25,038 matches
-
dar după implicarea cu o răutăcioasa satisfacție, parcă, a mass-media în viața intimă a respectivei au ținut "capul de afiș" pentru presa și pentru părerile cititorilor/spectatorilor!... Fenomenul nu mă lasă însă deloc indiferent pe mine unul, ca om al catedrei ce nu și-a (mai) propus recalificarea (îmi place să cred că nu numai grație comodității celei de toate zilele!), căci, pe lîngă dezamăgiri precum aceasta, majoră, vizînd proliferarea fără precedent a necinstei în mediul școlar, am, slavă Domnului, inca
Pîine și circ by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/8225_a_9550]
-
putem face o idee despre ceea ce s-ar putea numi "Școala de critică a lui Ion Simuț". Întro scurtă prefață, profesorul stabilește, cu modestie și franchețe raporturile sale cu cei șapte (magnifici): "Cei șapte alcătuiesc un grup de cercetare în jurul catedrei de literatură română contemporană de la Facultatea de Litere din Oradea, unde eu sunt profesor. Patru dintre ei aparțin școlii orădene (Alin Creangă, Marius Miheț, Dana Pușcașiu, Ioana Revnic) și mi-au fost studenți, ceilalți aparțin școlii clujene (Grațian Cormoș, Georgiana
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]
-
poate așa cum vorbim de "cercul de la Sibiu" și "școala de la Târgoviște", vom vorbi și de "grupul de la Oradea"). De altfel, numele unora dintre ei au început deja să circule. GRA}IAN CORMOȘ (născut la 2 mai 1980, asistent asociat la Catedra de Jurnalism din cadrul Universității din Cluj, autor a numeroase studii, recenzii, prefețe, interviuri etc., colaborator la revista Tribuna din Cluj) este prezent în volum cu un capitol din lucrarea sa de doctorat consacrată lui Edgar Papu. Capitolul intitulat Edgar Papu
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]
-
aproximativ alfabetic. C.C. Arion scrie, în jocul de-a viitorul și trecutul, despre dezvelirea statuii lui Kogălniceanu care, "tînăr, abia ieșit din copilărie, a făcut un vis." Romantismul și contribuția lui. "Mare profesor al unei singure lecțiuni", plătește opțiunea cu catedra. Spiritul deja potolit, belle-époque, al anilor 1900 și ceva, îi recuperează, cu flerul arhitectului (ubi sunt...) care îmbracă un castru într-un zgîrie nori, înfăptuirea exaltată. Sigur e că almanahul nu face economie de bune naivități, genul de stiluri și
Contribuții by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8299_a_9624]
-
mult mai rodnici. Întâi pentru că deși aflată într-o perioadă de criză teoretică, deși pierduse deopotrivă studenți, profesori și prestigiu, Universitatea Friedrich Wilhelm era încă redutabilă sub aspectul cercetării științifice. Trimis de Maiorescu să-și definitiveze studiile necesare ocupării unei catedre de filozofie la Iași, Eminescu frecventează o sumedenie de cursuri conexe, pe care le consideră, însă, indispensabile unei formații academice. De la anatomie la astronomie, de la antropologie la fiziologie, toate îi apar urgente pentru consolidarea cunoștințelor de metafizică și despre toate
Eminescu să ne judece ! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8305_a_9630]
-
de carieră muzicologică. Din păcate finanțarea pentru tipărirea ei s-a oprit deși proiectul meu este complet până la ultima literă a alfabetului. R. A.: Ați creat o direcție în muzicologia noastră, lexicografia, ați înființat și o școală pentru că sunteți titularul primei catedre de lexicografie și lucrul în acest domeniu este mereu un câmp deschis, fără sfârșit. Și acum, ca și în trecut, nu continuați a deschide noi domenii de cercetare și exploatare. De fapt la ce vă face cea mai mare plăcere
Omul celor 100 de cărți by Ruxandra Arzoiu () [Corola-journal/Journalistic/83125_a_84450]
-
