4,822 matches
-
Articolele Autorului Nu am știut că îngerii Adesea se revoltă Și la semnalul strângerii Se strâng și plâng pe boltă... Nu am știut că au și ei Comuniuni de seară, Că aripile prinse-n clei Le scot și sunt din ceară. Nu am știut că uneori În seri de întrunire Mai mor și oameni în orori Și-n grea nenorocire. Nu am știut și nici n-am vrut Să știu că-n seri de vrajă, Iubito, nu te-ai mai văzut
NU AM ŞTIUT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363871_a_365200]
-
o las să piară prea ușor. Elevul 1: O luăm pentru a împodobi cu ea o sală de clasă. Afin: E prea comun. O s-o leg de copac. Elevul 2: Cum? Afin: Cu o picătură de foc și una de ceară. O să pun un sigiliu între pețiol și trunchi. Leg frunza de arbor printr-o picătură. Elevul 3: Te ajut eu. (Elevul 3 ridică frunza și o duce lui Afin. Acesta scoate o brichetă și o lumânare de ceară. După ce lumânarea
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
una de ceară. O să pun un sigiliu între pețiol și trunchi. Leg frunza de arbor printr-o picătură. Elevul 3: Te ajut eu. (Elevul 3 ridică frunza și o duce lui Afin. Acesta scoate o brichetă și o lumânare de ceară. După ce lumânarea și-a lăsat flacăra să se bucure de libertate Afin a unit pețiolul cu trunchiul platanului și a lăsat ceara să cadă.) Afin: Orice arsură lasă urme adânci. Te însoțește întreaga viață. Elevul 3: Cred că sunt suficiente
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
eu. (Elevul 3 ridică frunza și o duce lui Afin. Acesta scoate o brichetă și o lumânare de ceară. După ce lumânarea și-a lăsat flacăra să se bucure de libertate Afin a unit pețiolul cu trunchiul platanului și a lăsat ceara să cadă.) Afin: Orice arsură lasă urme adânci. Te însoțește întreaga viață. Elevul 3: Cred că sunt suficiente picături de ceară. Profesorul: Vă jucați. Eu nu pentru joacă am ieșit în parc. Afin: Cine nu știe să se joace nu
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
și-a lăsat flacăra să se bucure de libertate Afin a unit pețiolul cu trunchiul platanului și a lăsat ceara să cadă.) Afin: Orice arsură lasă urme adânci. Te însoțește întreaga viață. Elevul 3: Cred că sunt suficiente picături de ceară. Profesorul: Vă jucați. Eu nu pentru joacă am ieșit în parc. Afin: Cine nu știe să se joace nu trăiește. Elevul 1: Eu printr-o picătură de sânge m-am făcut frate de cruce cu ... Elevul 2: Cu mine. Profesorul
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
pe toți asumându-vă o greșeală pe care nu ați săvârșit-o. Profesorul a încercat să se protejeze pe el. Afin: Și eu am greșit. Nu trebuia să ajut frunza să fie unită cu acel copac printr-o picătură de ceară. Elevul: Nu ați greșit. Probabil copacul plângea după frunza ce l-a părăsit. Afin: Sau frunza plângea după copacul ce-a alungat-o. Elevul: Nu mai contează. Dumneavoastră i-ați ajutat să rămână împreună. Dacă nu ați fi fost dumneavoastră
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
-și mama hotărât de mână, dar văzând cele două trupuri înlănțuite ce zăceau încă, pe caldarâm, îngheță de groază. - Liviu... Lea!... strigă Maria, aruncându-se disperată asupra celor doi. Liviu acoperise cu trupul lui pe tânăra ce zăcea palidă ca ceara, imobilă și cu privirea golită de orice expresie, încercând parcă, să-i reanimeze sufletul ce paralizase. Deznădejdea Mariei îl readuse la realitate și se ridică în genunchi, strângându-și la piept copila, smulsă ca prin miracol din ghearele morții, legănând
DILEME 23 de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362886_a_364215]
-
de pe rafturi erau mai vechi și chiar sus de tot, pe ultimul raft se aflau numai suluri de papyrus. Într-adevăr, nu mai văzuse niciodată suluri de papirus vechi ca istoria. Și niciodată nu mai simțise mirosul închis, ca de ceară stătută, al cărților, sau ca de scândură putredă. Dar oare numai pentru aceasta să se fi urcat el până sus, aproape de tavan unde aerul parcă era ceva mai cald și pișcăcios? Sinu simți în nări, la un moment dat, prea
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
internaționale “Acum tv”(SUA), Calameo (Israel), Revista ASILR, Secolul XXI, (Israel), poezii în limba italiană traduse de Denișa Bălan și Gregorio Costă în Revistă “L’Inchesta” (Dubai); * iunie 2013 - Flavia Crăstănuș - master, Universitatea “Lucian Blaga”, Sibiu, prezintă volumul “Împăratul de ceară” la Colocviul Masteratelor de Literatură, Universitatea București; * decembrie 2013 - premiul III la concursul Revistei AVA, “Poezii de iarnă”. Volume publicate “Împăratul de ceară” - Editură Singur, Târgoviște 2012, “Labirintul de cristal” - Editură “Self Publishing”, București 2014, versuri, proza scurtă; Volume colective
