KorAP: Find »[drukola/base=castron & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...28 29 30 ...42 >

1,049 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638

ei s-ar fi curbat Înspre interior și ar fi lovit Soarele. Dar „astronava“ ta nu a pățit așa ceva. — Nu. — Deci, am aflat că masa asta plană nu este bună. Spațiul real nu poate fi așa. — Nu? — Nu. Ted luă castronul și puse portocala pe fundul acestuia. — Acum, Împinge bila către Soare. Norman aruncă În castron bila care se rostogoli În spirală până când lovi portocala. — OK, spuse Ted. Racheta lovește Soarele, ca În realitate. — Da, dar dacă i-aș fi imprimat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
nu a pățit așa ceva. — Nu. — Deci, am aflat că masa asta plană nu este bună. Spațiul real nu poate fi așa. — Nu? — Nu. Ted luă castronul și puse portocala pe fundul acestuia. — Acum, Împinge bila către Soare. Norman aruncă În castron bila care se rostogoli În spirală până când lovi portocala. — OK, spuse Ted. Racheta lovește Soarele, ca În realitate. — Da, dar dacă i-aș fi imprimat o viteză suficientă, ar fi trecut de portocală și ar fi putut trece chiar și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
În spirală până când lovi portocala. — OK, spuse Ted. Racheta lovește Soarele, ca În realitate. — Da, dar dacă i-aș fi imprimat o viteză suficientă, ar fi trecut de portocală și ar fi putut trece chiar și de marginea opusă a castronului. — Corect. Și asta e ca-n realitate. Dacă nava ar avea viteza necesară, ar scăpa de câmpul gravitațional al Soarelui. — Așa... — Deci am demonstrat că o astronavă care trece pe lângă Soare se comportă ca și cum ar fi intrat Într-o regiune

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
ar scăpa de câmpul gravitațional al Soarelui. — Așa... — Deci am demonstrat că o astronavă care trece pe lângă Soare se comportă ca și cum ar fi intrat Într-o regiune curbă a spațiului din jurul său. În vecinătatea Soarelui, spațiul este curbat ca acest castron. — Perfect. — Iar dacă bila ta ar avea o anumită viteză, n-ar mai ieși din castron, ci s-ar Învârti la nesfârșit pe marginea vasului. Este ceea ce fac planetele În mișcarea lor continuă pe orbita. Puse din nou portocala pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
pe lângă Soare se comportă ca și cum ar fi intrat Într-o regiune curbă a spațiului din jurul său. În vecinătatea Soarelui, spațiul este curbat ca acest castron. — Perfect. — Iar dacă bila ta ar avea o anumită viteză, n-ar mai ieși din castron, ci s-ar Învârti la nesfârșit pe marginea vasului. Este ceea ce fac planetele În mișcarea lor continuă pe orbita. Puse din nou portocala pe masă. — În realitate, este ca și cum masa aceasta ar fi din cauciuc, iar planetele ar provoca niște

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
din jurul său. — Înțeleg. — Numai că nu e așa de simplu. Norman oftă: — Nici nu-mi imaginam c-ar fi simplu. Harry, revenit În cameră, privi fructele de pe masă, fără să spună nimic. — Deci, continuă Ted, când ai rostogolit bila În castron ai observat că aceasta nu numai că s-a deplasat În spirală spre fund, dar, totodată, s-a mișcat mai repede, așa e? — Da. — Când un obiect Își mărește viteza, timpul măsurat pe acel obiect se scurge mai lent. Einstein

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
obiect Își mărește viteza, timpul măsurat pe acel obiect se scurge mai lent. Einstein a demonstrat asta pe la Începutul secolului. Asta Înseamnă că te poți gândi la curbura spațiului ca reprezentând totodată și o curbură a timpului. Cu cât curbura castronului e mai accentuată, timpul se scurge mai lent. Păi..., vru Harry să intervină. În termeni empirici, Îl Întrerupse Ted. Trebuie să-i dăm și lui o șansă să priceapă. Mda, trebuie să-mi dați și mie o șansă, zise Norman

