808 matches
-
centric este amenințat să fie neglijat. Totuși, sistemul rețelelor nu decide incontestabil. Chiar și pe terenul staticii fizice, Buckminster Fuller, designerul domurilor geodezice, a insistat ca grila rectangulară să se conformeze sensului ordinii specific umane, constrângând lumea fizică unei încorsetări carteziene. Triunghiurile din care sunt construite clădirile sale sferice se sprijină pe forme rotunde (figura 128); sferele ar constitui în viziunea acestuia unitățile elementare de construcție ale naturii. În cercetarea noastră am constatat că o insistență prea mare asupra linearității vectoriale
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
ca având aceeași formă și mărime pe care o au în mod fizic. Spațiul obiectiv (q.v.) are o constantă de 100%, în timp ce spațiul proiectiv (q.v.) nu are nici una. Experiențele vizuale reale denotă un grad de constanță mediat. COORDONATE CARTEZIENE - Un cadru cu două axe, pe o suprafață plană, sau cu trei axe, într-un spațiu tridimensional. Plasate central și întâlnindu-se în unghiuri drepte, coordonatele pot servi drept cadru de referință pentru localizarea obiectelor în compoziția vizuală. Din punct
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
parte a unui model vizual. ORIZONTALĂ - Direcția în unghi drept față de verticală (q.v.). Orientată simetric în raport cu atracția gravitațională, orizontala oferă relația spațială cea mai echilibrată dintre obiecte. Ea coordonează mai degrabă decât subordonează obiectele. Orizontala centrală servește drept coordonată carteziană (q.v.). Ca linii divizoare, orizontalele fac distincția între partea superioară și cea inferioară ale compoziției. PERSPECTIVĂ - Modalitatea de a reprezenta în proiecție obiecte tridimensionale pe o suprafață plană. Perspectiva creează adâncime vizuală, modificând forma și interacțiunea spațială a obiectelor
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
departament cultură la ziarul "Monitorul" (1997-2000). Atașat diplomatic pe probleme de cultură și presă la Ambasada României din Republica Moldova (1998-2000). Director al Casei de Cultură "Mihai Ursachi" (din 2004). Debutează cu poezie în "Convorbiri literare" (1977) și editorial cu Fântâni carteziene (1980). Colaborează la "Viața românească", "Luceafărul", "Cronica", "România literară", "Tribuna", "Dialog" etc. Cărți de poezie: Fântâni carteziene, Editura Junimea, Iași, 1980; Câmp negru, Editura Cartea Românească, București, 1982; Arlechini la marginea câmpului, Editura Cartea Românească, București, 1985; Poezii, Editura Junimea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
din Republica Moldova (1998-2000). Director al Casei de Cultură "Mihai Ursachi" (din 2004). Debutează cu poezie în "Convorbiri literare" (1977) și editorial cu Fântâni carteziene (1980). Colaborează la "Viața românească", "Luceafărul", "Cronica", "România literară", "Tribuna", "Dialog" etc. Cărți de poezie: Fântâni carteziene, Editura Junimea, Iași, 1980; Câmp negru, Editura Cartea Românească, București, 1982; Arlechini la marginea câmpului, Editura Cartea Românească, București, 1985; Poezii, Editura Junimea, Iași, 1987; Deasupra lucrurilor, neantul, Editura Cartea Românească, București, 1990; Mirele orb, Editura Junimea, Iași, 1995; Deasupra
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Scriitorilor din România, filiala Iași (2004), Ordinul Cavaler al Artelor, clasa A (2004), Marele Premiu pentru Poezie "Nichita Stănescu" (2007), Premiul "Mihai Eminescu" al Academiei Române (2007), Premiul Uniunii Scriitorilor din România (2007). Îndepărtându-se, încă de la începutul creației literare (Fântâni carteziene, Editura Junimea, Iași, 1980), de ceea ce părea a fi miezul tare ironic, ludic, (hiper)textualizant al poeticii optzeciste, Nichita Danilov a putut evolua, dimpotrivă, pe un teren în care s-a detașat cu o limpiditate de invidiat. Acesta apare ca
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ne dea doar o versiune sărăcită, mutilată, amputată a bogăției și complexității sale. Claude Lévi-Strauss4 nu pierde ocazia să ne reamintească: ar însemna să ignorăm cu totul natura realității mitice dacă am încerca să aplicăm în studiul său principiile analizei carteziene, adică acelea ale descompunerii în părți distincte, ale divizării succesive și ale numerotării. Nu există, scrie el, o limită în analiza mitică, o unitate secretă care poate fi înțeleasă în urma despărțite unele de altele și că pot fi menținute separate
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
fi precizat explicit - prin enumerarea tuturor valorilor care aparțin domeniului - sau implicit prin precizarea proprietăților pe care le au valorile din domeniu. Pentru un ansamblu de valori produsul cartezi an al acestora reprezintă ansamblul tuplurilor. Relația - un subansamblu al produsului cartezian al mai multor domenii, caracterizat prin nume și care conține tupluri cu semnificație (tabelă). Într-o relație, tuplurile trebuie să fie distincte - nu se admit duplicate. O reprezentare a relației este tabelul bi dimensional (tabela de date) în care liniile
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
