1,043 matches
-
Dealul Muzait") g)12. Cetatea romană Axiopolis Orașul Cernavodă Constanța g)13. Cetatea romană Carsium Orașul Hârșova Constanța g)14. Cetatea romană Sucidava Comuna Lipnița, satul Izvoarele Constanța g)15. Cetatea romano-bizantină Comuna Gârliciu, satul Gârliciu Constanța Cius g)16. Castrul și așezarea Municipiul Galați Galați civilă de la Tirighina Bărboși g)17. Castru roman, așezare Comuna Vețel, satul Vețel Hunedoara civilă, terme, amfiteatru, temple, punct vamal, zona de necropole, locuire postromană g)18. Ruinele orașului roman Municipiul Drobeta-Turnu Severin Mehedinți cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Cetatea romană Carsium Orașul Hârșova Constanța g)14. Cetatea romană Sucidava Comuna Lipnița, satul Izvoarele Constanța g)15. Cetatea romano-bizantină Comuna Gârliciu, satul Gârliciu Constanța Cius g)16. Castrul și așezarea Municipiul Galați Galați civilă de la Tirighina Bărboși g)17. Castru roman, așezare Comuna Vețel, satul Vețel Hunedoara civilă, terme, amfiteatru, temple, punct vamal, zona de necropole, locuire postromană g)18. Ruinele orașului roman Municipiul Drobeta-Turnu Severin Mehedinți cu rang de municipiu și apoi de colonia g)19. Ruinele podului lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Hunedoara civilă, terme, amfiteatru, temple, punct vamal, zona de necropole, locuire postromană g)18. Ruinele orașului roman Municipiul Drobeta-Turnu Severin Mehedinți cu rang de municipiu și apoi de colonia g)19. Ruinele podului lui Municipiul Drobeta-Turnu Severin Mehedinți Traian, ale castrului roman și ale termelor g)20. Ruinele bisericii Municipiul Drobeta-Turnu Severin Mehedinți medievale g)21. Ansamblul arheologic Comuna Mirșid, Sălaj Porolissum: două castre, satul Moigrad-Porolissum orașul roman Porolissum, sanctuare, amfiteatru; sistem defensiv de turnuri de observație (în punctul "Pomet", "Citera
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
de municipiu și apoi de colonia g)19. Ruinele podului lui Municipiul Drobeta-Turnu Severin Mehedinți Traian, ale castrului roman și ale termelor g)20. Ruinele bisericii Municipiul Drobeta-Turnu Severin Mehedinți medievale g)21. Ansamblul arheologic Comuna Mirșid, Sălaj Porolissum: două castre, satul Moigrad-Porolissum orașul roman Porolissum, sanctuare, amfiteatru; sistem defensiv de turnuri de observație (în punctul "Pomet", "Citera", "Dealul Fericirii", "La Poiana") g)22. Castrul roman Buciumi Comuna Buciumi, satul Buciumi Sălaj g)23. Cetatea romano-bizantină Comuna Jijila, satul Garvăn Tulcea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Ruinele bisericii Municipiul Drobeta-Turnu Severin Mehedinți medievale g)21. Ansamblul arheologic Comuna Mirșid, Sălaj Porolissum: două castre, satul Moigrad-Porolissum orașul roman Porolissum, sanctuare, amfiteatru; sistem defensiv de turnuri de observație (în punctul "Pomet", "Citera", "Dealul Fericirii", "La Poiana") g)22. Castrul roman Buciumi Comuna Buciumi, satul Buciumi Sălaj g)23. Cetatea romano-bizantină Comuna Jijila, satul Garvăn Tulcea Dinogetia; așezarea civilă de pe insulă; cetate medievală (în punctul "Bisericuța") g)24. Cetatea romană Noviodunum, Orașul Isaccea Tulcea așezare getică, așezare medievală (în punctul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
romano-bizantină Ibida satul Slava Rusă (Libida); bazilică creștină; mănăstire (în punctul "Cetatea Fetei") g)31. Cetatea romană Aegyssus Municipiul Tulcea Tulcea g)32. Cetate traco-getică; Comuna Turcoaia, satul Turcoaia Tulcea oraș roman; două cetăți romano-bizantine (în punctul "Iglița") g)33. Castrul roman Arutela Orașul Călimănești, Vâlcea (în punctul "Poiana localitatea Căciulata Bivolari") h) Orașe antice ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── h)1. Apulum; orașele române Municipiul Alba Iulia Alba Colonia Nova Apulensis și Colonia Aurelia Apulensis (în punctul "Partoș") h)2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
