KorAP: Find »[drukola/base=carp & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...28 29 30 ...113 >

2,818 matches

Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323

în Studia Phænomenologica, vol. I (2001), nr. 3-4, pp. 391-416. • „Penultima instanță. Critica secularizării la John Milbank” a apărut inițial într-o formă succintă sub un titlu mai optimist. „Ultima instanță: teologia” a fost tipărit în volumul îngrijit de Radu Carp (ed.), Un suflet pentru Europa - Dimensiunea religioasă a unui proiect politic, Editura Anastasia, București, 2005, pp. 110-144. • „Parodia binelui și frumusețea întregită” a apărut inițial în revista Idei în dialog III (mai 2006), nr. 20, pp. 32-34. • „Post-scriptum. Pluralul religiilor

[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
Corola-publishinghouse/Science/208_a_439

serviciile publice, au fost doar parțial atinse<footnote Cu privire la gradul de atingere a obiectivelor acestei strategii - „Reforma administrației publice din perspectiva integrării europene”, studiu de impact realizat în cadrul proiectului PAIS 3, IER, autori Marius Profiroiu, Ion Tudorel, Dragoș Dincă, Radu Carp, București, 2005. footnote>. Atât autoritățile centrale, cât și cele locale au avut și au în vedere aplicarea unei strategii de modernizare și dezvoltare a serviciilor publice, strategie ce are la bază următoarele obiective fundamentale: a) descentralizarea serviciilor publice și creșterea

Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ (2012) [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
Corola-publishinghouse/Science/132_a_167

footnote Casiodor, Istoria bisericească tripartită, cartea a X-a, capitolul XXXIII, traducere de Liana și Anca Manolache, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Ștefan Alexe, în PSB, vol. 75, Editura IBMBOR, București, 1998, p. 419. footnote>. Pe fericitul martir Carp, proconsulul, stând pe scaunul de judecată, l-a întrebat care-I este numele. „Fericitul a spus: «Numele meu cel dintâi și ales este cel de creștin, iar dacă întrebi de numele pe care-l port în lume, acesta este Carp

Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
Carp, proconsulul, stând pe scaunul de judecată, l-a întrebat care-I este numele. „Fericitul a spus: «Numele meu cel dintâi și ales este cel de creștin, iar dacă întrebi de numele pe care-l port în lume, acesta este Carp». Proconsulul a spus: «Îți sunt cunoscute poruncile împăraților despre datoria de a cinsti pe zei, cei ce conduc toate. De aceea vă sfătuiesc să vă apropiați de altar și să jertfiți. Eu sunt creștin și ador pe Hristos, Fiul lui

Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
aseamănă în slavă cu Dumnezeu și sunt nemuritori împreună cu El, primind viața cea veșnică prin Cuvântul, tot așa, cei ce se închină acestora (zeilor) se aseamănă deșertăciunii demonilor și vor pieri împreună cu ei în gheenă»”<footnote Actele martirice, Martiriul Sfinților Carp, Papil și Agatonica, 2-7, p. 166-167. footnote>. Sfântul Ambrozie al Milanului ne istorisește și despre martiriul fiilor preotului Eleazar. Astfel, împăratul prigonitor Antioh a poruncit să fie duși la cazne fiii preotului Eleazar, mai întâi cel mai mare dintre frați

Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288

care păzea țarina în timpul verii și închidea poarta țarinei, fapt pentru care primea de la fiecare sătean o mică parte din recoltă (o baniță de porumb și una de grâu). La mijlocul secolului trecut, jitari ai comunei au fost Calancea, Bătrânu, Benescu, Carp, Samson, Drug ș.a. Prin aplicarea Regulamentului Organic, satele erau subordonate ocoalelor 1 (Ocolul Traian cu sediul la Traian, ținutul Bacău), care erau conduse de priveghetori numiți de Domn, aleși dintre mazili 2 timp de trei ani, cu liopa (înștiințare prin

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
creșterea animalelor, viticultura și pomicultura. Casele din Bărboasa sunt acoperite cu tablă galvanizată și frumos întreținute, stăpânii acestora fiind apreciați ca buni gospodari. Majoritatea locuitorilor dețin terenuri bune pentru agricultură. Amintim în acest sens familiile: Galan, Huștiu, Țarălungă, Bertea, Coman, Carp, Arhire și altele, care au lucrat cu vrednicie terenurile, fiind exemple pentru consătenii lor. În sat există o școala cu clasele I-IV și o frumoasă biserică, ridicată pe la 1900, de care se bucură și enoriașii din satele Taula, Dealul

