2,847 matches
-
cînd nu se face apelul sau cînd sună ocupat și fisele nu mai cad, rămîn pe-acolo pe undeva, și vii după o oră și tragi buretele afară cu o sîrmă și-ți cade o grămadă de bani ca la cazinou. Așa că Într-o oră această mică escrocherie ne-a adus doi pumni de fise cu care am Început să sunăm la toate numerele de telefon pe care ni le- am putut aminti și astfel am aflat că Andi face Revelionul
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
asta că Iliescu, pentru noi, este Ceaușescu II. Un pîlc de ciori și un grup de mecanici maiștri militari care au scos capetele din motoarele avioanelor și ne-au aruncat niște priviri. În baterie? Dormitorul nostru a fost transformat În cazinou. CÎteva săptămîni ne-am tocat soldele la zaruri și la poker, În țipetele vesele ale lui Cristian - care a produs un cozoroc de crupier, Dumnezeu știe de unde. Rien ne va plus! țipa el vesel În timp ce-i umflam mangoții lui Marcel
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
bancă. Întorcând ochii am zărit la câțiva pași de mine o bancnotă împăturită. Am luat-o în mînă: o hârtie de cinci sute de lei. ― Ia te uită de unde sare norocul! am exclamat înseninîndu-mă și privind fără să vreau spre cazinoul care se afla la o sută de pași. Norocul cere noroc. Ce-ar fi să-l pun la încercare? E momentul cel mai prielnic și ar fi o prostie să-mi scape printre degete. Zis și făcut. Am intrat cu
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
a răsplătit pentru statornicie. După câteva tururi ieși din nou 7, apoi 12 și iar 7 de cinci ori la rând, ca și cum nu mai existau alte numere decât acest șapte năzdrăvan. Ce uluire s-a stârnit printre jucători!... În istoria cazinoului constănțean nu se mai întîmplase ceva analog. Am auzit pe cineva din spate: ― Dă-i înanite! Ai să spargi banca! Mi-a venit în minte cazul englezului Wells care, pe la sfârșitului secolului trecut, spărsese de trei ori banca la cazinoul
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
cazinoului constănțean nu se mai întîmplase ceva analog. Am auzit pe cineva din spate: ― Dă-i înanite! Ai să spargi banca! Mi-a venit în minte cazul englezului Wells care, pe la sfârșitului secolului trecut, spărsese de trei ori banca la cazinoul din Monte-Carlo câștigând peste două milioane de franci aur. Dar, reîntors la Londra nu și-a mai găsit soția; dispăruse cu un proaspăt iubit. Am conchis mintal: "E adevărat ce se spune: cine are noroc de bani pierde în dragoste". O
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
din afară, ci chiar dinăuntrul meu. Mihaela era în mine atotstăpînă... Neavând încotro, mă lăsam pradă vrajei. O vedeam cu spaima pe față, atunci când o sărutasem întîia oară pe scara mansardei; îmi tiuia în urechi obsedant: șapte, șapte, șapte! de la cazinoul din Constanța; retrăiam nebunia posesiunii sau mă înfioram de strigătul ei: "Aș vrea să-ți intru în sînge!" Aceste puține gări din calea fericirii noastre aveau un farmec inedit pe care nu-l descopeream decât foarte târziu. " Dacă Mihaela o
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
de unde l-au răpit legionarii? Unde au stat mareșalul Antonescu, Argetoianu, Gafencu, Gigurtu, Zarifopol, C. Angelescu, Djuvara, Delavrancea, Cămărășescu, Eugen Cristescu, Miron Cristea, Ghiculeștii, Cantacuzinii și alte zeci, sute de nume (familii) de același calibru? Care este istoria Mănăstirii, a Cazinoului, a Stânii Regale (y com pris „stânca lui Franz Joseph“), a Pelișorului, Cumpă tului, a marilor hoteluri ș.a.m.d.? Oare să nu se găsească o energie „riverană“ aptă să se înhame la coordonarea unui zdravăn colectiv de istorici care
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
prevăzut cu doi reni, o capră cu doi iezi și-o turmă de domni Goe infernali - de vila BNR de la Stâna Regală...) Și ce oficialitate - primăria, Biserica, jandarmeria, poliția, partidele politice, mass-media locală, hotelurile, restau rantele, patronatul de una, alta, Cazinoul, CFR-ul, SRI (care deține vile dulci în zonă), bașca Institutul Cultural Român - nu și-ar dori să contribuie la finanțarea unei așa mândreți hedonist-eficiente!? Exact despre asta vorbeam, la jumătatea lui august, cu o virilă variantă de Jean Marais
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