și vestigii provenind de la 3 biserici (în punctul "Cetățuia") k)2. Așezare și necropole Municipiul Sighișoara, Mureș (în punctul localitatea Viilor "Dealul Viilor") k)3. Rezervația arheologică Comuna Târgșoru Vechi, Prahova Târgșor - așezări din satul Târgșoru Vechi epoca neolitică, fier, castru și terme române, necropola Sântana - Cerneahov, vestigii medievale (în punctul "La Mănăstire") k)4. 31 de situri din epocile: Comuna Fântânele, satul Vadu Săpat Prahova neolitică, bronzului, dacică; complexe dacoromâne, important centru meșteșugăresc, așezări Ipotești-Cândești, vestigii medievale (în punctele "La
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
graniță, pentru care ele încasau vame. Frontiera era de obicei compusă din: Se bănuiește că la nevoie, din turnurile de pază se transmiteau mesaje la cele imediat învecinate prin semnale de foc codificate, acestea ajungând din turn în turn până la castrul cel mai apropiat. Astfel, o alarmă de pericol se putea propaga rapid din orice punct de pe limes, pentru a chema în ajutor pe militarii din castre. Resturi de fortificații de la limes (valul de pământ, șanțul, fundamente de turnuri etc.) se
Limes () [Corola-website/Science/299874_a_301203]
-
imediat învecinate prin semnale de foc codificate, acestea ajungând din turn în turn până la castrul cel mai apropiat. Astfel, o alarmă de pericol se putea propaga rapid din orice punct de pe limes, pentru a chema în ajutor pe militarii din castre. Resturi de fortificații de la limes (valul de pământ, șanțul, fundamente de turnuri etc.) se mai disting pe teren în unele locuri până și în ziua de azi. Pe teritoriul României - al fostei Provincii Romane Dacia - se găsesc următoarele secțiuni de
Limes () [Corola-website/Science/299874_a_301203]
-
guvernatorul provinciei, Fonteius Agrippa, în locul acestuia fiind trimis Rubrius Gallus, care a restabilit ordinea. După încheierea războiului civil și victoria lui Vespasian, legiunea III Gallica revine în Siria, legiunea VIII Augusta este trimisă în Germnia, legiunea VIII Claudia își construiește castrul la Viminacium, iar din orient revine, în castrul de la Oescus, legiunea V Macedonica, iar din Germania sunt aduse legiunile V Alaudae și I Itlica. În 86, în contextul războiului cu dacii, este adusă din Dalmatia legiunea III Flavia Felix. Este
Moesia () [Corola-website/Science/302121_a_303450]
-
Rubrius Gallus, care a restabilit ordinea. După încheierea războiului civil și victoria lui Vespasian, legiunea III Gallica revine în Siria, legiunea VIII Augusta este trimisă în Germnia, legiunea VIII Claudia își construiește castrul la Viminacium, iar din orient revine, în castrul de la Oescus, legiunea V Macedonica, iar din Germania sunt aduse legiunile V Alaudae și I Itlica. În 86, în contextul războiului cu dacii, este adusă din Dalmatia legiunea III Flavia Felix. Este înființată flotă dunăreană-classis Flavia Moesica. Conform inscripției de la
Moesia () [Corola-website/Science/302121_a_303450]
-
proclamați împărați de trupele provinciale în anii 250. Legiunile moesice chiar i-au proclamat împărați pe uzurpatorii Ingennus și Regalianus. Limesul provinciei a fost organizat, fiind clădite fortificații din secolul I până în secolul al VI-lea. Legiunile au ocupat reptat castrele de la Singidunum și Viminacium. La est de castrele române, se întâlneau castrele auziliare de la Novae, Syrna, Taliata. Fortificațiile erau întărite cu pământ bătut, pe un fundament de pietre sparte sau de lut ars. De asemenea, există o circulație monetară la
Moesia () [Corola-website/Science/302121_a_303450]