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
lui Ion Mocanu (crescut de Panaite V.), apoi în casa lui Georgică Bertea și a lui Barcan G. (după relatările lui Dumitru Soltuzu). Învățătorii care au urmat au fost Virginia Burcă (căsătorită Stamate), Jenică Popa, Vasile Dumitrescu, Gheorghe Prosie, Margareta Carp (Curteanu), Ada Huștiu (Bertea) ș.a. Pământul a fost lucrat la Zarea Crețului, la vest de satul Bărboasa, moșie expropriată în 1945, împărțindu-se câte o jumătate de hectar de teren și locuitorilor comunei Oncești care au luptat pe front în

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
sătenii din cătunul Valea Iepei și din Satu Nou, care nu dețineau pământ. Deținători de mori au fost: Iorgu Lehănceanu, Costică Secară, Ion Zamfir, preotul Gheorghe Ciuche și Gheorghe Huțu. Dintre crâșmele și prăvăliile din sat amintim crâșma lui Ion Carp (unde se află în prezent stația meteorologică) și prăvăliile lui Vasile Zaharia și a lui Dumitru Lehănceanu (în Laz). În anul 1978, s-a construit un local nou pentru magazin, ce a fost bine aprovizionat cu mărfuri, unele dintre acestea

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
și galbeni apare izolat pe raza comunei, dând o productivitate de până la 25.000 kg/ha. Menționăm, ca buni legumicultori, pe Dumitru Apostu, Vasile J. Maftei, Dumitru Tătărășanu, Mihai Nastor, Ion Tătărășanu, Costică Obreja, Ion Hâncu, Grigore Hanu, Silică Carp, Costică Benescu. Baza furajeră este puntea de legătură dintre producția vegetală și animală. Creșterea animalelor pentru carne și îngrășarea tineretului taurin necesită o anumită structură a consumului de furaje. În perioada 1965-1989, s-au produs modificări evidente la acest capitol

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
Aici este întâmpinat de pârâiașul Cursa în dreptul locuinței Porcos, apoi părăsește această așezare salutând la est pârâiașul Valea Ghețului. În dreptul locuinței lui Petru Lehăduș își anunță prezența pe raza satului Lozinca, pârâiașul valea Iepei, ce traversează șoseaua prin apropierea locuinței Carp S. Berheciul, ajungând pe teritoriul satului Lozinca, la punctul „Podul Morii” se îmbrățișează cu Dunavățul și împreună primesc pe dreapta pârâul Toplița, iar pe stânga, în Dealul Perjului, Pârâiașul Repedea. Înainte de a părăsi teritoriul comunei Oncești, Berheciul primește pârâiașul Taula

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
amintirea neamului. Numai că aceste victorii au fost plătite cu un important tribut de sânge. În focul luptelor din vara anului 1917 au căzut eroic pentru apărarea patriei și fii ai comunei noastre, după cum urmează: Alistar Tabarcea, Gheorghe Costan, Mihăilă Carp, Gheorghe Gheorghe și Toader Soroceanu. Țăranii, împreună cu intelectualii și celelalte categorii sociale, s-au alăturat întregului popor în lupta pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei, ocupate în 1939 conform pactului nedrept Ribentrop-Molotov. Pe fronturile din 1913-1914, 1916- 1918 și în continuare

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
1913-1914, 1916- 1918 și în continuare, pe cele din 1939-1944-1945, au căzut mulți eroi din comuna noastră: Vasile Andone, Alecu Aruxandei, Vasile Avram , Vasile Bădița, Ion Balan, Vasile Bertea, Vasile Briceag, Vasile Buhăianu, Ioan Bucșa, Gheorghe Burcă, Vasile Botezatu, Iordache Carp, Tănase Chirilă , Dumitru Ciobanu, Ion Cojoc, Dumitru Crăciun, Ioan Curteanu, Costache Chicuș, Gheorghe Dascălu, Costică Dascălu, Teodor Dimofte, Toader Diaconu, Octavian Tabarcea, Gheorghe Iftimie, Ioan Botezatu, Neculai Samoilă, Gheorghe Piseru, Alecu Florea, Gheorghe Bostan, Alistir Dimofte, Gheorghe Dobraniș, Petrache Duhan