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
se scurge mai lent. Păi..., vru Harry să intervină. În termeni empirici, Îl Întrerupse Ted. Trebuie să-i dăm și lui o șansă să priceapă. Mda, trebuie să-mi dați și mie o șansă, zise Norman. Ted ridică de pe masă castronul. — Acum, dacă prelucrezi totul matematic, vei afla că acest castron nu este nici spațiu, nici timp, ci o combinație denumită spațio-timp. Acest castron este spațio-timp, iar obiectele care se mișcă În el se mișcă În spațio-timp. În mod curent, nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
termeni empirici, Îl Întrerupse Ted. Trebuie să-i dăm și lui o șansă să priceapă. Mda, trebuie să-mi dați și mie o șansă, zise Norman. Ted ridică de pe masă castronul. — Acum, dacă prelucrezi totul matematic, vei afla că acest castron nu este nici spațiu, nici timp, ci o combinație denumită spațio-timp. Acest castron este spațio-timp, iar obiectele care se mișcă În el se mișcă În spațio-timp. În mod curent, nu astfel este Înțeleasă mișcarea, dar așa se Întâmplă În realitate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
să priceapă. Mda, trebuie să-mi dați și mie o șansă, zise Norman. Ted ridică de pe masă castronul. — Acum, dacă prelucrezi totul matematic, vei afla că acest castron nu este nici spațiu, nici timp, ci o combinație denumită spațio-timp. Acest castron este spațio-timp, iar obiectele care se mișcă În el se mișcă În spațio-timp. În mod curent, nu astfel este Înțeleasă mișcarea, dar așa se Întâmplă În realitate. — Chiar așa? — Desigur. Să luăm, de pildă, base ball-ul. — Ce joc idiot, spuse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
tot ce-ți trece prin cap. Că există o relație fixă care guvernează traiectoria mingii În spațiu și timp. — Sigur. Deoarece Pământul are gravitație. — Da, și deja am admis că gravitația este o curbură a spațio-timpului, ca și curbura acestui castron. Orice minge de pe Pământ se deplasează pe aceeași curbură a spațio-timpului, așa cum se mișcă această bilă În castron. Privește! Ted puse portocala În castron. — Ăsta e Pământul. Apoi puse două degete de o parte și de alta a portocalei. — Ăștia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
timp. — Sigur. Deoarece Pământul are gravitație. — Da, și deja am admis că gravitația este o curbură a spațio-timpului, ca și curbura acestui castron. Orice minge de pe Pământ se deplasează pe aceeași curbură a spațio-timpului, așa cum se mișcă această bilă În castron. Privește! Ted puse portocala În castron. — Ăsta e Pământul. Apoi puse două degete de o parte și de alta a portocalei. — Ăștia sunt cei doi jucători. Acum, rostogolind bila de la un deget la altul, vei afla că trebuie să te

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
Da, și deja am admis că gravitația este o curbură a spațio-timpului, ca și curbura acestui castron. Orice minge de pe Pământ se deplasează pe aceeași curbură a spațio-timpului, așa cum se mișcă această bilă În castron. Privește! Ted puse portocala În castron. — Ăsta e Pământul. Apoi puse două degete de o parte și de alta a portocalei. — Ăștia sunt cei doi jucători. Acum, rostogolind bila de la un deget la altul, vei afla că trebuie să te deplasezi pe curbura castronului. Și asta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
portocala În castron. — Ăsta e Pământul. Apoi puse două degete de o parte și de alta a portocalei. — Ăștia sunt cei doi jucători. Acum, rostogolind bila de la un deget la altul, vei afla că trebuie să te deplasezi pe curbura castronului. Și asta indiferent dacă trimiți bila ușor și ea se va Învârti În apropierea portocalei, sau dacă Îi imprimi un impuls mai mare și ea se va deplasa pe peretele castronului, Înainte de a cădea din nou pe marginea opusă. Dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
vei afla că trebuie să te deplasezi pe curbura castronului. Și asta indiferent dacă trimiți bila ușor și ea se va Învârti În apropierea portocalei, sau dacă Îi imprimi un impuls mai mare și ea se va deplasa pe peretele castronului, Înainte de a cădea din nou pe marginea opusă. Dar nu poți determina această bilă să facă tot ce vrei pentru că mișcarea ei este ghidată de peretele castronului, iar mingea ta de baseball chiar asta face: se mișcă Într-un spațio-timp

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
Îi imprimi un impuls mai mare și ea se va deplasa pe peretele castronului, Înainte de a cădea din nou pe marginea opusă. Dar nu poți determina această bilă să facă tot ce vrei pentru că mișcarea ei este ghidată de peretele castronului, iar mingea ta de baseball chiar asta face: se mișcă Într-un spațio-timp curbat. — Ceva-ceva am Înțeles. Dar ce-are a face asta cu călătoria În timp? Ei bine, noi trăim cu impresia că gravitația Pământului este puternică - ne doare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439

Rachel, vegetariana, fugind să vomite. —Orice-ar fi, eu nu mă ating de farfurie, a anunțat Helen. Cel puțin, când mănânci fulgi de porumb, știi ce bagi în gură, a concluzionat ea ridicându-se de la masă ca să-și ia un castron. Așa că, atunci când ajungea și mama să se așeze la masă și să ne spună ce aveam de mâncare („e mâncare de varză, zgâtii nerecunoscătoare“), noi ne permiseserăm, din proprie inițiativă, să plecăm și să forăm prin dulapurile din bucătărie încercând

