votanții împotriva lui NOI); * relații de contradicție: NOI vs VOI 2; Ei vs VOI 1; * relații de implicație: VOI 1 → NOI; VOI 2 → EI. Chiar dacă structura este cea de careu, se pot observa diferite triade care se formează în funcție de discursul ales. (2) actanți-obiecte [concrete] sau [abstracte], care vor avea anumite roluri tematice (Charles Fillmore, Jane Grimshaw, apud Cornilescu 1995: pacient, beneficiar, locație, instrument, scop etc.) în cadrul predicației. * schemă de predicație
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
6 = "Eu sunt altfel." Ne propunem să analizăm fiecare schemă analitică construită în parte, individualizând sintagmele generale, precum "un pact", "următoarele acțiuni/ întrebări" sau "astfel". SAC 1 = "Noi realizăm un pact." • schemă de interpretare cuprinde două tipuri de actanți: (1) Careul actanților participanți este format din EU EI VOI 1 VOI 2. Aceste trei vârfuri vor forma pronumele personal de persoana I, NOI, care poate reprezenta toți cetățenii țării. Includerea lui EI în acest careu al relațiilor este subliniat implicit în
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
cuprinde două tipuri de actanți: (1) Careul actanților participanți este format din EU EI VOI 1 VOI 2. Aceste trei vârfuri vor forma pronumele personal de persoana I, NOI, care poate reprezenta toți cetățenii țării. Includerea lui EI în acest careu al relațiilor este subliniat implicit în sintagma "Să nu uităm că disputele electorale trec ..." Modul de adresare "Dragi compatrioți" ne-a determinat să includem ambele ipostaze ale lui VOI. (2) Conceptual, "un pact" presupune următoarele roluri tematice: * Agenții, care sunt
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Sfântă Paraschiva". ("Eu l-am văzut pe Corneliu Coposu". ("Eu m-am rugat.")) Am preferat această includere a schemelor analitice construite deoarece toate se bazează pe teme religioase. • schemă de interpretare este structurată pe: (1) un singur vârf (EU) din careul semiotic al relațiilor politice. (2) Rolurile tematice sunt următoarele: * agent-participant: Emil Constantinescu * co-agenți-participanți: doi studenți, mii de oameni (SAC4); umbră (SAC 4.a.) * element perceptual: Corneliu Coposu (SAC 4.a.) • schemă de predicație este centrată pe un proces cognitiv (μ
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
unei legături opoziționale binare pentru punctul VOI (tinerii curajoși/ votanții isteți, aceia care nu cred în vocile prefăcute ale lupilor politici versus alegătorii mai în vârstă/ votanții creduli). Astfel, cei patru participanți din piesă metafictivă pot fi reprezentați în următorul careu semiotic (Greimas, 1983), construit pe următoarele tipuri de relații: * relația de contrarietate: s1 (reguli de prescriere: C.-V. TUDOR = IISUS) versus s2 (reguli de interdicție: CONTRACANDIDAȚI = LUPI); * relația de contradicție (s1 / ~ s1; s2 / ~s2): C.-V. Tudor (Iisus)/ votanții creduli
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
1997). Pornind de la această ultimă teorie, analiza noastră oferă o interpretare semiotica a identității personajului baroneasă din nuvelă cu același titlu, scrisă de Liviu Rebreanu. Identitatea este definită prin nume (identitate socială), dar și prin acțiuni imaginare care formează un careu semiotic construit pe contradicții logice (realitate versus non-realitate; vis versus non-vis) și pe contrarietăți (realitate versus vis; non-realitate versus non-vis). În căutarea unor obiecte de valoare (O), care devin simulacre pasionale (iubirea pentru bani și iubirea pasionala), subiectul semiotic (Ileana
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
evenimentele care au urmat, nu l-ar fi lovit atât de neplăcut, pentru simplul motiv că ele nu ar mai fi avut loc. Cincisprezece septembrie. Prima zi de școală într-un nou an școlar plin de speranțe. Elevii adunați în careu, în ordinea crescândă a claselor. În față Directorul Liceului de Băieți, profesor emerit de limbă și literatură franceză, se spunea că ar fi absolvit cu brio Universitatea "Sorbona"; alături directorul adjunct, profesor de fizică, cel mai de temut și mai
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cuvânt. De acord, mâine la ora șaptesprezece în față la Ceas! După cum a promis, a doua zi, în fața Ceasului de la Universitate, cu mult înainte de ora fixată; cu pantofii lustruiți, cămașă albă și cravată aproape roșie; într-un costum cărămiziu cu careuri asemănătoare cu cele de pe mesele de șah; cu pantalonii la dungă și un buchet uriaș de flori de mai multe culori pe care-l ținea când în mâna stângă, când în cea dreaptă; înconjurat de mulțimea trecătorilor, ce se opreau
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
întoarce precum Azorel de la o nuntă canină, cu coada între picioare. Nu avea însă curajul să pună în aplicare planul. Probabil presimțea ceva. A doua zi, în micul cotidian "Informația" din capitală, într-o minusculă rubrică de umor, pe lângă nelipsitul careu cu cuvinte încrucișate, apăruse și o caricatură de care colegii lui, făceau haz. În fața Ceasului care arăta ora cinci și un sfert, văzut din față, conturul unui tânăr îmbrăcat asemănător cu cel descris mai sus, cu jumătatea de mustață nerasă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
comun în față și intrare separată pentru fiecare cameră. Acestea semănau perfect cu chiliile unor mânăstiri din nordul Moldovei, însă se deosebeau de ele în mod fundamental prin faptul că, privită din stradă, uriașa curte din fața lor, în formă de careu, nu era decât un maidan în care erau îngrămădite, unele peste altele, sumedenie de obiecte fără valoare: cazane ciuruite, umplute până la refuz cu tot felul de alte vechituri, butoaie betegite din metal sau din lemn cu doage lipsă, oale sparte
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]