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
monument din beton pe locul unde a fost troița, lucrare ce va fi terminată în 2006. În urma războaielor mulți s-au întors acasă invalizi iar alții au devenit veterani: Victor Andonie, Ioan Aruxandei, Vasile Avram, Năstase Balan, Vasile Bătrânu, Sîlică Carp, Victor Chiriță, Gheorghe Dimofte, Vasile Diaconu, Ion Duhan, Neculai Florea, Iorgu Galan, Virgil Grosu, Gheorghe Ionescu, Condurache Movilă, Virgiliu Maftei, Condurache Obreja, Vasile Pintilescu, Nicolae Popiac, Jenică Popa, Grigore Puțanu, Iordache Savin, Ionel Tabarcea, Dumitru Tofan, Iordache Țarălungă, Ion Vraciu

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
didactice, fii ai satelor noastre, care au îndeplinit funcția de director de școală după anul 1945, menționăm pe: Gheorghe Prosie, Jenică Popa, Mircea Chiriac, Margareta Curteanu, Grigore Puțeanu, Ada Huștiu (Bertea), Nelia Iftimie, Elena Pintilescu, dar și pe învățătoarea Georgeta Carp. În comuna Oncești au existat și există cadre didactice care, ca oameni învățați, au dus și duc flacăra culturii, făcând cinste acestei localități. Îi amintim, în acest sens, pe: Nicolae Brăescu, Ifrim Bichescu, Jenică Popa, Fănică Huștiu, Nicolae Păvăluță, Vasile

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
Popa, Fănică Huștiu, Nicolae Păvăluță, Vasile Dumitrescu, Alexandrina Dumitrescu, Gheorghe Prosie, Gheorghe Gălățanu, Michaela Gălățanu, Margareta Curteanu, Ștefan Prosie, Grigore Puțeanu, Maria Grosu, Natalia Mărmureanu, Costache Boghiu, Maria Boghiu, Elena Țarălungă, Vasile Țarălungă, Nelia Iftimie, Octavian Iftimie, Viorica Rebegea, Georgeta Carp, Ada Huștiu (Bertea), Neculai Baban, Mihai Baban, Mircea Chirilă, Genoveva Chiriac și Ionel Agache. Prin efortul didactic al acestora, din pepiniera școlilor din comuna Oncești s-au ridicat oameni de valoare cu pregătire profesională înaltă, dintre care enumerăm pe: Genoveva

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
Sularu, Nicolaie Coca, Mihai Vraciu, Elena Șoica, Minuța Tabarcea, Letiția Obreja, Costică Samoilă, Reta Sularu și Elena Boghiu. O mențiune importantă se impune pentru participarea cadrelor didactice la toate formațiile artistice, ca interpreți și instructori: Ion Perju, Viorel Pintilescu, Georgeta Carp, Anișoara Nastase, Elena Pintilescu, Nelia și Octavian Iftimie,. Un rol important în culturalizarea sătenilor l-a avut și caravana cinematografică, iar mai apoi (până în 1989), erau două cinematografe sătești în comună: unul stabil, la Tarnița (deservit de-a lungul timpului

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098

Bârlad, str. Ștefan cel Mare nr. 31 și de‐ abia după 10 numere, la 17 noiembrie 1896 își î nscrie pe frontispiciu identitatea politică de organ al Partidului Constituțional, poziție aflată și dintr‐o informație ulterioară care vestea că „P.P. Carp, sufletul Partidului Constituțional a sosit la Bârlad, urmare a morții moșului său Io rgu Radu, care a fost înmormântat „Ieri 12 aprilie 1897”. La 4 o ctombrie 1898 se suprimă cuvintele „al partidului”. Ziarul a avut apariții în mai multe

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
editat sub conducerea unui comitet și se realizează un săptămânal politic care se „contrează” când cu „Viitorul” - un ziar al colectiviștilor și socialiștilor sau al liberal‐ colectiviștilor și socialiștilor, când cu cei d e la „Vocea Tutovei” - naționaliștii lui Petre Carp, dar și cu „Fițuica Paloda” din strada Ștefan cel Mare, care își permite de a lovi indirect în domnul Miclescu, sub‐ prefectul plasei Tutova.”.. De aici suita de articole: „Păcatul colectiviștilor”, „Pocăința colectiviștilor”, „Politica negativă”, „Delirul colectivist”, „Patriotismul colectivist”... Încolo