gradul relației. Pentru a diferen ția coloanele care conțin valori ale aceluiași domeniu, elimi nând dependența de poziție, se asociază fiecărei coloane un nume distinct - atribut. În timp ce tuplurile sunt unice, un domeniu poate apare de mai multe ori în produsul cartezian pe baza căruia este definită relația. 3.1.2. Operații în algebra relațională Reuniunea - operație în algebra relațională, definită pe două relații R1 și R2, ambele cu aceeași schemă, ce constă din construirea unei noi relații R3, cu schema identică
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
la stânga expresiilor algebrice se reduce numărul de tupluri care tre buie manipulate în procesul de executare a cererii. Se pot menționa următoarele strategii de optimizare a cererilor de date: Deplasarea operației de selecție înaintea operației de joncțiune - joncțiunea și produsul cartezian acționează ca generatori de tupluri. Prin selecție se reduce dimensiunea relațiilor la care se aplică acești generatori de tupluri. Se ține seama că operația de joncțiune poate fi exprimată sub forma unui produs cartezian urmat de o selecție, iar în
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
operației de joncțiune - joncțiunea și produsul cartezian acționează ca generatori de tupluri. Prin selecție se reduce dimensiunea relațiilor la care se aplică acești generatori de tupluri. Se ține seama că operația de joncțiune poate fi exprimată sub forma unui produs cartezian urmat de o selecție, iar în cazul joncți unii naturale printr-un produs cartezian urmat de de o selec ție și de o proiecție. Deplasarea operațiilor de proiecție înaintea operațiilor de joncțiune - se realizează prin folosirea proprietății de co mutare
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
se reduce dimensiunea relațiilor la care se aplică acești generatori de tupluri. Se ține seama că operația de joncțiune poate fi exprimată sub forma unui produs cartezian urmat de o selecție, iar în cazul joncți unii naturale printr-un produs cartezian urmat de de o selec ție și de o proiecție. Deplasarea operațiilor de proiecție înaintea operațiilor de joncțiune - se realizează prin folosirea proprietății de co mutare a selecției cu produsul crtezian Combinarea selecțiilor multiple - se realizează cu ajuto rul relației
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
cu totul", ți se potrivește. Ai fost, ar spune Vasile Voiculescu, la o "Nuntă", dar la una ce a avut loc pe o arcă a lui Noe ce navighează cu o întreagă lume: ideea lui Platon, erosul lui Plotin, îndoiala carteziană, pilduitoarea natură a lui Comenius, educația negativă rousseauistă, intuiția pestalozziană, darurile lui Fröbel, principiul suprem al lui Diesterweg, interesul multilateral al lui Herbart, experiența lui Dewey, mintea asimilatoare din teoria Mariei Montessori, educația funcțională a lui Claparède, idealismul activ al
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
filosofia vieții, fenomenologia, gestaltismul). Sigmund Freud aduce în psihologie un punct de vedere nu numai nou, dar și unul care contrazice în mod brutal o filosofie asupra omului, adînc înrădăcinată, mai ales în conștiința celor educați în spiritul culturii franceze carteziane. De la Descartes, viața psihică însemna viață conștientă. Aluziile la inconștient ale unor psihologi în secolul al XIX-lea (H. Höffding, W. Wundt, W. James ș.a.) n-au zdruncinat încrederea oamenilor în rolul dominant al conștientului în viața psihică. Freud însă
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de emisiunea „Arrêt sur images” de pe canalul TV France 5, de site-ul internet al ACRIMED (Asociația Criticilor Mass-media) sau de versiunea online a „Arrêt sur images”: arretsurimages.net. Este nevoie de un efort constant de cercetare independentă, de îndoială carteziană și de analiză uneori costisitoare din punctul de vedere al timpului și al energiei. Acesta nu este câmpul de acțiune al psihologiei. Psihologia dă frâu liber altor tipuri de „manipulări”, adesea inconștient și aparent anodin. Ea ne ajută să înțelegem
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
bine în fața ecranului. Situațiile de acest gen ne arată în ce măsură mass-media se adresează profund afectului nostru: creează emoții, care sunt atât de imediate și de intense că ating o parte a ființei noastre, una instinctivă și irațională, departe de spiritul cartezian care ar trebui să ne anime atunci când primim informația. Renumitul jurnalist și analist politic Christine Ockrent a mărturisit într-o zi: „Televiziunea este un mijloc media destul de brut, care a privilegiat mereu emoția” Felul în care este folosită imaginea (pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
experiențe predictibile. Vizitatorul își poate schimba identitatea, rasa, sexul, vârsta, sau își poate imagina doar aceste schimbări, pentru a se conforma lumii false sau virtuale pe care s-a decis să o viziteze 208. Potrivit lui Michael Ostwald, atât lumile "reale" (carteziene), cât și cele "non-reale" (virtuale) sunt materializări ale "balonului turistic" și, în consecință, spații a ceea ce autorul numește "turismul identitar". Deși "balonul turistic" este un termen care a apărut din fuziunea ideii de turism și lumea virtuală, el este un