George Enescu; valoroase monografii dedicate compozitorilor și interpreților, precum I. Vidu, C. Porumbescu, I. Ivanovici, E. Teodorini, E. Massini, S. Celibidache; profiluri ale unor instituții muzicale începând cu Filarmonica „George Enescu”. Cunoscută este și calitatea autorului de conferențiar dr. al catedrei de istoria muzicii/muzicologie de la Universitatea Națională de Muzică din București, scrierile sale cu caracter de ghid, de lexicon sau de enciclopedie muzicală fiind azi larg puse în valoare în volume editate peste hotare sub semnătură proprie sau citate ca
Viorel Cosma, la ceas aniversar by Vasile TOMESCU () [Corola-journal/Journalistic/83124_a_84449]
-
Mircea Handoca După fulminantul succes (de critică și public) al romanului Maitreyi, după obținerea doctoratului în filozofie cu calificativul magna cum laudae, Mircea Eliade a fost numit asistent onorific al catedrei de logică și metafizică a lui Nae Ionescu de la Universitatea din București. în 1934 avea 27 de ani. I-au apărut atunci două romane: Lumina ce se stinge și întoarcerea din rai, un "carnet de drum" (India) și o carte
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
și didactica superioară. În opera sa orală din cursurile de măiestrie dirijorală, maestrul Petre Crăciun a definit un sistem dirijoral coerent și actual, stabilind un vocabular propriu pentru limbajul non-verbal, pe care l-a transmis atât studenților cât și membrilor Catedrei de Dirijat, generând o nouă orientare în metodica predării la nivel universitar în Conservatorul bucureștean. Pornind de la semiotica saussuriană, lingvistica lui L. Hjelmslev și R. Jakobson, fenomenologia husserliană, adâncind mecanismul conștiinței, al intenționalității, a noesei și noemei, maestrul Crăciun s-
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
o conștiință de înaltă moralitate, în care orizontul științific și cel artistic au evoluat pe fondul unui caracter riguros și a unui psihic echilibrat, a unei modestii proverbiale din care s-a înfiripat un prestigiu substanțial în viața personală, la catedră, în fața studenților, în relațiile cu dirijorii din țară, pe care i-a coordonat prin „întâlnirile profesionale” din Conservator timp de decenii, anticipând calitatea sa de Președinte al A.N.C.R. Relieful sufletesc rodnic al profesorului Crăciun și impresionanta sa fidelitate pentru
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
românească (Filarmonică, Ministerul Culturii, Conservator), maestrul Petre Crăciun a dăruit Universității Naționale de Muzică din București cei mai frumoși ani ai săi și cele mai importante realizări în plan didactic. După câțiva ani de sinteză a modelelor de predare la Catedră, și-a alcătuit propriul sistem de organizare a informației didactice și artistice asupra căruia a revenit și l-a perfecționat, desăvârșindu-l în cadrul cursurilor de Dirijat și Stilistică dirijorală. Calitățile umane și charisma personală l-au ajutat să depășească rigiditatea
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
din presa românească de care are cunoștință de pe internet. Dumneaei se numără și printre traducătorii poeților din această antologie. De altfel, atu-ul principal al culegerii este calitatea deosebită a traducătorilor. Alături de Libuse Valentova, îi regăsim pe colegii săi de catedră, doamna Jitka Lukesova sau pe excepționalul tălmăcitor al lui "Simion Liftnicul", Jiri Nasinec (care, curând, ne anunță cu încântare doamna Valentova, va fi prezent în librăriile pragheze cu alte două titluri românești - un nou roman de Petru Cimpoeșu și "Hotel
Literatura română la Praga by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/8324_a_9649]
-
întrucât a devenit parte intrinsecă din ceea ce suntem noi astăzi. E performanța la care poate ajunge doar un muzician și un dascăl de mare altitudine, așa cum foarte rar apar printre noi. De-a lungul celor 54 de ani petrecuți la catedră în Universitatea Națională de Muzică din București, maestrul Dragoș Alexandrescu a elaborat lucrări teoretice și didactice care constituie pietre de hotar pe tărâmul Teoriei muzicii. În paralel, prin creația sa muzicală, concretizată în lucrări simfonice, vocal-simfonice, camerale și mai ales