GABRIELA ANA BALAN de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362958_a_364287]
-
Revistă “L’Inchesta” (Dubai); * iunie 2013 - Flavia Crăstănuș - master, Universitatea “Lucian Blaga”, Sibiu, prezintă volumul “Împăratul de ceară” la Colocviul Masteratelor de Literatură, Universitatea București; * decembrie 2013 - premiul III la concursul Revistei AVA, “Poezii de iarnă”. Volume publicate “Împăratul de ceară” - Editură Singur, Târgoviște 2012, “Labirintul de cristal” - Editură “Self Publishing”, București 2014, versuri, proza scurtă; Volume colective tipărite - antologii “Toamnă”, “Iarnă” - Editură Singur publicații individuale online : “Fluturele de cristal”, “Noapte bună, Domnită!”, “Taină din labirint”, “Răscruce 9 de avatar”,“Copilul
GABRIELA ANA BALAN de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362958_a_364287]
-
din inima mea”, “Mă iubește timpul”, “Șapte întrebări”, “Undeva, cândva, în reluare” (Calameo); “La răscruce de avatar”,“Taină din labirint”, “Regina de gheață”, “Gh. Clapa - Cronici la volumele poetei Gabriela Ana Bălan” , “Prin labirintul de cristal, sub aripa Împăratului de ceară”, “Cartea pentru Valentino”(issuu) Publicații colective internaționale online: “Peregrinari” - volum editat de Centrul de Excelență în Promovarea Creativității Românești, Dublin 2014; “Dialog cu Ana”, cu Adrian Grauenfels, “Pe Podul Suspinelor”,“Evantai cu femei frumoase”, “Colaj albastru” (Calameo), “Prin colbul vremii
GABRIELA ANA BALAN de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362958_a_364287]
-
Înălțării vestire. Spre a morților odihnă cântă sobor fără tihnă. La slujba de pomenire, rânduită-i prăznuire în tradiție creștină, cu merinde și lumină. Din urmașii ce i-au iubit, spre cei morți se-nalță spirit, cu lacrimă arzătoare ca ceara din lumânare. Sufletele lăcrimează, când preoții tămâiază mormintele celor jertfiți, la Înălțare prăznuiți. Dar e nădejdea tuturor că, învierea morților aduce viața veacului în ruga credinciosului. În conștiințe renaște taina-nvierii de Paște și-a Domnului Înălțare la a Tatălui
ÎNĂLȚAREA DOMNULUI, ZIUA EROILOR, SFINȚII ÎMPĂRAȚI CONSTANTIN ȘI ELENA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362987_a_364316]
-
nicăieri vreo umbră de îndoială. Pe terasele înșirate ca mărgelele pe ață de-a lungul fiecărei străzi, locurile de la mesele așezate sub umbrarele dinspre care răsuna muzică, erau înțesate de figuri ce păreau a fi aduse din muzeul figurilor de ceară. Răsturnați pe spate sau sprijiniți pe coate, ca și cum coloana lor vertebrală ar fi riscat în orice clipă să se frângă fără de sprijin, cu privirile ațintite pe paharele din față sau fixate pe smartpfone-uri, își mai ridicau din când în când
DILEMA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363368_a_364697]
-
lui. Și ce spectacol babuinic mai este slăbiciunea omului! Pe când lupul... ehei, lupul, da, are demnitate Dar de unde-i vine oare omului această slăbiciune? Gândurile Letiției derulau cu repeziciune imaginile zilelor trecute, până când stop-cadrul se fixă pe imaginea spinărilor de ceară, observate până atunci de atâtea ori, dar căreia nu-i acordase vreodată semnificație. Cum de nu realizase oare că omul se transformă, se metamorfozează treptat, când văzuse cum în jur tot mai mulți păreau să fie cei ce nu mai
DILEMA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363368_a_364697]
-
Editura Leric graph și Colecția Grai românesc SONETUL AMINTIRILOR ETERNE Apăsătoare zăpezi îmi viscolesc Doruri din speranțe înghețate, Și-mi duc iubirea în eternitate, Troienită de un vis copilăresc. Cu iubirea în suflet înghețată Te-aștept iubite-n lumină de ceară, Să întâmpinăm altă primăvară. La viață să mă trezesc, sărutată. Prin ierni te-aștept să-mi aduci tinerețea, Când lacrimă de dor topește nămeți, În bucurie să-mi transformi tristețea. Te aștept și-n primăvara altei vieți, Cu vis real
ANTOLOGIE DE POEZIE „COLINDELE ZĂPEZILOR TÂRZII -COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363373_a_364702]
-
Din ceruri de aramă răsună un cântec de lebădă, Iar veșnicia s-a născut din neant... Inima zvâcnește mai tare în pieptul cotropit de tresăriri, între pământ și cer... Valsăm pe-un curcubeu atârnat de lună ca niște figurine de ceară, modelate de mâna unui zeu... Viv Referință Bibliografică: Vals... / Viviana Milivoievici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1896, Anul VI, 10 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Viviana Milivoievici : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
VALS... de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363396_a_364725]
-