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
Timp. Era ca și cum aș fi trecut, precum Alice, printr-o oglindă întunecată sau aș fi fost luată de o apă stranie și dusă într-o vale pierdută care rămăsese complet neatinsă de lumea exterioară. Într-unul din dulapuri exista un castron enorm și foarte greu, din porțelan bej, pe care se așezase un strat de praf gros cam de două degete. Probabil că era un cadou de nuntă. Mama se căsătorise cu aproape treizeci de ani în urmă. Și se părea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
făcut altceva decât să izbucnesc în râs. Dacă invitații aveau chef de-o masă curată, atunci mă tem că erau nevoiți să și-o curețe singuri. Știau unde e bucătăria. Ce așteptau? Invitație specială? În mijlocul mesei se găsea întotdeauna un castron neatins cu fructe. Vreau să zic: care era problema? Fructele sunt foarte drăguțe. Eu cumpăram tot timpul fructe și nimeni nu le mânca. Desert protestant, așa le numea Judy. Prietenii îmi spuneau că-i insult oferindu-le ceva gen banane

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
nu știu cum, dar de cele mai multe ori consideram că sunt mult prea dărâmată și relaxată ca să mă mai gândesc la curățenie. — Nu e nici o problemă, mormăiam refuzând cu gesturi grandioase orice ofertă bahică de ajutor și scuturând scrumul de țigară direct în castronul cu frișcă sau pe cămașa albă a lui James (de obicei, în punctul ăsta al serii începeam să fumez, cu toate că mă lăsasem de țigări). Mâine dimineață o să-mi ia cel mult zece minute să curăț totul. Cea mai tristă chestie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
duceam clătinându-mă la bucătărie, mă opream preț de-o clipă cu mâna pe clanță și-mi imaginam cu căldură că, atunci când aveam să deschid ușa, bucătăria avea să sclipească datorită soarelui reflectat de suprafețele lustruite, că toate cănile, farfuriile, castroanele, cratițele și tigăile fuseseră spălate și puse la loc. (În dulapurile corecte. Voiam ca zânele să fie nu numai muncitoare, ci și deștepte.) În loc de asta, în timp ce-mi croiam cu grijă drum printre resturile petrecerii, găseam cu greutate un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
te las pe tine pe-afară. Doamne, ce adunătură de nevrotici! Prin comparație cu restul familiei, eu eram așa de normală! — Așa, a declarat tata aruncând toate hainele pe masă, indiferent la feliile de pâine pe jumătate mâncate și la castroanele cu fulgi de porumb abandonate. Pe care din hainele astea le vreți? —Of, Helen, de ce ești așa de dificilă? a oftat mama. Ai sus o cameră plină de haine, dar singurul lucru pe care îl vrei trebuie să fie în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
mai lungim“. Nici el n-a putut să mănânce mai nimic. Deși asta se poate să fi fost din cauza mâncării, nu a agitației. Am stat amândoi, față în față, la masa din bucătărie, învârtind spaghetele prin farfurie. Salata rămăsese în castron, neatinsă. Arăta tristă și abandonată. Conversația a fost sporadică. Din când în când, ridicam ochii spre el și-l surprindeam uitându-se la mine. Iar expresia de pe chipul lui mă făcea să mă-nfierbânt și mă intimida. Așa că orice șansă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320

altfel, pentru că surprinde, pune semnul mirării În pupila lui Mitică. Neavîndu-și rostul Într-o asemenea lume. Ar mai fi și căința românească a lui Vișan Înfricoșat de gîndul morții În bucătărie, rugăciunea spusă disperat printre oale, cu fața ascunsă de castroane, Îngenuncherea care nu poate fi nici ea decît falsă, de suprafață, doar pînă trece durerea de burtă luată drept otrăvire; și-ar mai fi și grotescul tipic Daneliuc, Îmblînzit acum, grotescul tîmpiților care caută melci pentru-un senator, un termen

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222

și pe urmă au văzut o chestie care se chema It’s a Knockout, cu o serie de jocuri stupide în aer liber. Fără să-și dea seama, Hilary își canaliză agitația spre vârfurile degetelor care se întindeau spre un castron cu fructe de lângă canapea și culegeau rând pe rând boabele de struguri; le curăța pe fiecare cu unghiile ei lungi și apoi și le arunca în gură. În poala ei începuse să se formeze o grămăjoară de coji. Nu e

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]