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
integrarea dimensiunii istorice și personale (modalizarea aserțiunilor prin atitudini propoziționale de tipul "Știu că p", "Cred că p", "Sînt sigur că p"), altfel spus transformarea științei din "context free" în "context sensitive". Erodat de geometriile neeuclidiene, de fizica cuantică, modelul cartezian al dihotomiilor tranșante adevăr/fals, parte/întreg, subiect/obiect este serios pus în cauză de perspectiva sistemică, ecologică, mereologică: "De fapt, numitorul comun al crizelor pe care le traversează astăzi umanitatea este persistența viziunii carte-zian-newtoniene aplicate unei realități incomprehensibile în
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
este persistența viziunii carte-zian-newtoniene aplicate unei realități incomprehensibile în termenii științei clasice" (S. Marcus, 1988: 133). Emergența "noii paradigme", numite de unii cercetători "ecologică", presupune o serie de mutații radicale (Le Moigne, 1977 apud R. Tessier, 1989 283: * de la preceptul cartezian al evidenței la cel "context sensitive" al pertinenței; ceea ce contează este intenția explicită sau implicită a cercetătorului: natura nu mai este investigată abstract și detaliat, ci dintr-o anumită perspectivă impusă de finalitățile cercetării; * de la principiul reducționist (investigarea structurii in-terne
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
precum teatrul, filmul, televiziunea, comunicarea face-to-face, iar orientarea teleologică reformulată ca strategie de producere și receptare a semnelor. Trăsăturile fundamentale ale noii paradigme sînt: i) complexitatea (Morin vorbește chiar de "paradigma complexității") care semnifică pe de o parte depășirea linearității carteziene (noțiunea de feed-back în bucla comunicării sau imbricarea nivelelor și tipurilor logice la Russell și Whitehead), iar pe de altă parte supradeterminarea cauzelor în explicarea acelorași efecte; ii) evoluționismul (chiar din stadiul prebiotic sistemul pare dotat cu conștiiță de sine
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mai importantă decît actul politic în sine sau calitatea produsului). Într-adevăr, produsele nu mai sînt vandabile decît prin inoculare de simboluri (celebra piqouze d'imaginaire a lui Jacques Séguéla) prin care se adaugă componentei raționale a cogito-ului de tip cartezian aceea de dimensiune euforizantă, utopică, acronică pulsiunea de imaginar și reverie, prin care afectivul fuzionează cu persuasivul și informativul. Pentru că epistema secolului nostru este dominată de complementaritatea codurilor și simbolurilor (principiu formulat de Niels Bohr pentru epistemologia fizicii, dar validat
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
librării; • intruziunea într-o formulă clasică: À la recherche du teint perdu, derivat din proustianul À la recherche du temps perdu și propus ca slogan pentru o cremă de față; • manevrarea intertextului: Je pense, donc je lis La Presse (intertextul cartezian generator dubito, ergo cogito, cogito, ergo sum adaugă o conotație de raționalitate și elitism actului cotidian de a citi ziarul "La Presse"; • permutări sintactice (de tip chiasm): "inteligența are nevoie de spațiu; spațiul are nevoie de inteligență". În sfîrșit, la
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
acum în analizele economice. Limbajul trădează viziunea originară care a marcat arhitectura conceptuală a Economiei. Ceea ce este surprinzător constă în aceea că persistă această situație ca și când concluziile și ipotezele au fost declarate definitiv valide, în timp ce fizica, marea beneficiară a metaforei carteziene a ceasornicului, a trecut prin câteva revoluții epistemice de atunci încoace. Nu este o exagerare să constatăm că Economia și-a legat existența de un tipar interpretativ cu un anume grad de ocultism (Verlet, 2007). Desigur, așa cum am spus, mai
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Prins între tăișul briciului lui Ockham și cutumele științifice ale comunității, teoreticianul vrea să scape cu fața curată și fără urme de palme. Figura omului de știință iluminist nu trebuia să strice poza de epocă. Fizica newtoniană a preluat ideea carteziană a universului ceasornic nu doar pentru că simplifica pe înțelesul oamenilor complicatele traiectorii ale planetelor, ci și pentru că această ipoteză sugera implicit un răspuns canonic la o întrebare (evitată pentru că era subversivă pentru secularizare): cine a construit și face să funcționeze
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a Economiei, ca Microeconomie, Macroeconomie și Socioeconomie nu a dus la soluția așteptată a legitimării consistenței urmând traseul de la parte, relativ omogenă substanțial și procesual, la întregul complex și, deci, neomogen. Perspectiva microeconomică, inspirată direct din viziunea primară a mecanicii carteziene, a dus la o conceptualizare marcată de starea de echilibru a sistemului, uneori la limita de jos a acceptanței principiale ca egalitate, similitudine, consistență, sens decelabil rațional etc., evident din nevoia de a opera cu preconceptele de omogenitate și reversibilitate
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]