-
Legiunile moesice chiar i-au proclamat împărați pe uzurpatorii Ingennus și Regalianus. Limesul provinciei a fost organizat, fiind clădite fortificații din secolul I până în secolul al VI-lea. Legiunile au ocupat reptat castrele de la Singidunum și Viminacium. La est de castrele române, se întâlneau castrele auziliare de la Novae, Syrna, Taliata. Fortificațiile erau întărite cu pământ bătut, pe un fundament de pietre sparte sau de lut ars. De asemenea, există o circulație monetară la Syrna și Novae. Fortificațiile ar fi fost distruse
Moesia () [Corola-website/Science/302121_a_303450]
-
au proclamat împărați pe uzurpatorii Ingennus și Regalianus. Limesul provinciei a fost organizat, fiind clădite fortificații din secolul I până în secolul al VI-lea. Legiunile au ocupat reptat castrele de la Singidunum și Viminacium. La est de castrele române, se întâlneau castrele auziliare de la Novae, Syrna, Taliata. Fortificațiile erau întărite cu pământ bătut, pe un fundament de pietre sparte sau de lut ars. De asemenea, există o circulație monetară la Syrna și Novae. Fortificațiile ar fi fost distruse în anii 68-69. Sub
Moesia () [Corola-website/Science/302121_a_303450]
-
bătut, pe un fundament de pietre sparte sau de lut ars. De asemenea, există o circulație monetară la Syrna și Novae. Fortificațiile ar fi fost distruse în anii 68-69. Sub dinastia flaviana, limesul este reorganizat în zona Porților de Fier, castrele de la Smyrna și Novae fiind refăcute, iar la Donji Milanovac, castrul a fost mărit. A fost clădit fortificația de la Saldum și Kostol, fiind grav afectate de pe urma invaziei din 85-86 conform descoperirilor numismatice. Sediul legiunii VII Claudia era la Viminacium, iar
Moesia () [Corola-website/Science/302121_a_303450]
-
De asemenea, există o circulație monetară la Syrna și Novae. Fortificațiile ar fi fost distruse în anii 68-69. Sub dinastia flaviana, limesul este reorganizat în zona Porților de Fier, castrele de la Smyrna și Novae fiind refăcute, iar la Donji Milanovac, castrul a fost mărit. A fost clădit fortificația de la Saldum și Kostol, fiind grav afectate de pe urma invaziei din 85-86 conform descoperirilor numismatice. Sediul legiunii VII Claudia era la Viminacium, iar Legiunea III Flavia a fost adusă de Domitian din Dalmatia, iar
Moesia () [Corola-website/Science/302121_a_303450]
-
Viminacium, iar Legiunea III Flavia a fost adusă de Domitian din Dalmatia, iar după războaiele daco-romane, timp în care legiunea a fost staționată temporar în Dacia, a fost readusa în Moesia Superioară și stabilită la Singidunum, împreună cu trupe auxiliare numeroase. Castrele de la limes erau legate de un drum, întreținut de legiuni, iar în anii 92/93, este refăcut drumul în Ad Scrofulas, distrus de Dunăre. În anul 100, Traian a dispus tăierea unui drum în stâncă în zona cazanelor conform unei
Moesia () [Corola-website/Science/302121_a_303450]
-
în continuare fortificat, în zona Porților de Fier. Pentru a face față iazigilor ce atacau Dacia Superioară, împăratul Marcus Aurelius a unificat temporar comandamentele Moesiei Superioare și Daciei, fiind menținute fortificațiile de pește Dunăre, la est de Drobeta, precum și clădirea castrelor române de pe râul Timoc, la Aquae și la Almus. Provincia Moesia Inferior era mărginita la nord de cursul inferior al Dunării, la est de vărsarea râului Ciabrus. Cuprindea ținutul locuit de tribali cu Oescus, ripa Thraciae și Scythia Minor cu
Moesia () [Corola-website/Science/302121_a_303450]
-