Dragoș Alexandrescu by Olguța LUPU () [Corola-journal/Journalistic/83386_a_84711]
-
Arhivei de folclor a Societății Compozitorilor Români, ca primul director al Institutului de Folclor din București, ca instructor, împreună cu Brăiloiu, al unor formații românești care la Londra și la Istanbul au repurtat un succes răsunător, ca profesor și șef al Catedrei de folclor de la Conservatorul din București, ca membru al English Folk Dance and Song Society, ca participant în echipele lui Dimitrie Gusti la o serie de cercetări sociologice, cel care fusese recompensat, în 1947, cu o Medalie a Muncii, este
Amintirile lui Harry Brauner by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8338_a_9663]
-
tânărul muzician se dedică, începând din 1940, nobilei activități didactice, inițial în calitate de profesor de muzică la Liceele „Gh. Lazăr”, „Matei Basarab” și Liceul Militar din Capitală, iar din anul 1944 și până în 1979, în învățământul muzical universitar, cu deosebire la catedra de armonie, contrapunct, forme muzicale, compoziție din cadrul prestigiosului Conservator bucureștean (unde în anii 1951-1952 a fost decan și în perioada 1956 - 1979 a fost și șef de catedră). Mulți dintre foștii săi studenți au deventit nume sonore în viața muzicală
Un important jubileu: CENTENAR ION DUMITRESCU by AL. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84357_a_85682]
-
anul 1944 și până în 1979, în învățământul muzical universitar, cu deosebire la catedra de armonie, contrapunct, forme muzicale, compoziție din cadrul prestigiosului Conservator bucureștean (unde în anii 1951-1952 a fost decan și în perioada 1956 - 1979 a fost și șef de catedră). Mulți dintre foștii săi studenți au deventit nume sonore în viața muzicală din țară și din străinătate: Viorel Cosma, Vasile Tomescu, Ștefan Niculescu, Aurel Stroe, Vasile Donose, Gh. Firca, Mircea Neagu, Constantin Romașcanu, Liviu Glodeanu, Vasile Timiș, Dan Constantinescu, Remus
Un important jubileu: CENTENAR ION DUMITRESCU by AL. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84357_a_85682]
-
participat): Universitatea Transilvania Brașov 60 de ani de învățământ superior Colocviul Național Universitar de Literatură Română Contemporană, ediția a IV-a, Brașov, 17-18 aprilie 2008 Dimensiunea originală a învățământului universitar filologic la Brașov a fost, încă de la creare, prezența la catedră a unor importanți scriitori și critici literari români. Gheorghe Crăciun, Alexandru Mușina, Romulus Bucur, Ovidiu Moceanu, Caius Dobrescu, Cornel Moraru, Al. Cistelecan, Virgil Podoabă, Mihai Ignat au predat și predau la Literele brașovene. În plus, cu timpul, Literele brașovene au
Ce s-a întâmplat de curând la Brașov? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8535_a_9860]
-
căci se apropie ora mesei și n-avea cine să facă față la puhoiul de cantiniști care urma să vină la prînz. În cele din urmă, incidentul s-ar fi aplanat. Discuție cu ușile închise la Consiliu, cu șefii de catedră, toți cad de acord să treacă afacerea sub tăcere. Altfel, ziceau, gestul (motivat) studenților putea fi interpretat ca "grevă", deci politic... Pentru un sfert de portocală..." 1. Nu mai știu dacă era o pătrime de portocală, știu doar furia noastră
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
fiind fanatismul criticului ce lansa îndemnul "trebuie fără cruțare să curățăm drumul de toate buruienile burgheze, de oriunde ar veni" și se întreba, în editorialele ziarului Lupta Moldovei, "de ce nu-i arestat X, de ce nu-i împușcat Y, izgonit de la catedră cutare profesor". La fel versatila Nina Cassian apare "albită", în pofida "iubirii" d-sale perene și pînă la exasperare clamate pentru partid. Afirmă Mihaela Cristea: "Din anii '70 începe să-și dea seama că speranțele tinereții sale revoluționare au căpătat alte