vreo patru mii de suflete. Coana preoteasă era învățătoare ca mai toate preotesele. Toți copii lui moș Constantin și ai Floarei i-au fost elevi. Ce-i mai urechea când veneau cu lecțiile neînvățate! Câte înjurături de bisaltir sau de ceara mă-si mai primeau ei când venea coana preoteasă și se plângea că iar au venit nepregătiți la școală. De multe ori nu erau copiii vinovați, ci moș Constantin care îi lua cu el la munca câmpului, să țină caii
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
și focul a cuprins întreg pavilionul; iar, cum nea Nicu ținea pavilioanele cuplate, vântul iscat din senin, dracul, a direcționat flăcările și pe cel de-al doilea pavilion. Au ars o sută patruzeci de familii de albine. Curgea mierea și ceara topită din faguri, mare parte întreținând flăcările de peste doi metri, ca un izvor domol în albia lui largă. Iarba din poiană se pârlise și era inundată de un strat de miere amestecată cu ceară ca o piftie. Când Cezar a
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
familii de albine. Curgea mierea și ceara topită din faguri, mare parte întreținând flăcările de peste doi metri, ca un izvor domol în albia lui largă. Iarba din poiană se pârlise și era inundată de un strat de miere amestecată cu ceară ca o piftie. Când Cezar a fost anunțat de un consătean, care trecea, nu se știe cu ce interes, pe-acolo, a ajuns cu Dacia în câteva minute. Când a văzut doar platformele metalice și jențile torsionate, de cine știe câte grade
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
Anjou și Basarab a schimbat direcția politică, acceptând vasalitatea regelui Ungariei(1324-25) -această „Țară Românească” era condusă de români ortodocși; -numele de „Basarab” era o poreclă dată domnului român de către mongoli, care însemna „purtătorul sigiliului (ștampilei care se aplica pe ceara topită)”; -Djuvara a spus corect că numele de Basarab era de origine cumană (pentru că Hoarda de Aur era formată din mongoli și cumani), dar a interpretat greșit că purtătorul numelui era cuman și catolic. Or, nu originea numelui îți dă
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
Acasa > Poezie > Cantec > LUMÂNĂRAR Autor: Vasile Pin Publicat în: Ediția nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului ceara se prelinge pe degete șira spinării este moale ca o curbă la dreapta și buzele precum copiii se duc la școala cu ferestre de nisip prin care se citește marea flacăra se prelinge peste ochii afumați ca un taxi cu
LUMÂNĂRAR de VASILE PIN în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361013_a_362342]
-
poți ieși dintre coastele care nu te mai încap pe sârma cu vrăbiile albe care nu-și mai aduc aminte de prima zăpadă căzută pe sânul iubitei e-atât de pustiu încât se aud păcatele sărutându-se unul cu altul ceara se prelinge peste ceară unindu-și bocetul până la ultima vertebră flacăra se prelinge peste flacără precum ceasul al doisprezecelea peste ora a douăsprezecea oamenii se preling peste oameni înfundându-și gândurile strălucitoare în buzunarul îngerului și pe cele negre în
LUMÂNĂRAR de VASILE PIN în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361013_a_362342]
-
care nu te mai încap pe sârma cu vrăbiile albe care nu-și mai aduc aminte de prima zăpadă căzută pe sânul iubitei e-atât de pustiu încât se aud păcatele sărutându-se unul cu altul ceara se prelinge peste ceară unindu-și bocetul până la ultima vertebră flacăra se prelinge peste flacără precum ceasul al doisprezecelea peste ora a douăsprezecea oamenii se preling peste oameni înfundându-și gândurile strălucitoare în buzunarul îngerului și pe cele negre în fiecare fisură din flacăra
LUMÂNĂRAR de VASILE PIN în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361013_a_362342]
-
ca Pecineaga, unde trăiau vreo patru mii de suflete. Coana preoteasă era învățătoare. Toți copii lui moș Constantin și ai Floarei i-au fost elevi. Ce-i mai urechea când veneau cu lecțiile neînvățate! Câte înjurături de bisaltir sau de ceara mă-si mai primeau ei când venea coana preoteasă și se plângea că iar au venit nepregătiți la școală. De multe ori nu erau copiii vinovați, ci moș Constantin care îi lua cu el la munca câmpului, să țină caii
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
frunză lovită de vânt, Pe racla ascunsă de trupul ce noaptea-l îndoaie, Se musca de buze timpul pierdut în pământ. Un ghimpe turbează când floarea își mișcă petala Și limba de foc aprinde pe cer biciuri de fum, Iar ceară se-ncheagă pe fruntea culcată-n Valhalla, Cănd norii se pierd sub pașii din gropi și din drum. Am gustat dintr-o stâncă,-necându-mă-n ochiul-nisip Și-am absorbit dintr-o scoică o perla murdară; Cojite, sparte, lacrimi așteaptă să curgă
MĂTURĂ-MI RACLA ŞI SPALĂ-MI CU LAPTE CRUCEA MURDARĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361043_a_362372]