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
din Bârlad, numărul din 3 octombrie 2003, oferind b ârlădenilor, în afară de o bogată publicitate, articolele: „Locatari înnebuniți” „Ecusoane pentru angajații Primăriei Bârlad”, „Rețea de «carderi» descoperită la Bârlad”, „Hoț vasluian, în «vizită» la Bârlad”, „Analize mai ieftine pentru pensionari ‐ membri CARP Bârlad vor putea să‐ și facă o ecografie sau o electrocardiogramă plătind mai puțin decât la policlinică”; „Cozi interminabile la multe farmacii - ca la fiecare început de lună, bârlădenii pier d o grămadă de timp stând la coadă pentru a

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
I, publică informații despre Purium‐ul sub semnătura A.R.. Ulterior, din 17 aprilie 1905, ziarul renunță la sloganul despre jidani. Devenită naționalistă de la 5 iunie 1899,Vocea Tutovei a fost condusă de Victor Artenie, în 1909 avocat, de Origen Carp, mai târziu comisar, și căpitan T. Udrea. În lucrarea lor „Publicațiile periodice românești”, București 1913, Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu dau următoarele surse de documentare referitoare la ziarul „Vocea Tutovei”: „Buletinul Oficial. Expozițiunea generală”, București, decembrie 1906, p 593

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Anghel, El . Farago, Ilarie Chendi ș.a. ...” La Făt‐ Frumos au scris - spune G. Tutoveanu în Discuții literare cu V.D. Damaschin în numărul 1 din Scrisul nostru: N. Iorga, A. C. Cuza , cu „Naționalitatea în artă”, I. Brătescu - Voinești, I. Basarabescu, O. Carp, M. Sadoveanu, I. Adam... și și‐ au început cariera literară scriitori bârlădeni , în afară de Emil Gârleanu”, care și el începea să publice litera tură” pentru prima oară, Corneliu Moldoveanu și A. Mândru”... Nicolae Iorga umbla prin orașe și sate cu trăsu

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
N.Dunăreanu, N.Gane, P. Gheorgheasa, Artur Gorovei, N.Lupu Costache, M. Lupescu (învățător Zorleni), V.Pop, M. Sadoveanu, I. Scurtu, D.V.Ștefănescu, N. Stoleriu (învățător Zorleni), econom N. Vereanu, G. Vâlsan. Publicau numai versuri: D. Anghel, P. Budu, O. Carp (G. Proca), Eugen Ciuchi, Nina (Ana) Godeanu, Fatma (Elena Farago), K(Iril) Mironescu, A. Mândru, Corn. Moldoveanu (Vasiliu), D. Nanu, A.A.Naum, Andreiu Naum, G.Orleanu, Gr.V. Prut, R (credea că ar fi redacția), I. Soricu, G.Tutoveanu (G.

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Popescu-Gorj, doctor A.F., V.M. Drăgănescu, N. Corciovă, Al. Pateevici (Muncitorul versuri), arhimandrit Emilian Popescu, V.Gh. Vasilache, V.Gh. Guzgan, Măria Savopol (Luna mai la țară, versuri), preot loan Creangă din Bordești-Râmnicul Sărat, I. Valeriu, I.N. Amăriucăî (poezie Plugarii), pr.Iov Carp (Zădărnicie poezie), pr. ec. Gh. Șușnea (Antihriștii versuri), Petre Cazacu. Cu interes erau citite versuri reproduse după: V. Militaru (Psalm 132), Al. Vlahuță (Hristos a înviat), Șt.O.Iosif (lisus), dar și ziceri după La Fontaine, N.Nicoleanu, Costache V.

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Zădărnicie poezie), pr. ec. Gh. Șușnea (Antihriștii versuri), Petre Cazacu. Cu interes erau citite versuri reproduse după: V. Militaru (Psalm 132), Al. Vlahuță (Hristos a înviat), Șt.O.Iosif (lisus), dar și ziceri după La Fontaine, N.Nicoleanu, Costache V. Carp, V.Cantar, I. Agârbiceanu, Anton Pan, Jaferson. Nu lipsea din revistă; bibliografie, nume de reviste sosite la schimb: „Brazda literară" din București, „Cuvânt Moldovenesc" de la Chișinău, „Gorjanul" de Târgu Jiu, „Vestitorul" de la Galați, „Vestitorul satelor" de la Fălticieni, „Glasul nostru" de la

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]