câțiva ani liber tatea PUZ-urilor, care, într-un haos bine organizat, calcă-n picioare tradiția Locului în numele Nimicului transnațional, n-o să mai avem ce dărâma. Poate-o să facem zonă rezidențială cu iahturi la scară în locul Muzeului Satului - și cazinou plus multiplex la MȚR, de ce nu? I-auziți ce spune Vlad Cavarnali: „De ce ne sperie clădirile înalte? Este o întrebare pe care are trebui să o pun presei. Clădirile înalte nu ar trebui să ne sperie, ci, dim potrivă, ar
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
devenit de mult numitor comun. Oriunde te ai uita, de la sămănătorism la realismul socialist, numai țărani cumsecade și boieri vicioși, banul ca ochiul dracului, chiverniseala identificată cu avariția, conacul ars de răsculați (recoltele „strânse-n sudoare și sânge luând drumul cazinourilor pariziene“, bașca arendășimea vampirizantă), desculții cu botnițe la culesul strugurilor, obrajii puhavi ai „băgătanului“, bolșevica demonizare a „chiaburului“ și-a „burjuilor“, totul vizând smintirea rosturilor ancestrale în numele „luptei de clasă“ și pentru răsturnare cu orice preț. Deși e dintotdeauna însuși
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
în plin soare. Nimeni nu se sinchisește, însă, de asta. Clienții motelului circulă pe alei, până la terenul de golf, în cărucioare electrice. Probabil, dacă în California ar fi admise jocurile de noroc, lângă terenul de golf ar apărea și un cazinou. Proximitatea deșertului micșorează distanța dintre joc și moarte. De altfel, nu întîmplător, probabil, Las Vegas (aflat în statul Nevada) a apărut în deșert. Nicăieri jocul nu e mai excitant. Puțin mai târziu, deșertul devine alb din cauza sării, în fața noastră, o
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
deșert, utopia jocului. Marile drame ale umanității și chiar problemele Americii se opresc la porțile acestui oraș sau undeva prin cartierele unde oamenii duc o existență obișnuită. Pe bulevardul central din Las Vegas, unde se înșiruie, aproape unul lângă altul, cazinourile, anunțate de un adevărat desfrâu de reclame luminoase, nimeni nu-și mai aduce aminte de rănile și de complexele lăsate de războiul din Vietnam, de înfometații din Somalia sau de căderea comunismului în Europa de Est. Viața înseamnă, aici, o ruletă și
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
rafinată. Trebuie să fie vehementă, șocantă, ieșită din comun, să nu poți s-o ignori. Ne strecurăm spre sala unde trebuie să intrăm prin îmbulzeala de la un alt spectacol. Merită să spun câteva vorbe despre această "superproducție" de pe "insula piraților". Cazinoul, The Treasure Island, e așezat pe o imitație de stâncă înconjurată de mare. În apropiere, se află două corăbii. Una a "piraților". Alta a unor oameni pașnici. Din oră în oră, are loc atacul. Se trage cu tunul, se adresează
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
decât zornăitul monedelor care cad în cutiile metalice. " Prețurile în hoteluri și în restaurante sunt mai mici, aici, decât în restul Americii, ne spune doctorul Costin. Se mizează pe veniturile aduse de jocurile de noroc. Căci fiecare hotel adăpostește un cazinou. Și nimeni nu rezistă să nu joace". Într-adevăr, dacă ai cinci dolari, e greu să reziști iluziei contagioase că peste o oră ai putea fi milionar. Mai simplu e când îți fluieră vântul prin buzunare. Blandiana, care a câștigat
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Ne grăbim să ne întoarcem la Los Angeles. Din mașină, constat că piramida "imperiului egiptean" arată mai puțin interesant acum. În lumina zilei, toate cocotele sunt dezavantajate. Înainte de a trece granița dintre Nevada și California, zărim pe marginea șoselei un cazinou. Se cheamă "Ultima șansă". Căci în California jocurile de noroc sunt interzise. 31 august Aflu că libertatea americană produce și destule bizarerii. S-a extins în America o manie pe care unii o numesc "cultul victimei". Multe soții se consideră
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
multă abilitate lingvistică la aceste caracteristici. Doar un singur exemplu din tableta „ S-a băgat colivă pe internet”. Referindu-se la locurile de muncă dintr-un anumit nomenclator mai nou, înșiră profesiile:aburitor plută, autopsier la caritaj, cap de masă (cazinou), colector și sortator păr, confecționer gămălii chibrituri, destrămător fierbător-uscător de păr, împletitor de panglică împletită, prinzători câini...Să știți că meseriile de mai sus nu le-am inventat eu, ci sunt „pe bune”prevăzute în nomenclatorul cu pricina. Dar cel