Un ton tranșant by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8602_a_9927]
-
informatică, costurile publicării unei cărți au scăzut, deci editurile își pot permite să strecoare și nume mai puțin cunoscute, fără să aibă nici un fel de pierderi. L.V.R.: Știu că ani de zile ați predat la Universitate. De ce ați renunțat la catedră? N.A.: Pentru că Universitatea nu crede în creativitate. Sunt pregătiți specialiști, funcționari, birocrați, dar niciodată creatori. L.V.R.: L-ați cunoscut personal pe Samuel Beckett, după cum am auzit... N.A.: În 1974, fostul meu soț, Óscar Collazos a primit o bursă de un
Nuria Amat Sîntem aleși pentru anumite lucruri by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8614_a_9939]
-
alte tipuri de asemenea studii. Este o temă vastă, care trebuie tratată cu înțelegere polifonică.... B.T.: ... dar care reclamă și o lectură “intertextuală”, reglată de un fin contrapunct psihologic. Tot atât de împlinită ca și activitatea componistică este și munca ta la catedră. Și în acest caz, experiența acumulată este impresionantă, iar recunoașterea, pe măsură. Începutul se leagă de București, unde ai fost profesoară la Liceul de Muzică “George Enescu”, apoi traseul a incorporat colaborări cu instituții de învățământ de prestigiu din Germania
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
George Enescu îl aprecia „un excepțional pedagog și un excelent compozitor” . Urmând exemplul distinșilor săi înaintași, tânărul muzician se dedică, începând din 1940, nobilei activități didactice, iar din anul 1944 și până în 1979, în învățământul muzical universitar, cu deosebire la catedra de armonie, contrapunct, forme muzicale, compoziție din cadrul prestigiosului Conservator bucureștean (unde în anii 1951-1952 a fost decan și în perioada 1956 - 1979 a fost și șef de catedră). Mulți dintre foștii săi studenți au deventit nume sonore în viața muzicală
Centenar Ion Dumitrescu by Al . I . BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83949_a_85274]
-
anul 1944 și până în 1979, în învățământul muzical universitar, cu deosebire la catedra de armonie, contrapunct, forme muzicale, compoziție din cadrul prestigiosului Conservator bucureștean (unde în anii 1951-1952 a fost decan și în perioada 1956 - 1979 a fost și șef de catedră). Mulți dintre foștii săi studenți au deventit nume sonore în viața muzicală din țară și din străinătate: Viorel Cosma, Vasile Tomescu, Ștefan Niculescu, Aurel Stroe, Vasile Donose, Gh. Firca, Mircea Neagu, Constantin Romașcanu, Liviu Glodeanu, Vasile Timiș, Dan Constantinescu, Remus
Centenar Ion Dumitrescu by Al . I . BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83949_a_85274]
-
revine asupra unui concert de senzație susținut de sextetul lui Stan la București, în 1993. Însă emisiunea e plină de încă alte notorietăți precum Dizzy Gillespie, Phil Woods ori big-bandul UMO. Mircea își dorește să revină pe scenele sau la catedrele de acasă (are editat și un manual de trombon, o raritate în domeniu), dar fără o solicitare fermă din România... își crește nepoțica! Raul Dudnic (Toronto, Canada) a fost în perioada sa timișoreană folkist si chitarist bas în grupuri timișorene
Muzicieni rom?ni din diaspora (II) by Doru IONESCU () [Corola-journal/Journalistic/83971_a_85296]
-
piesa care îmi aparține), a obținut premiul Radio România pentru cel mai bun album pop. Săptămânal, în ultimii ani, conduc band-ul la emisiunea „Ne vedem la TVR”. Sunt în pregătire cu lucrarea de doctorat și predau la UNMB la catedra de muzica ușoară - compoziție. În 2013 pregătim festivalul internațional „Dan Spătaru”, din toamnă, după Festivalul Internațional de la Brăila (George Grigoriu) și în paralel lucrez la un disc de colinde internaționale pentru soprana Angela Gheorghiu, lucru care mă onorează și îmi
Ancheta jurnalistică by Andrei Tudor () [Corola-journal/Journalistic/83981_a_85306]