Durostorum și Troesmis-legiu I Italica, legio XI Claudia și legio V Macedonica, pe lângă trupele auxiliare. Ulterior, o parte din trupe au fost transferate la nordul Dunării, formând nucleul armatei Daciei Inferioare, stabilite în sectorul dobrogean al Dunării. Au fost clădite castre la Sucidava, Altinium, Flaviana, Axiopolis, Capidava, Sacidava, Cariusm, Ciuș , Beroe, Troesmis, Arrubium, Dinogetia, Noviodonum, Aegyssus, Salsovia, Troesmis. De asemenea, provincia era sub rază de acțiune a flotei classis Flavia Moesica, legiunile Moesiei Inferior având la dispoziție și escadre navale proprii
Moesia () [Corola-website/Science/302121_a_303450]
-
Castrul se află în satul Drajna de Sus, comuna Drajna, județul Prahova, Muntenia, România, pe platoul dealului Grădiștea, la o altitudine de 475 m, separate pe linia nord-sud de valea râului Drajna și pârâul Ogretin. Castrul intră în literatura de specialitate
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
Castrul se află în satul Drajna de Sus, comuna Drajna, județul Prahova, Muntenia, România, pe platoul dealului Grădiștea, la o altitudine de 475 m, separate pe linia nord-sud de valea râului Drajna și pârâul Ogretin. Castrul intră în literatura de specialitate după 1888, prin publicarea de către Grigore Tocilescu a unor serii de ștampile cu numele unităților militare cantonate acolo. Meritul descoperirii castrului îi revine lui M.D. Bazilescu profesor la Drajna. În anul 1883 acesta înștiința Ministerul
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
de 475 m, separate pe linia nord-sud de valea râului Drajna și pârâul Ogretin. Castrul intră în literatura de specialitate după 1888, prin publicarea de către Grigore Tocilescu a unor serii de ștampile cu numele unităților militare cantonate acolo. Meritul descoperirii castrului îi revine lui M.D. Bazilescu profesor la Drajna. În anul 1883 acesta înștiința Ministerul Instrucției Publice despre descoperirile făcute în cursul muncilor agricole, material pe care le va preda Muzeului Național de Antichități. Grigore Tocilescu face săpături de mică amploare
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
Constantin Daicoviciu publică o serie de ștampile din materialele aduse de M.D. Bazilescu. Cercetări de suprafață a realizat și M. Al. Baracilă. Primele cercetări sistematice au fost efectuate în anii 1939-1940 de către profesorul Gheorghe Ștefan. S-a constatat că acest castru are forma dreptunghiulară cu dimensiunile 176 x 200 m, că există un singur strat de dărâmături. Alături de obiectele specifice au fost descoperite și monedele, cele mai recente fiind din anul 116-117 din ultimii ani de domnie ai împăratului Traian. În urma
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
m, că există un singur strat de dărâmături. Alături de obiectele specifice au fost descoperite și monedele, cele mai recente fiind din anul 116-117 din ultimii ani de domnie ai împăratului Traian. În urma săpăturilor arheologice reîncepute în anul 1992 în incinta castrului s-au descoperit numeroase cărămizi cu ștampile care atestă prezenta unor trupe romane precum: Cohors I Flavia Commagenorum, pomenită și într-o diplomă militară din anul 105 printre trupele provinciei din sudul Dunării; precum și trei detașamente din legiunile I Italică
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
militară din anul 105 printre trupele provinciei din sudul Dunării; precum și trei detașamente din legiunile I Italică staționate la Novae (Sistov), V Macedonia staționată la Troesmis (Iglita) și XI Claudia Pia Fidelis staționată la Durostorum (Silistra). După monedele descoperite aici, castrul a funcționat numai în timpul domniei împăratului Traian și avea sarcina supravegherii populației băștinașe. Urmele ceramice dovedesc prezența unei populații getice după părăsirea castrului de către trupele romane în urma retragerii aureliene. Cercetările arheologice din anul 1992 sunt primele efectuate aici după cercetările
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]