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
și, Împreună cu fetele de la Villa María, San Silvestre sau Sophianum și chiar de la Chalet, plecau fericiți spre plaja de la Ancón, unde mulți dintre ei aveau o casă sau un apartament și unde Întotdeauna organizau o petrecere cu dans fie la Cazinou, fie acasă la Pelusita Marticorena (fiica lui Aránzazu, care a fost iubita lui Juan Lucas, aia care era În tribună la corridă), sau la grăsanul Lamadrid, băiatul Grimanesitei Torres Humbold, care pe zi ce trece se face mai frumoasă. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
meu să mă ocup de el! Pipo Lastarria i-a furat-o pe Peggy! Darling!“... Julius vru să se ia la harță cu Rafaelito Lastarria, dar la ce bun, dacă fratele lui mai mare făcea primii pași de dans la Cazinoul din Ancón și-i mituia pe fotografi ca să-l fotografieze dansînd cu fata doamnei marchize. A renunțat deci să-l mai burdușească și rău a făcut, fiindcă, odată Încheiată solidaritatea cu Bobby, Îi veni În minte o altă idee și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
distincte, dar asta-i plăcea mai mult fiindcă era cea mai tristă. Mai bău o Înghițitură direct din sticlă și se repezi la telefon cînd Îl auzi sunînd. Nu era acasă nici de data asta, plecase la o petrecere la cazinou. Trînti telefonul, dădu cu piciorul În picup făcîndu-l să zboare cît colo și o luă la goană să caute camioneta. Julius l-a auzit cînd a plecat, Juan Lucas era de vină, Celso deschise poarta de la intrare și trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Nu, n-o să meargă la Ancón, dar de data asta n-a mai avut poftă să strige ura!, dimpotrivă, numele Ancón, cu plajele lui, cu clădirile lui, cu faleza lui, Îl purtă pe alt drum și acum Înainta liniștit spre cazinou, ca să-l burdușească pe Rafaelito Lastarria. Sigur că era problema vîrstei, celălalt probabil că mergea pe paisprezece ani și era foarte greu să bați pe unul de vîrsta asta, dar În orice caz ei aveau dreptate, fiindcă lui Bobby i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
decît Rafaelito, problema nu-i așa de ușor de rezolvat... Julius se răsuci În așternut și-și lăsă capul pe cealaltă parte a pernei, era mai rece și cu siguranță o să-i trezească alt șir de idei, dansau cu toții la cazinou și Bobby și cu mine intrăm și toată lumea fuge, Îi burdușim pe toți, cum zicea Carlos? cu divla?, cu dovleacul?... Julius se răsuci iar, nervos, de data asta ușor-neliniștit: amintindu-și cuvintele invincibile ale lui Carlos i se ștersese din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Cinthia, care zîmbea și parcă voia să stea de vorbă cu el. Apropie Încetișor fotografia de fața lui, o ținea cu amîndouă mîinile și Începu să-i pună Întrebări, ar fi avut cincisprezece ani, ți-ar plăcea să dansezi la cazinoul de la Ancón?, ce ți-ar plăcea mai mult și mai mult?... Dar rama de argint Îi Îngheța palmele și În orice caz nu era nimic de făcut: sigur că Bobby o să se ia la bătaie În altă parte și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
mult și mai mult?... Dar rama de argint Îi Îngheța palmele și În orice caz nu era nimic de făcut: sigur că Bobby o să se ia la bătaie În altă parte și el Încerca să-și Închipuie că intra În cazinou, nici măcar asta nu mai Încerca, fiindcă lampa lumina perfect fiecare colțișor al dormitorului și Ancón rămînea la celălalt capăt al unei lungi autostrăzi... Stinse lumina, fără prea multe speranțe de data asta... de ce să-și facă atîtea iluzii, dacă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
măsoare puterile cu văru-său. Își amintea că dăduseră cu picioarele și cu pumnii, Își amintea că i-a curs sînge din nas și că și el i-a dat borșul lui Pipo, Își amintea că l-au dat afară din cazinou, că i-au plîns de milă, că l-au insultat. Apoi totul era o noapte neagră și el Înainta pe șosele care nu țineau niciodată destul și nenumărate gînduri Îl năpădeau făcînd camioneta să se Înscrie vertiginos În curbe și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ei s-ar fi solidarizat cu ea... În schimb, unele dintre ele s-au cam supărat pe ea și nu-l Înghit pe văru-meu. Dacă n-ai aflat, te anunț că i-am ars o mamă de bătaie chiar la cazinoul din Ancón. Printre prietenele supărate e una care-mi place mult de cîtva timp, dar am preferat s-o mai țin puțin pe jăratic și să-mi iau o vacanță. Bineînțeles că nu singur. Spune-mi ce părere ai de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]